România are o mare oportunitate de a asigura securitatea energetică a cetățenilor, concomitent cu accelerarea decarbonării sectorului energetic, reducerea costurilor și eliminarea combustibililor fosili. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn invită guvernanții să demareze cât mai curând un program de susținere a montării de instalații pentru încălzire rezidențială pe biomasă sau peleți, cu beneficii enorme pe plan economic, social și de mediu.

Deși resursa lemnoasă – o resursă verde și regenerabilă – este disponibilă local pe scară largă în România, iar sectorul industrial are din plin capacitatea de a valorifica această resursă pentru sectorul energetic, lipsa unor politici de sprijinire a instalațiilor rezidențiale sau comunitare întreține sărăcia energetică a unei mari părți a populației. Autoritățile continuă să susțină proiecte pe combustibili fosili, să sprijine SACET-urile pe  cărbune să achiziționeze credite de carbon  irosind  astfel resursele  pentru  investiții sau să promită utopice dezvoltări ale rețelei de gaze naturale sau instalații pe hidrogen, în loc să vadă oportunitățile aflate la îndemână.

Potențialul energetic al biomasei lemnoase și agricole în România este mai mare decât potențialul cumulat al resurselor hidroelectrice, eoliene, solare și geotermale, potrivit estimărilor oficiale raportate în PNAER. În mixul energetic al consumului național pentru producerea energiei termice, lemnul de foc și alte tipuri de biomasă ocupă o fracție de 42%, restul fiind împărțit între energie electrică (11%) și combustibili fosili (gaze naturale, cărbuni, GPL etc.).

Dar acest potențial este utilizat mult sub capacitatea sa.

3,5 milioane de gospodării folosesc 12-14 milioane de tone lemn de foc pe an, în sobe tradiționale, cu randamente energetice scăzute. În același timp, în plină criză energetică globală, România produce 600.000 t de peleți, din care consumăm doar 200.000 t, restul de 400.000 t le exportăm.

De ce nu putem utiliza această producție internă? De ce să nu asigurăm confortul cetățenilor din producție proprie?

Prezent la o zi a porților deschise organizată de compania Star Gate în județul Bistrița-Năsăud, Cătălin Tobescu, Președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a arătat: „Atunci când se vorbește de securitate energetică, de eficiență energetică, se ignoră faptul că în consumul energetic al unei gospodării consumul de energie termică este de 3-4 ori mai mare decât consumul de energie electrică. Pentru energie electrică există direcții de acțiune, prin investițiile în energie nucleară, solară, eoliană, centrale mari pe gaze pentru o perioadă de tranziție. Pentru energia termică nu avem alternative. Extinderea rețelelor de gaze se realizează foarte încet și cu costuri enorme. Hidrogenul verde este o poveste pe termen mediu și lung. Sărăcia energetică înseamnă pentru gospodării lipsa alternativelor pentru energia termică, pentru încălzire. Avem 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, cu randamente energetice de folosire a resursei de lemn foarte mici. Orașe mari din România se încălzesc cu ajutorul unor sisteme centralizate pe bază de cărbune, multe în pragul colapsului datorită costurilor cu certificatele de carbon. Iar în acest timp, România exportă o energie verde foarte valoroasă: dintr-o producție națională de 600.000 de tone de peleți, 400.000 de tone sunt exportate. Considerând costul peleților de 300 de Euro/tonă, un MWh de energie termică din peleți costă maxim 65 de Euro/MWh.  Dacă  luăm în  calcul peleți obținuți  din  biomasă  agricolă,  disponibilă  din belșug  în  România, acest  cost  scade  la jumătate !  Iar resursa  de  lemn  valoroasă rămâne  disponibilă   pentru  industrie,  creând  valoare  adăugată , dezvoltare  și  o  economie  verde , bazată  pe  resurse  regenerabile. Pentru comparație, costul de producție pentru un MWh termic al ELCEN, pentru București, este de aproximativ 100 de Euro/ MWh, iar adăugând costurile de distribuție se ajunge la 200 de Euro/ MWh. Biomasa reprezintă soluția disponibilă imediat, bazată pe o resursă verde, locală, pentru decarbonare, reducerea costurilor și securitate energetică. Un program național de instalare a centralelor pe peleți, pentru încălzirea rezidențială, are un raport cost/beneficii de 4-5 ori mai mari decât programele de instalare de panouri fotovoltaice.”

Europa se orientează spre biomasă pentru încălzire

Europa înțelege că instalațiile pe peleți sau biomasă sunt o modalitate ieftină, eficientă și rapidă de a oferi confort termic populației, utilizând o resursă regenerabilă și neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2, disponibilă pe scară largă la nivel local și fără expunere în fața frământărilor geopolitice care amenință securitatea energetică a continentului.

Astfel, multe țări europene derulează programe naționale de susținere pentru montarea de instalații pentru încălzire rezidențială pe biomasă sau peleți, iar suportul oferit poate fi consistent – în medie statele oferă 4-5.000 de Euro pentru fiecare proiect, în funcție de țară, dar susținerile pote ajunge și la 7.500 de Euro (Austria) sau chiar 15.000 de Euro (Letonia).

Sursa datelor: https://www.enplus-pellets.eu/en-in/news-events/latest-news/788-national-support-schemes-that-will-help-you-switch-to-pellet-appliance.html

În România, instalarea de centrale rezidențiale este un subcapitol al unui program de eficientizare energetică a locuințelor, cu o aplicabilitate dificilă și o promovare insuficientă. Populația nu știe ce suport poate accesa și în ce condiții, iar însăși posibilitatea instalării unei centrale moderne pe bază de peleți este necunoscută majorității potențialilor beneficiari.

Ce putem face cu un miliard de Euro: investițiile în energie produsă din biomasă sunt cele mai rentabile

Pe energie solară, prin programul Casa Verde Fotovoltaice se acordă o finanțare de 20.000 lei, echivalentul a aproximativ 4.000 de Euro, pentru o capacitate bazată pe panouri solare de 3 kWh. Panourile solare furnizează energie electrică doar când este soare. În calculele uzuale se consideră 1000 de ore/an. Deci cu o investiție de 4.000 de Euro obținem 3 MWh energie electrică/an.

Cu aceeași 4.000 de Euro într-un program de instalare centrale termice pe peleți, instalăm o centrală termică cu putere de minim 20 kWh, care funcționează permanent în anotimpul rece și poate furniza și apa caldă. Aceasta ar putea funcționa minim 4.000 de ore/an, cu o putere generată medie  anual de minim 20 MWh/an pentru o gospodărie.  Aport  de  securitate  energetică  de 6-7  ori  mai  mare  cu aceeași  investiție,  în favoarea  centralelor  pe  peleți.

Beneficiile de reducere a costurilor pentru gospodărie sunt mult mai mari prin  susțineea instalării  centralelor  pe  peleți. Și concomitent mai mult decât dublăm eficiența energetică a utilizării resursei de lemn, de la 30 % în sobe tradiționale la 90% în peleți.

Cost comparativ extindere  rețea  de gaze/ panouri solare/centrale  pe peleți:

• cu 1 miliard de Euro extindem rețeaua de gaze pentru a racorda 200.000 locuințe. Costurile efective de racordare, suportate de gospodării, dublează acest cost. Cost public: 5.000 de Euro/gospodărie, pentru o resursă cu disponibilitate incertă (gazul natural), un combustibil fosil considerat momentan „de tranziție” pentru obiectivele de decarbonare ale Uniunii Europene, dar cel mai probabil înlocuit în curând.
• cu 5.000 de Euro/ gospodărie putem instala panouri solare cu o putere de 3 kWh și o producție de energie electrică solară de 3 MWh/an, folosind o resursă cu disponibilitate impredictibilă și necesitând alte investiții incerte pentru capacități individuale de stocare a energiei produse în perioadele de vârf.
• cu 5.000 de Euro/gospodărie, instalăm o centrală termică pe peleți. Producție energie termică: minim 20 MWh/an, cu o resursă regenerabilă, neutră din punct de vedere a emisiilor de CO2, disponibilă local pe scară largă în România.

Principiul utilizării lemnului în cascadă: utilizarea eficientă a resursei înseamnă industrie puternică, securitate energetică și mediu protejat

Principiul utilizării lemnului în cascadă înseamnă avantaje enorme, atât pentru economie și societate cât și pentru mediu. Acesta presupune utilizarea judicioasă a resursei din lemn, cu valorificarea superioară a fiecărei fracții de resursă pe fiecare etapă suplimentară de procesare, și poate fi înțeles imediat cu un exemplu concret.

Să luăm un metru cub de lemn. Dacă devine lemn de foc și este ars într-o sobă tradițională, poate produce maxim 2,5 MWh de energie.

Același metru cub de lemn poate fi introdus în lanțurile de prelucrare industrială, prin care se obține cherestea, mobilă, case sau alte produse din cherestea. Această prelucrare înseamnă valoare adăugată, înseamnă locuri de muncă și aport la bunăstarea comunităților. Iar resturile rezultate în urma fiecărei etape de prelucrare (coajă, rumeguș, talaș, etc.), dacă sunt uscate industrial, peletizate și utilizate în instalații cu randamente energetice superioare (centrale pe biomasă sau peleți), produc aceeași cantitate de 2,5 MWh energie – peleții au o putere calorică mult mai mare.

Deci prin utilizarea resursei de lemn în cascadă se poate obține aceeași cantitate de energie cu beneficii adiționale enorme – inclusiv produse din lemn. Iar pădurea generatoare de resurse este protejată pentru că nu se recoltează lemn suplimentar pentru a fi ars ca lemn de foc, cu randamente economice și energetice extrem de mici.

Concluzii

Oportunitatea implementării unei scheme naționale de suport pentru instalarea centralelor pe peleți este enormă. Costurile revin la 4-5.000 de Euro/gospodărie, mult mai puțin decât se investește pentru a racorda o gospodărie la rețeaua de gaze sau cu instalații solare de putere comparabilă.