Uniunea Europeană este pregătită să accelereze aprobările pentru proiectele de modernizare a rețelelor energetice și să elaboreze planuri la nivelul întregii UE pentru infrastructura electrică transfrontalieră, în încercarea de a reduce prețurile ridicate la energie, despre care industriile au avertizat că fac Europa necompetitivă, scrie Reuters.

Prețurile industriale la energie în Europa sunt de peste două ori mai mari decât în Statele Unite și China, ceea ce, potrivit producătorilor mari consumatori de energie, descurajează investițiile în Europa.

Propunerile publicate miercuri prezintă planuri de reducere a termenului pentru acordarea autorizațiilor pentru proiectele de rețea la doi ani, pentru a accelera modernizarea rețelelor electrice, confirmând planurile preliminare raportate anterior de Reuters.

În prezent, obținerea autorizațiilor pentru astfel de proiecte poate dura până la 10 ani.

Dacă autoritățile nu răspund în noul termen, autorizațiile ar fi aprobate automat.

Planurile de dezvoltare a infrastructurii electrice transfrontaliere ar permite UE să declanșeze un proces de solicitare a propunerilor de proiecte, dacă acestea nu există.

O pană de curent severă în Peninsula Iberică anul acesta a evidențiat lipsa de interconectări între țări, necesare pentru alimentarea zonelor cu cea mai mare nevoie.

Ani de investiții insuficiente au dus la îmbătrânirea rețelelor, care nu pot absorbi cantitățile tot mai mari de energie regenerabilă fluctuantă ale Europei. Producătorii de energie eoliană și solară sunt adesea opriți pentru a evita supraîncărcarea rețelelor, ceea ce duce la risipirea electricității regenerabile ieftine și la creșterea costurilor.

Autoritățile estimează că sunt necesare investiții în rețele de 1,2 trilioane de euro (1,4 trilioane de dolari) până în 2040. UE a alocat 30 de miliarde de euro din bugetul 2028–2034 pentru proiecte energetice transfrontaliere.

Propunerile includ, de asemenea, măsuri pentru a aborda preocupările legate de securitate, alimentate de incidente recente în care nave legate de Rusia au deteriorat infrastructura energetică europeană.

Acestea prevăd obligația ca proiectele energetice transfrontaliere finanțate de UE să fie evaluate din punct de vedere al riscurilor fizice și cibernetice.

Cum e situația în România? 

România se află printre țările cu cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană, iar modernizarea rețelelor electrice este esențială pentru reducerea costurilor și pentru o funcționare sigură.

În prezent, rețelele din România, deși funcționale, sunt în multe zone învechite, fiind proiectate după modele de acum patru decenii, și necesită urgent investiții pentru a funcționa eficient.

Firmele din sectorul energetic au cerut în mod repetat autorităților creșterea investițiilor în modernizarea infrastructurii, avertizând că lipsa acestora va afecta atât securitatea energetică, cât și competitivitatea pe termen lung.

În plus, experții subliniază că investițiile în rețele nu doar că reduc prețul energiei, dar permit și gestionarea mai eficientă a consumului și integrarea mai multor surse de energie regenerabilă.

De asemenea, modernizarea rețelelor ar scurta lanțul de tranzacționare și ar reduce riscul de speculă pe piața energiei, două dintre cauzele principale ale facturilor mari.

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) salută demersul Organizației Patronale Constanța Port Business Association (CPBA)  de a include un reprezentant propriu în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța” și chiar de preluare a managementului total.

CCIR consideră că această inițiativă reprezintă un pas esențial către modernizarea guvernanței corporative în sectorul maritim și consolidarea competitivității Portului Constanța pe piața internațională.

„Includerea unui reprezentant al mediului de afaceri în structura de guvernanță a CN APMC reprezintă cea mai eficientă formă de management a portului, mai ales având în vedere că există  mai multe exemple europene în acest sens. Astfel, camerele de comerț din Franța au în administrare porturi și aeroporturi. Considerăm, de asemenea, că operatorii portuari sunt îndreptățiți să preia managementul Administrației Portului Constanța – societate care, după cum arată și titulatura, este doar administratorul care trebuie să asigure o politică tarifară adecvată pentru ca Portul Constanța să fie competitiv pe piața internațională și, totodată, să asigure mentenanța obiectivelor portuare (dane, drumuri de acces, adâncimi etc.). Trebuie să se înțeleagă faptul că  valoarea adăugată în Portul Constanța este adusă de operatori, și nu de CN APMC. De altfel, încă de la început, Camera de Comerț și Industrie a României s-a opus ca CN APMC, ca societate de stat, să fie un generator de dividende.” a declarat președintele CCIR, dl Mihai Daraban.

Constanța Port Business Association reunește cei mai importanți actori economici din sectorul maritim – 19 terminale portuare, 12 furnizori de servicii de transport și logistică, 6 mari comercianți multinaționali și 12 furnizori de servicii pentru infrastructură portuară. Cu o cifră de afaceri cumulată de 8,45 miliarde lei și un volum de 63,2 milioane tone de mărfuri operate în 2024, reprezentând aproximativ 80% din totalul operațiunilor portuare, CPBA constituie forța economică vitală a celui mai important hub maritim al României.