
1 Mai, hopul de trecut pentru măsurile de relaxare de după 15 mai
Perioada 1-3 mai reprezintă o posibilă încercare pentru evoluția pandemiei, deoarece oamenii sunt învățați să petreacă timp liber afară cu ocazia Zilei Muncii. Nerespectarea ordinelor încă neridicate de autorități pentru acest weekend pot însemna amânarea mult așteptatelor măsuri de relaxare din 15 mai, avertizează ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.
Vârful epidemiei de COVID-19 nu a fost încă atins în România. În următoarele două săptămâni ar fi de așteptat să scadă numărul cazurilor noi „de la o zi la alta”. Cu toate acestea, sfârșitul acestei săptămâni, adică perioada 1-3 mai, s-ar putea dovedi un moment-cheie, care trebuie gestionat foarte atent. Pentru că după ce au respectat recomandările pentru Paște, oamenii simt acum nevoia unei relaxări, care însă ar veni prematur, a arătat, marți seara, la Digi24, ministrul sănătății, Nelu Tătaru.
„Ne aşteptam la sfârşitul lunii aprilie, după sărbătorile pascale, la un vârf, vârful urmând să fie mai abrupt sau mai lin. Vorbeam de 10.000 – 12.000 de cazuri sau, dacă era mai abrupt, putând fi dus un pic după 1 mai şi cu un număr mai mare de cazuri, poate 15-20.000. Suntem în acel moment în care încă mergem spre vârf, dar e o pantă lină, să spunem, în acest moment, cu un număr de cazuri crescând, dar în aşa-numit platou în fierăstrău. Avem o zi un număr mai mare, a doua zi un număr mai mic, iar un număr mai mare”, a explicat Nelu Tătaru.
Pe de altă parte, ministrul atrage atenția că vin câteva zile libere, de 1 Mai, iar momentul trebuie foarte bine gestionat pentru a preveni apariţia unor noi focare.
„Suntem într-un moment în care este acea pantă lină, dar în schimb vin şi trei zile, 1, 2 şi 3 mai, după o perioadă în care lumea resimte nevoia unei relaxări, şi atunci trebuie gestionat foarte bine şi acest moment. Am fost în stare de urgenţă şi – până acum şi de sărbătorile pascale – populaţia, și îi mulţumesc pentru acest lucru, a respectat. Dar a fost şi o parte relativ mică a populaţiei care nu prea a respectat acest moment şi nerespectarea unei distanţări sociale, nerespectarea unei izolări voluntare la domiciliu, nesocotirea unei reguli din tot ce înseamnă situaţie de urgenţă poate duce la un focar în comunitate sau la exacerbarea unui focar pe care îl credeam în acel moment stins sau controlat”, a avertizat Nelu Tătaru.
„Un focar necontrolat se duce spre o transmitere comunitară extinsă, spre o reaşezare a ceea ce a însemnat evaluarea pe care ne-am făcut-o până în acest moment. Dacă am fost într-un anumit registru până acum, am fost pentru că şi noi, şi populaţia civilă am ştiut să respectăm nişte reguli”, a arătat Nelu Tătaru.
Ministrul Sănătăţii speră ca în următoarele două săptămâni să scadă numărul cazurilor noi şi al deceselor, condiții în care se poate vorbi, după data de 15 mai, de un început de relaxare a măsurilor.
„Sperăm că în următoarele două săptămâni vom observa de la o zi la alta o scădere a numărului de cazuri noi, o scădere de decese, o scădere a numărului de la terapie intensivă, cele care pun probleme, şi putem spera ca după 15 mai, atunci când expiră starea de urgenţă, (…), să putem gândi şi o relaxare. Dar până atunci nu vorbesc de relaxare, vorbesc de aceleaşi precauţii, de aceleaşi recomandări, de aceeaşi izolare şi distanţare socială”, a atras atenția Nelu Tătaru.
Ministrul precizat că relaxarea se va face în momentul în care va exista un risc mic de transmitere în comunitate şi că se va face și în funcție de situația din teren.
„La momentul în care vom decide acea relaxare, va fi momentul în care considerăm că acel risc de transmitere în comunitate este mic. Nu neapărat să ne gândim că a dispărut. Trebuie să ne obişnuim ca pe perioada verii să avem ca şi vecin virusul. De aceea, o primă etapă de relaxare va cuprinde strict nişte libertăţi care le-am pus, să spunem, la urmă, când am impus acele restricţii. Nu mai există acea declaraţie pe propria răspundere, va fi liberă ieşirea, dar individuală sau în grupuri de până la trei persoane, vom purta mască şi mănuşi în spaţiile închise şi în transportul în comun. Vom merge în magazine, dar la fel, vom intra restricţionat. Vom ridica restricţiile în condiţiile în care vom observa că într-o anumită regiune, într-un anumit focar, se poate face acest lucru”, a explicat Nelu Tătaru.
Politică
Cum au ajuns mafioții să dicteze în piața lemnului, susținuți de politicile ciudate ale RNP Romsilva

Un recent studiu Fordaq arată că „exact în perioada de maxim a cererii pe piețele internaționale, RNP- Romsilva a gâtuit oferta de resursă prin restrângerea ofertei de lemn pe picior și incapacitatea de a pune proporțional mai mult lemn fasonat pe piață”. Efectele sunt devastatoare, atât la nivel de consumator, care plătește acum triplu pe un metru cub de lemn de foc, cât și la nivelul industriei lemnului, unde numeroase fabrici sunt obligate să tragă obloanele, sau în cazuri mai bune, să facă doar reduceri de personal sau să se relocheze în alte țări. Mai mult, România a rata șansa de a deveni un jucător internațional important, pierzând în fața politicilor constructive ale polonezilor, arată o anchetă a NewsTrack.ro, care prezintă situația plecând de la ceea ce se întâmplă în teren, adică „în pădure”, unde mafiile locale sunt stăpâne și au ajuns să dicteze în piață, până la politica distructivă, lipsită de viziune a RNP- Romsilva.
Originea dezastrului este în pădure, iar unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului este activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care de ani și ani de zile se luptă cu mafia lemnului. A acceptat un amplu interviu pentru NewsTrack.ro pentru a explica cum au ajuns mafioții să dicteze în piață.
De ce mafioții plătesc pentru un metru cub de lemn pe picior un preț mai mare decât cel al unui metru cub de cherestea
Înainte de a publica interviul integral, Newstrack.ro prezintă, în contextul studiului Fordaq, dezvăluirile lui Tiberiu Boșutar despre moduul de operare al mafiei lemnului.
„Mecanismul prin care mafia dictează în piață este următorul: firmele din mafiile locale licitează la prețuri pe metru cub de lemn pe picior mai mari decît prețul unui metru cub de cherestea. Normal, în aceste condiții, industria lemnului, fie că vorbim de fabrici de prelucrare, fie că vorbim de fabrici de mobilă, sunt într-o situație disperată.
Cum își permite un SRL cu maxim doi angajați să plătească aceste sume pe care fabricile cu zeci de angajați nu și le permit?! Simplu. Prin înțelegerile cu autoritățile locale, mai bine zis cu pădurarul, SRL-ul plătește un metru cub de lemn pe picior dar pleacă din pădure cu doi sau chiar trei metri în același preț.
Ei au depozitele chiar la ieșirea din drumul forestier și de la punctul de recoltare până la depozit camioanele sunt încărcate cu alți metri cubi peste volumul prevăzut în contract. Așadar, cu prețul pentru un metru cub ei cumpără de fapt patru metri cubi”, explică Tiberiu Boșutar.
Cunoscutul activist spune că în acest mecanism ”pădurarul este cel mai mare dușman al pădurii și al industriei lemnului”. Cea mai recentă dezvăluire care îi susține afirmațiile a fost făcută vineri, 08 iulie, în “cimitirul trist” din pădurile Săpânței (Maramureș), unde Tiberiu Boșutar prezintă într-o înregistrare video „adevărate crime forestiere controlate și susținute tocmai de cei ce se prezintă că ar fi silvicultori”
Unde s-a ajuns
În paralel cu jocurile mafiei care deja dictează prețurile în piață, Fordaq semnalează că „exact în perioada de maxim a cererii pe piețele internaționale, RNP- Romsilva a gâtuit oferta de resursă prin restrângerea ofertei de lemn pe picior și incapacitatea de a pune proporțional mai mult lemn fasonat pe piață”.
Momentul la care face Foprdaq referire este luna martie, când:
- Statele Unite devin principala piață a exporturilor de cherestea de rășinoase din România, cu peste 65 000 mc exportați în martie 2022, o creștere de 169 % față de martie 2021.
- prețul mediu de export in martie 2022: 358 euro/mc, mai ridicat în Statele Unite și Japonia, sub medie în Orientul Mijlociu și mult mai mic în Nordul Africii.
- creșterile medii de preț față de martie 2021 sunt de peste 40 % exprimate în euro ( cursul Euro- RON a fost foarte stabil), exportatorii beneficiind și de creșterea cursului dolarului față de Euro si RON.
Însă, „restrângerea artificială a ofertei de lemn- cauzată de politica RNP Romsilva dar și de blocajele administrative binecunoscute- cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, a condus la creșteri de prețuri de peste 100 % martie 2022 / martie 2021 la cvasitotalitatea sortimentelor de lemn pentru industrie, creșteri mult mai mari decât creșterile pe piețele de export”, arată Fordaq.
- restrângerea artificială a ofertei de lemn- cauzată de politica RNP Romsilva dar și de blocajele administrative binecunoscute- cum este evaluarea de mediu a amenajamentelor silvice, a condus la creșteri de prețuri de peste 100 % martie 2022 / martie 2021 la cvasitotalitatea sortimentelor de lemn pentru industrie, creșteri mult mai mari decât creșterile pe piețele de export.
- ceea ce se întâmplă acum în piață este o aterizare dură , atât a piețelor internaționale dar de și mai mare amplitudine a pieței interne, în condițiile acumulării de stocuri care pun presiune pe scăderea prețurilor.
- va urma o perioadă de turbulențe, cu rezilieri de contracte de lemn pe picior, contracte adjudecate la prețuri foarte mari în toamna anului trecut.
- nerealizarea țintelor cantitative de valorificare a lemnului sub formă fasonată de către RNP- Romsilva va obliga Regia să ofere aceste cantități în piață ca lemn pe picior.
Concluziile studiului sunt amare:
Anul 2022 ar fi putut fi un an excepțional pentru industria lemnului din România, dacă ar fi fost valorificate oportunitățile oferite de piețele internaționale – cerere și prețuri maximale, inclusiv relocarea de facilități de producție și reorientare de comenzi din Ucraina și Rusia, care ar fi putut fi captate de România.
În loc de performanțe economice, avem o furtună perfectă: prețuri nesustenabile ale resursei de lemn în România, deficit artificial de resursă, stocuri la prețuri foarte mari, sectorul de exploatare blocat în contracte prin licitații adjudecate la prețuri foarte mari.
Piața lemnului din România de dovedește din nou foarte rigidă, puțin capabilă de a urmări oportunitățile date de piețele internaționale. Evoluand chiar contratimp, așa cum a facut-o mai mereu în ultimii 3-4 ani, sub imperiul unor decizii administrative arbitrare.
Este greu de anticipat care vor fi noile nivele de echilibru, cât de amplă va fi recesiunea care se profilează.
Sunt segmente ale pieței care sunt la nivele maximale, în special lemnul pentru energie, lemnul de foc, peleții. Cererea totală este încă puternică.
Politică
Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.
“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!
Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc.
Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.
Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.
Am început cu un program-pilot de 50 școli.
Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.
Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia…
Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.
Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.
Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?
Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România.
Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.
Politică
Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.
Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.
Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.
De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.
Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.
Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.
În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.
„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.
Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.
Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.
De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.
În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.
În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.
-
Lifestyle1 an înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică1 an înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Business1 an înainte
De ce este atât de important canalul Suez – aorta comerțului dintre Europa și Asia
-
Lifestyle1 an înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte