Connect with us

Publicat cu

pe

Alexandru Cosbuc-Ionescu, vicepresedinte si director al Diviziei Comerciale a Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit, intr-un interviu, despre modul în care compania pe care o reprezintă își folosește expertiza în eLearning pentru a sprijini procesul educațional a cărui digitalizare a fost accelerată de situația globală din ultimul an.

I: Ce reprezintă eLearning pentru SIMAVI?

R: Grație unei experiențe unice, sedimentată prin zeci de proiecte naționale și internaționale la care au lucrat specialiștii SIMAVI, putem spune că astăzi deținem cea mai solidă expertiză în materie de eLearning din România.

Dezvoltăm eLearning cu mare pasiune. Nu e nimic mai important decât să sprijinim educația – în fond, aceasta are un impact direct asupra bunăstarii și inteligenței nației peste ani.

 

I: Ce clienți aveți în această perioadă în care oamenii lucrează de acasă și multe cursuri în sală s-au redus?

R: Dezvoltăm eLearning pentru diverse grupe de vârstă, de la copiii din școli, pana la înalt funcționari ai instituțiilor europene. Comisia Europeană, Parlamentul European, Consiliul Europei, Institutul European de Statistică Eurostat, Oficiul de Publicații Oficiale ale Comisiei Europene OPOCE, Agenția Executivă pentru Protecția Consumatorului și Siguranța Alimentelor, precum și alte agenții europene, folosesc cu succes aplicații de eLearning și cursuri dezvoltate de SIMAVI.

I: Ce oferiți în cadrul acestor proiecte?

SIMAVI este cel mai mare integrator de produse software din România.

Oferim o platformă pentru crearea de conținut educațional interactiv, implementăm sisteme de management al învățării, dezvoltăm cursuri digitale în diverse domenii și pe tehnologii diferite (inclusiv Realitate Augmentată și Virtuală).

I: Piața educației este foarte mare, la nivel global. Sunt foarte multe oferte. Cum vă diferențiați?

R: Strategia noastra constă în atenția pe care o acordăm fundației pedagogice a cursurilor. Indiferent dacă producem micro-learning (o așa numita “pastilă de cunoștințe”) sau un laborator virtual ori o simulare de proces, noi pornim de la principii pedagogice solide, din care decurge proiectarea interacțiunilor și a elementelor multimedia. Provocarea la care trebuie să răspundă  un producător de software educațional de calitate este: cum implic elevul sau respectiv cursantul atât emoțional cât și intelectual și cum reușește aplicația să transmită cunoștințe care să ajungă în memoria de lungă durată, dar să fie și înțelese și, mai ales, aplicate în feluri noi.

I: Ce luați în calcul când proiectați un soft educațional?

R: Avem în vedere, prin softurile noastre, cei 4 C ai pedagogiei moderne așa cum au fost ei menționați de Ministerul Educației din SUA: dezvoltarea creativității, gândirii critice, comunicării și colaborării.

Să le luam pe rând: creativitatea este dezideratul suprem. O minte creativă e mai valoroasă decât orice puț de petrol sau mină de cărbune. Dar creativitatea decurge doar în măsura în care s-au parcurs celelalte trepte ale învățării: memorarea, înțelegerea, aplicarea, analiza, evaluarea.

Gândirea critică: este esențială pentru societatea informațională actuală, care abundă de date, unele reale, altele false, care trebuie filtrate.

Colaborarea: școala ne cere să nu copiem la examene, iar societatea ne obligă la serviciu să lucrăm în echipe. Deci unde învățăm colaborarea? Mai ales că învățarea este în bună măsura un proces social (și de colaborare-învățare de la ceilalți). De aceea softurile noastre includ aplicații de tip proiect, la care conlucreaza echipe de elevi.

Comunicarea dintre profesori și elevi și dintre elevi și elevi: este susținută de platformele noastre. Creăm comunități. Se oferă feed-back imediat. Profesorul este un facilitator.

I: Ce putem considera viitor în eLearning?

R: Mereu am inovat, ca format, ca pedagogie, ca prezentare și interactivitate, iar specialiștii noștri au primit numeroase premii internaționale pentru softurile dezvoltate.

Acum putem spune că viitorul va aparține, cel puțin în învățământul tehnic și profesional, realității virtuale sau augmentate. Cursanții pot vedea acum ceea ce era de nevăzut. Pentagonul tocmai a investit 2 miliarde de USD în noile tehnologii, demonstrând viabilitatea soluțiilor pentru activitățile zilnice de învățare.

În mediul preuniversitar, cred în caile de învățare personalizate, pe care de altfel le oferă și platformele noastre. Elevii sunt diferiți, au profile cognitive diferite și atunci căile de învățare sunt și ele adaptate.

Iar în ceea ce privește instruirea funcționarilor, probabil că se va centra mai mult pe taskuri practice decât pe concepte teoretice – „Task based learning”.

Modalitatea de livrare a materialelor va fi cat mai condensată ca timp și conținut și vizuală ca prezentare.

I: Deci nu vom pune calculatoare în locul profesorilor?

R: Dascălii formează caractere și intelecte. Profesorii au privilegiul să fie vectorii procesului de predare- învățare- evaluare. Omul sfințește locul, se spune. Sigur că așa cum folosesc tabla sau creta ori manualele, tot așa profesorii pot fi mult ajutați în predare și mai ales elevii pot fi mult ajutați în învățare de lecțiile interactive de bună calitate. Profesorii câștigă timp în care in loc să scrie pe tablă pot ghida elevii într-un experiment. Iar elevii au bucuria descoperirii individuale.

Alexandru Coșbuc-Ionescu a condus cu succes proiecte internaționale de eLearning cu zeci de mii de beneficiari, în România, în Emiratele Arabe Unite. În prezent, gestionează proiectele SIMAVI cu componentă educațională digitală pentru Comisia Europeană.

Business

Alexandria, locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare pierdere a puterii de cumpărare

Publicat cu

pe

Potrivit Institutului Național de Statistica, Alexandria ocupă locul 2 în topul reședințelor de județ cu cea mai mare scădere a puterii de cumpărare, iar această situație are consecințe grave pentru locuitorii săi.

Din cauza lipsei de interes a administrației locale, condusa de PSD, alexăndrenii au de suferit. Incapacitatea de a atrage investitori a condus, inveitabil, la salarii mici, care nu țin pasul cu scumpirile.

Unul dintre indicatorii cheie ai acestei probleme este pierderea în capacitatea de a cumpăra alimente de bază. Statisticile arată că pentru fiecare sută de lei, locuitorii din Alexandria pierd patru coșuri de alimente medii. Coșul mediu alimentar, care include zece alimente de bază pentru o alimentație sănătoasă – cartofi, fasole uscată, morcovi, mere, lapte, ceapă, brânză de oaie, ouă, usturoi și miere de albine – a devenit din ce în ce mai inaccesibil pentru mulți alexăndreni.

Această creștere drastică a prețurilor a lovit puternic buzunarele locuitorilor din Alexandria, care se confruntă deja cu venituri modeste.

Așa cum atrăgea atenția și Daniel Constantin, președintele PNL Teleorman, într-o postare pe pagina lui de social media, județul ocupă ultimul loc din România în ceea ce privește nivelul salariului mediu

Comparând datele din ianuarie 2021 cu cele din ianuarie 2024, este evident că, în ciuda eforturilor lor de a economisi și de a gestiona bugetele cu atenție, locuitorii orașului pot cumpăra cu patru coșuri de alimente mai puțin pentru fiecare sută de lei cheltuit.

Constanța și Satu Mare stau cel mai bine la capitolul pierderii puterii de cumpărare. În cele două orașe locuitorii au pierdut un singur coș alimentar format din cele 10 produse la fiecare sută de lei.

Citește mai departe

Business

Situație revoltătoare în energie. ANRE nu dă doi bani pe investițiile necesare ca rețelele electrice să nu pice

Publicat cu

pe

ANRE a pus luni in dezbatere publica proiectul de metodologie de stabilire a noilor tarife reglementate de distribuție a energiei electrice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Agenția de reglementare ezită în continuare să crească tarifele de distribuție și să recunoască cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, în contextul în care multe dintre rețelele de transport și distribuție de energie electrică din Romania nu mai pot funcționa în configurația de acum 40 de ani și au nevoie acută de modernizare.

De exemplu, creșterile de costuri cu investițiile în rețele nu pot fi recunoscute nici măcar cu echivalentul ratei inflației. De asemenea, Nu sunt recunoscute investițiile în mașini, clădiri sau aplicații IT.

Fără a stimula investițiile în infrastructura de transport, România riscă să rămână cu o rețea nemodernizată, neadaptată provocărilor tot mai mari, inclusiv celor generate de războiului de lângă frontieră. În plus, statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, dar poate fi introdusa energia în sistemul național prin rețele vechi, nemodernizate dinainte de Revoluție?

Consecința pe termen mediu de lung? Vom avea de suferit cu toții, fie că suntem consumatori casnici sau industriali. Ne putem aștepta de la pene de curent mai dese și mai lungi, până la imposibilitatea de a ne monta panouri fotovoltaice pe case sau de a porni centrala!

Statul pune în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România și ignoră total faptul că o rețea națională modernizată va duce, pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie.

O întrebare în loc de concluzie: a abandonat oare România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi  jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?

Citește mai departe

Business

Alexandria, al 4-lea cel mai rău oraș în care să trăiești, din toată România

Publicat cu

pe

Nu este de mirare că tinerii vor să fugă din orașul care bate pasul pe loc. Reședința de județ a Teleormanului a ajuns, din perspectiva condițiilor de viață, pe locul 4 al celor mai slab cotate orașe din țară, potrivit clasamentului publicat de cotidianul Adevarul.

In fruntea clasamentului se afla orase unde au fost create parcuri largi, drumuri si parcari moderne si unde locuintele au preturi pe care angajatii si le pot permite, pentru ca salariile sunt mari.

Cu un scor de 63.9, Alexandria se străduiește să ascundă sub preș frământările locuitorilor sai: traficul infernal, infrastructura veche și sufocantă, aerul viciat și prețurile imobiliare ce par a fi o glumă de prost gust.

În antiteză, conform aceluiași indice, în fruntea topului celor mai bine cotate orașe pe primele 5 poziții se află Sibiu, Brașov, Arad, Râmnicu-Vâlcea și Cluj-Napoca.

Indicele T.R.A.I. este un instrument inovator, ce calculează bunăstarea unui oraș/cartier pe baza mediei a patru subindici:

– Trafic – Afișează date precise despre circulația rutieră și viteza de deplasare, în raport cu viteza maximă legală admisă în zonă. Cu cât             scorul se apropie de 100, cu atât traficul este mai redus în oraș;
– Repere – Ia în calcul numărul total de magazine, supermarketuri, baruri și restaurante, grădinițe, școli, parcuri, locuri de joacă, facilități medicale și mijloace de transport în comun disponibile în oraș. Cu cât scorul este mai aproape de 100, cu atât zona are mai multe puncte de interes pe metru pătrat;
– Aer – Monitorizează constant calitatea aerului pe baza indicatorilor de poluare: particule în suspensie, oxizi de azot, O3, SO2, CO, temperatură, presiune atmosferică, umiditate și vânt. Cu cât scorul este mai ridicat și se apropie de 100, cu atât te bucuri de un aer mai curat în oraș;
– Imobiliare – Calculează costul mediu pe metru pătrat al locuințelor din oraș ales, raportat la media prețurilor imobiliare la nivel național. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât locuințele din oraș au prețuri mai ridicate pentru cumpărare. Cu cât scorul T.R.A.I. se apropie de 100, cu atât este mai ridicat nivel de trai din zonă.
Cu un scor de 67,2, Alexandria se poziționează în topul celor mai slab cotate orașe și la Vocea Cartierelor.

Ce înseamnă Vocea Cartierelor? Părerile oamenilor despre viața din cartierele în care locuiesc raportat la 13 criterii de evaluare, respectiv:

  • Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în oraș/cartier;
  • Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile orașului/cartierului și din locurile principale ale acestuia;
  • Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
  • Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
  • Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în oraș;
  • Zgomot – nivelul de zgomot din oraș, cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul de zgomot este mai mare;
  • Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
  • Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
  • Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
  • Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
  • Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
  • Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
  • Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

În umbra cifrelor și statisticii, se află vocile umane – voci ce reflectă o realitate mai dură. Curățenia, parcările, pistele de biciclete, zgomotul și costul general al vieții – toate acestea sunt criteriile suferinței tăcute și ale dorinței de schimbare.

Poziționarea pe locul 4 în topul celor mai slab cotate orașe trebuie să fie un strigăt de alarmă pentru alexăndreni.

Alexandria este astazi orasul condamnat la subdezvoltare de o administratie locala incompetenta care isi urmareste doar propriul interes.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare