Connect with us

Publicat cu

pe

România are o mare oportunitate de a asigura securitatea energetică a cetățenilor, concomitent cu accelerarea decarbonării sectorului energetic, reducerea costurilor și eliminarea combustibililor fosili. Asociația Industriei Lemnului – Prolemn invită guvernanții să demareze cât mai curând un program de susținere a montării de instalații pentru încălzire rezidențială pe biomasă sau peleți, cu beneficii enorme pe plan economic, social și de mediu.

Deși resursa lemnoasă – o resursă verde și regenerabilă – este disponibilă local pe scară largă în România, iar sectorul industrial are din plin capacitatea de a valorifica această resursă pentru sectorul energetic, lipsa unor politici de sprijinire a instalațiilor rezidențiale sau comunitare întreține sărăcia energetică a unei mari părți a populației. Autoritățile continuă să susțină proiecte pe combustibili fosili, să sprijine SACET-urile pe  cărbune să achiziționeze credite de carbon  irosind  astfel resursele  pentru  investiții sau să promită utopice dezvoltări ale rețelei de gaze naturale sau instalații pe hidrogen, în loc să vadă oportunitățile aflate la îndemână.

Potențialul energetic al biomasei lemnoase și agricole în România este mai mare decât potențialul cumulat al resurselor hidroelectrice, eoliene, solare și geotermale, potrivit estimărilor oficiale raportate în PNAER. În mixul energetic al consumului național pentru producerea energiei termice, lemnul de foc și alte tipuri de biomasă ocupă o fracție de 42%, restul fiind împărțit între energie electrică (11%) și combustibili fosili (gaze naturale, cărbuni, GPL etc.).

Dar acest potențial este utilizat mult sub capacitatea sa.

3,5 milioane de gospodării folosesc 12-14 milioane de tone lemn de foc pe an, în sobe tradiționale, cu randamente energetice scăzute. În același timp, în plină criză energetică globală, România produce 600.000 t de peleți, din care consumăm doar 200.000 t, restul de 400.000 t le exportăm.

De ce nu putem utiliza această producție internă? De ce să nu asigurăm confortul cetățenilor din producție proprie?

Prezent la o zi a porților deschise organizată de compania Star Gate în județul Bistrița-Năsăud, Cătălin Tobescu, Președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, a arătat: „Atunci când se vorbește de securitate energetică, de eficiență energetică, se ignoră faptul că în consumul energetic al unei gospodării consumul de energie termică este de 3-4 ori mai mare decât consumul de energie electrică. Pentru energie electrică există direcții de acțiune, prin investițiile în energie nucleară, solară, eoliană, centrale mari pe gaze pentru o perioadă de tranziție. Pentru energia termică nu avem alternative. Extinderea rețelelor de gaze se realizează foarte încet și cu costuri enorme. Hidrogenul verde este o poveste pe termen mediu și lung. Sărăcia energetică înseamnă pentru gospodării lipsa alternativelor pentru energia termică, pentru încălzire. Avem 3,5 milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc, cu randamente energetice de folosire a resursei de lemn foarte mici. Orașe mari din România se încălzesc cu ajutorul unor sisteme centralizate pe bază de cărbune, multe în pragul colapsului datorită costurilor cu certificatele de carbon. Iar în acest timp, România exportă o energie verde foarte valoroasă: dintr-o producție națională de 600.000 de tone de peleți, 400.000 de tone sunt exportate. Considerând costul peleților de 300 de Euro/tonă, un MWh de energie termică din peleți costă maxim 65 de Euro/MWh.  Dacă  luăm în  calcul peleți obținuți  din  biomasă  agricolă,  disponibilă  din belșug  în  România, acest  cost  scade  la jumătate !  Iar resursa  de  lemn  valoroasă rămâne  disponibilă   pentru  industrie,  creând  valoare  adăugată , dezvoltare  și  o  economie  verde , bazată  pe  resurse  regenerabile. Pentru comparație, costul de producție pentru un MWh termic al ELCEN, pentru București, este de aproximativ 100 de Euro/ MWh, iar adăugând costurile de distribuție se ajunge la 200 de Euro/ MWh. Biomasa reprezintă soluția disponibilă imediat, bazată pe o resursă verde, locală, pentru decarbonare, reducerea costurilor și securitate energetică. Un program național de instalare a centralelor pe peleți, pentru încălzirea rezidențială, are un raport cost/beneficii de 4-5 ori mai mari decât programele de instalare de panouri fotovoltaice.”

Europa se orientează spre biomasă pentru încălzire

Europa înțelege că instalațiile pe peleți sau biomasă sunt o modalitate ieftină, eficientă și rapidă de a oferi confort termic populației, utilizând o resursă regenerabilă și neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2, disponibilă pe scară largă la nivel local și fără expunere în fața frământărilor geopolitice care amenință securitatea energetică a continentului.

Astfel, multe țări europene derulează programe naționale de susținere pentru montarea de instalații pentru încălzire rezidențială pe biomasă sau peleți, iar suportul oferit poate fi consistent – în medie statele oferă 4-5.000 de Euro pentru fiecare proiect, în funcție de țară, dar susținerile pote ajunge și la 7.500 de Euro (Austria) sau chiar 15.000 de Euro (Letonia).

Suport maxim acordat de state pentru instalarea centralelor pe peleți
Austria 7.500 Euro (+ ajutor regional)
Belgia 6.000 Euro
Germania 3.000 Euro
Italia 5.000 Euro
Letonia 5.000 Euro (până la 15.000 Euro cu bonificații adiționale)
Olanda 2.500 Euro (+ bonus de putere)
Polonia 4.000 Euro
Slovacia 1.500 Euro
Slovenia 5.000 Euro
UK 5.000 GBP

Sursa datelor: https://www.enplus-pellets.eu/en-in/news-events/latest-news/788-national-support-schemes-that-will-help-you-switch-to-pellet-appliance.html

În România, instalarea de centrale rezidențiale este un subcapitol al unui program de eficientizare energetică a locuințelor, cu o aplicabilitate dificilă și o promovare insuficientă. Populația nu știe ce suport poate accesa și în ce condiții, iar însăși posibilitatea instalării unei centrale moderne pe bază de peleți este necunoscută majorității potențialilor beneficiari.

Ce putem face cu un miliard de Euro: investițiile în energie produsă din biomasă sunt cele mai rentabile

Pe energie solară, prin programul Casa Verde Fotovoltaice se acordă o finanțare de 20.000 lei, echivalentul a aproximativ 4.000 de Euro, pentru o capacitate bazată pe panouri solare de 3 kWh. Panourile solare furnizează energie electrică doar când este soare. În calculele uzuale se consideră 1000 de ore/an. Deci cu o investiție de 4.000 de Euro obținem 3 MWh energie electrică/an.

Cu aceeași 4.000 de Euro într-un program de instalare centrale termice pe peleți, instalăm o centrală termică cu putere de minim 20 kWh, care funcționează permanent în anotimpul rece și poate furniza și apa caldă. Aceasta ar putea funcționa minim 4.000 de ore/an, cu o putere generată medie  anual de minim 20 MWh/an pentru o gospodărie.  Aport  de  securitate  energetică  de 6-7  ori  mai  mare  cu aceeași  investiție,  în favoarea  centralelor  pe  peleți.

Beneficiile de reducere a costurilor pentru gospodărie sunt mult mai mari prin  susțineea instalării  centralelor  pe  peleți. Și concomitent mai mult decât dublăm eficiența energetică a utilizării resursei de lemn, de la 30 % în sobe tradiționale la 90% în peleți.

Cost comparativ extindere  rețea  de gaze/ panouri solare/centrale  pe peleți:

  • cu 1 miliard de Euro extindem rețeaua de gaze pentru a racorda 200.000 locuințe. Costurile efective de racordare, suportate de gospodării, dublează acest cost. Cost public: 5.000 de Euro/gospodărie, pentru o resursă cu disponibilitate incertă (gazul natural), un combustibil fosil considerat momentan „de tranziție” pentru obiectivele de decarbonare ale Uniunii Europene, dar cel mai probabil înlocuit în curând.
  • cu 5.000 de Euro/ gospodărie putem instala panouri solare cu o putere de 3 kWh și o producție de energie electrică solară de 3 MWh/an, folosind o resursă cu disponibilitate impredictibilă și necesitând alte investiții incerte pentru capacități individuale de stocare a energiei produse în perioadele de vârf.
  • cu 5.000 de Euro/gospodărie, instalăm o centrală termică pe peleți. Producție energie termică: minim 20 MWh/an, cu o resursă regenerabilă, neutră din punct de vedere a emisiilor de CO2, disponibilă local pe scară largă în România.
Panouri fotovoltaice Centrale pe gaze Centrale pe peleți
Costuri 4.000 Euro/gospodărie + costuri adiționale de stocare/transport a energiei în perioadele de vârf 5.000 Euro/gospodărie extindere rețea +

4-5.000 Euro/ gospodărie instalații individuale (racordare)

4-5.000 Euro/gospodărie
Putere instalată 3 kWh 20 kWh 20 kWh
Energie produsă 3 MWh/an, electric 20 MWh, termic + apă caldă menajeră 20 MWh/an, termic + apă caldă menajeră
Resursă regenerabilă Da Nu Da
Resursă disponibilă Parțial și impredictibil Limitat și impredictibil Da
Costul resursei Zero Mare și fluctuant Mic și stabil

 

Principiul utilizării lemnului în cascadă: utilizarea eficientă a resursei înseamnă industrie puternică, securitate energetică și mediu protejat

Principiul utilizării lemnului în cascadă înseamnă avantaje enorme, atât pentru economie și societate cât și pentru mediu. Acesta presupune utilizarea judicioasă a resursei din lemn, cu valorificarea superioară a fiecărei fracții de resursă pe fiecare etapă suplimentară de procesare, și poate fi înțeles imediat cu un exemplu concret.

Să luăm un metru cub de lemn. Dacă devine lemn de foc și este ars într-o sobă tradițională, poate produce maxim 2,5 MWh de energie.

Același metru cub de lemn poate fi introdus în lanțurile de prelucrare industrială, prin care se obține cherestea, mobilă, case sau alte produse din cherestea. Această prelucrare înseamnă valoare adăugată, înseamnă locuri de muncă și aport la bunăstarea comunităților. Iar resturile rezultate în urma fiecărei etape de prelucrare (coajă, rumeguș, talaș, etc.), dacă sunt uscate industrial, peletizate și utilizate în instalații cu randamente energetice superioare (centrale pe biomasă sau peleți), produc aceeași cantitate de 2,5 MWh energie – peleții au o putere calorică mult mai mare.

Deci prin utilizarea resursei de lemn în cascadă se poate obține aceeași cantitate de energie cu beneficii adiționale enorme – inclusiv produse din lemn. Iar pădurea generatoare de resurse este protejată pentru că nu se recoltează lemn suplimentar pentru a fi ars ca lemn de foc, cu randamente economice și energetice extrem de mici.

Concluzii

Oportunitatea implementării unei scheme naționale de suport pentru instalarea centralelor pe peleți este enormă. Costurile revin la 4-5.000 de Euro/gospodărie, mult mai puțin decât se investește pentru a racorda o gospodărie la rețeaua de gaze sau cu instalații solare de putere comparabilă.

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Orientul Mijlociu devine bancomatul planetei

Publicat cu

pe

Orientul Mijlociu devine bancomatul planetei

Încălțată cu banii din boom-ul energetic, Arabia Saudită și alte monarhii din Golf au un moment de succes pe scena financiară mondială. Astfel, Orientul Mijlociu devine, practic, un bancomat pe toată suprafața planetei.

În urmă cu cinci ani, oficiali saudiți au urmărit un val de directori financiari americani, renunțând la relatarea inconștientă a unor investiții gratuite din Riad, după ce moartea unui jurnalist dizident a făcut din regat un loc toxic pentru afaceri, informează The Wall Street Journal.

Anul acesta, conferința supranumită „Davos în deșert”, se așteaptă la o cerere atât de mare încât le oferă directorilor 15.000 de dolari de persoană.

Influența în monarhiile din Orientul Mijlociu

Monarhiile din Orientul Mijlociu dornice de influență globală au un moment de succes pe scena financiară mondială. Ei au foarte mulți bani dintr-un boom energetic chiar în momentul în care finanțatorii tradiționali occidentali – împiedicați de creșterea ratelor dobânzilor – s-au retras de la încheierea tranzacțiilor și investițiilor private.

Fondurile suverane ale regiunii au devenit bancomatul în vogă pentru capitalul privat, capitalul de risc și fondurile imobiliare care se luptă să strângă bani în altă parte.

Piața pentru fuziuni și achiziții marcate a cunoscut o creștere a interesului din regiune. Ofertele anunțate recent includ achiziționarea de către un fond Abu Dhabi, a managerului de investiții Fortress pentru mai mult de 2 miliarde de dolari. În plus, se adaugă și achiziția de 700 de milioane de dolari de către un fond saudit a unității de aviație a creditorului global Standard Chartered.

Companii și fonduri supravegheate de consilierul pentru securitate națională din Abu Dhabi, șeicul Tahnoun bin Zayed Al Nahyan, au făcut licitații pentru a cumpăra Standard Chartered și banca de investiții Lazard. De asemenea, au încheiat acorduri recente pentru a cumpăra o companie de asistență medicală din Marea Britanie în valoare de 1,2 miliarde de dolari și pentru a prelua controlul parțial asupra unui gigant alimentar columbian de aproape 6 miliarde de dolari.

„Acum, toată lumea vrea să meargă în Orientul Mijlociu – este ca odinioară goana aurului din SUA”, a spus Peter Jädersten, fondatorul firmei de consultanță Jade Advisors. „Este dificil să strângi bani peste tot”, citează WSJ.

Administratorii de fonduri care vizitează regiunea spun că adesea așteaptă în fața rivalilor în sălile de așteptare ale fondurilor suverane. Managerii din Silicon Valley și New York sunt o prezență aproape constantă în holul cu podea din marmură albă al Four Seasons Abu Dhabi, ca și în cazul altor hoteluri de top, spun ei.

Investiții la cote înalte

Conferința de la Riad de luna viitoare – un proiect de companie al prințului moștenitor saudit Mohammed bin Salman, cunoscut sub numele de Inițiativa pentru Investiții Viitoare – este de așteptat să fie un magnet pentru vânătorii de bani. În 2018, directorii de pe Wall Street s-au retras după ce agenții saudiți l-au ucis pe jurnalistul Jamal Khashoggi și, de ani de zile, multe start-up-uri și fonduri au declarat că au evitat investițiile din țară din cauza preocupărilor morale.

Unele companii continuă să se îndepărteze de regat, în timp ce grupurile pentru drepturile omului spun că recordul său în ceea ce privește tratamentul dizidenților guvernamentali rămâne o problemă serioasă.

Dar finanțarea saudită a devenit mai solicitată anul trecut, când alți bani au început să fie strânși. La conferința de anul trecut, șeful Fondului de Investiții Publice, Yasir Al Rumayyan , a participat la o discuție cu doi dintre cei mai mari directori ai firmelor de investiții din lume, „Blackstone” care îi are pe Stephen Schwarzman și Ray Dalio, fondatorul Bridgewater Associates. Nume de top în capitalul de risc s-au amestecat pe teren, iar șeful FTX, Sam Bankman Fried, a căutat finanțare.

Ben Horowitz , partener la Andreessen Horowitz, a declarat la o conferință sponsorizată de PIF, în primăvara acestui an, că Arabia Saudită este o „țară start-up” și s-a referit la Prințul Mohammed drept „fondatorul” ei, care forma o nouă cultură și o nouă viziune pentru țară.

Noua dominație a regiunii este cea mai evidentă în rândul fondurilor private, tiparul care blochează banii investitorilor de ani de zile. Deși statisticile detaliate sunt rare, cifrele la două dintre cele mai mari fonduri suverane sugerează o creștere. La PIF-ul saudit, angajamentele pentru „titluri de investiții” – o categorie care include fonduri private – au crescut la 56 de miliarde de dolari în 2022, în creștere față de 33 de miliarde de dolari cu un an înainte. Mubadala din Abu Dhabi a raportat că angajamentele de capital s-au dublat la 18 miliarde de dolari în 2022.

Directori la giganții de capital privat TPG, KKR și Grupul Carlylele au spus investitorilor că interesul din Orientul Mijlociu rămâne puternic în timp ce alte părți ale lumii se retrag.

„Dacă sunteți în SUA, există un anumit grad de îngrijorare”, a spus CEO-ul Carlyle, Harvey Schwartz , la o conferință din iunie. Investitorii din Orientul Mijlociu, a spus el, sunt „foarte puși în față, foarte dinamici”.

În timp ce Orientul Mijlociu calcă pe gaz, susținătorii tradiționali ai fondurilor de investiții — planurile de pensii și dotările colegiului — sunt în retragere. Trecerea globală către rate mai mari ale dobânzilor a cauzat pierderi în cele mai mari părți ale portofoliilor lor – în special acțiuni și obligațiuni.

Investitorii au investit 33 de miliarde de dolari pentru fondurile de capital de risc din SUA în prima jumătate a anului 2023, mai puțin de jumătate din cele 74 de miliarde de dolari din aceeași perioadă din 2021, potrivit PitchBook. Strângerea de fonduri globale pentru toate fondurile private a scăzut cu 10% anul trecut, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit Preqin – o scădere la care mulți se așteaptă să continue.

„Strângerea de fonduri a devenit mult, mult mai dificilă în ultimele 12 luni”, a declarat Brenda Rainey, vicepreședinte executiv la Bain & Co., care consiliază fonduri de capital privat.

Motivul pentru explozia regiunii de finanțare și încheiere de tranzacții este dublu.

Prețurile mai mari ale energiei – un produs secundar al invaziei Ucrainei de către Rusia – au oferit fondurilor de investiții dependente de petrol și gaze din regiune zeci de miliarde de dolari, fiind bani suplimentari de cheltuit. Aceasta înseamnă că o scădere a prețului petrolului ar putea provoca rapid o retragere din țările din Golf, așa cum s-a întâmplat în boom-urile energetice, transformate în declin.

În același timp, prințul saudit Mohammed și oficiali de vârf din Emiratele Arabe Unite s-au luptat pentru o mai mare influență pe scena mondială – în geopolitică, finanțe și sport – pompând bani suplimentari în fondurile lor de avere pentru a face tranzacții și a extinde industria acasă.

Orientul Mijlociu – bancomatul planetei

Intersecția dintre politică și finanțe din regiune a făcut ca fondurile de avere din Golf din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar să fie principalii susținători financiari a două figuri cheie ale administrației Trump: Jared Kushner și fostul secretar al Trezoreriei, Steven Mnuchin, care împreună au strâns miliarde de dolari din regiune.

Fondurile din Golf și-au împins colegii din SUA să deschidă birouri în regiune pentru a câștiga mai ușor investiții, spun administratorii de fonduri.

„Blackstone” a spus că va crea o echipă pe teren la Riad, dedicată creșterii investițiilor în proiecte de infrastructură din Golf.

Millennium Management LLC, cu sediul la New York, și-a înființat un birou în Dubai în 2020 și au urmat alții , inclusiv firma de capital privat CVC Capital Partners și ExodusPoint Capital Management, cel mai mare start-up de fonduri speculative cu 8 miliarde de dolari în capital inițial. Compania Tikehau Capital a Europei și Ardian, au stabilit echipe în Abu Dhabi, iar managerul de investiții alternative din SUA, Pretium, a angajat un veteran al industriei locale din Dubai.

De asemenea, Dalio a înființat un birou în Abu Dhabi pentru Dalio Family Office, afacerea sa personală. Rajeev Misra, un finanțator de mult timp pentru SoftBank Group care a asigurat peste 6 miliarde de dolari în angajamente pentru o nouă afacere de la mai multe fonduri de investiții aliniate la Abu Dhabi, se mută în Emiratele Arabe Unite din Marea Britanie, potrivit unor persoane familiare cu planurile sale.

Există acum o „conștientizare că relațiile trebuie construite și asta nu se întâmplă peste noapte”, a spus Joseph Morris , un director general din Dubai la firma de consultanță din SUA, Newmark Group, prezintă WSJ.

Locul de succes: Arabia Saudită

Firma de capital de risc a Tiger Global s-a străduit să-și strângă cel mai recent fond, reducându-și în mod repetat ținta cu miliarde de dolari. Înțepați de pierderi și de mediul mai rece de strângere de fonduri, mulți investitori americani l-au ignorat, spun investitorii.

Un loc în care a avut succes: Arabia Saudită. O divizie a PIF, Sanabil, a adăugat în această primăvară numele Tiger pe lista publică a administratorilor de fonduri pe care o sprijină. Alții de pe listă includ Fondul Fondatorilor Peter Thiel și Andreessen Horowitz.

Ibrahim Ajami, care supraveghează investițiile de pornire la fondul de stat Abu Dhabi Mubadala și investește atât în ​​companii, cât și în fonduri, a spus că mediul îi oferă lui Mubadala capacitatea de a fi „foarte atent și selectiv” cu privire la cine sprijină.

El poate negocia termeni care să-i permită lui Mubadala să cumpere o miză în însuși fondul administratorului, a spus el, sau să îi permită să investească alături de alții.

„Ceea ce facem este să mergem mai profund – și mai concentrați și mai implicați – cu un grup select de manageri”, a adăugat el.

Citește mai departe

Business

Primăria Roman are un sistem informatic integrat implementat de SIMAVI

Publicat cu

pe

Software Imagination & Vision (SIMAVI) a implementat Sistemul Informatic Integrat pentru simplificare administrativă și reducerea birocrației din cadrul Primăriei Municipiului ROMAN.

Soluția implementată de SIMAVI la Primăria Roman a urmărit să transforme acest municipiu într-un oraș inteligent, un oraș care ascultă, deschis și transparent, cu procese administrative simplificate și birocrație redusă.

Pe lângă platforma integrată (portal web și o aplicație pentru dispozitive mobile) pentru servicii electronice complete, primăria are acum și un terminal interactiv self-service, pentru persoanele care nu au acces la internet sau computer.

Pentru nevoile interne administrative ale primăriei, SIMAVI a dezvoltat o soluție pentru managementul integrat al documentelor, o platformă integrată pentru arhivare electronica. Pentru cetățeni, echipa de dezvoltare SIMAVI a pus la dispoziția primăriei o aplicație mobilă pentru sesizări, formulare online și informații referitoare la serviciile din cadrul instituției, un sistem informatic de programare online pentru obținerea actelor de identitate și programare pentru căsătorie la starea civilă, un sistem de plăți on-line a taxelor și impozitelor locale.

Portalul web vine astfel în întâmpinarea cetățenilor, a persoanelor juridice și a instituțiilor partenere Primăriei Roman, deoarece astfel 48 servicii publice devin accesibile online. Utilizând serviciile electronice, beneficiarii au posibilitatea de a interacționa cu Primăria într-un mediu electronic sigur și pus la dispoziția lor la orice oră din zi și din săptămână.

Sistemul Informatic Integrat implementat la Primăria Municipiului Roman cuprinde următoarele subsisteme informatice:

  • Platformă integrată pentru servicii electronice, compusă din:
  • Portal web de furnizare a serviciilor electronice pentru cetățeni
  • Aplicații mobile pentru servicii electronice (iOS, Android)
  • Soluție de semnătură electronică
  • Soluție de plată electronică
  • Soluție de securitate pentru asigurarea compleanței cu GDPR

2. Terminal self-service pentru servicii electronice

3. Soluție pentru managementul documentelor si fluxurilor de lucru (SIVADOC 2020) integrată cu Portalul web de furnizare a serviciilor electronice pentru cetățeni

4. Solutie pentru scanare (componentă a soluției SIVADOC 2020)

5. Soluție pentru arhivă electronică (componentă a soluției SIVADOC 2020)

6. Instruirea angajaților

7. Retrodigitalizarea documentelor din arhivă (206 registre, însumând 50.938 pagini)  

Mai multe detalii despre Sistemul Informatic Integrat implementat la Primăria Municipiului Roman aici.

Citește mai departe

Business

După mancare și utilități, inflația scumpește și serviciile telecom. Majorarea, sub rata inflației

Publicat cu

pe

Nu există român care să nu fi fost afectat în ultimul an de creșterea prețurilor din cauza inflației galopante. După alimente, produse farmaceutice sau utilități, a venit rândul serviciilor telecom să se scumpească din cauza inflației. Procentul anunțat de operatorii telecom este totuși sub rata oficială a inflației. 

Orange Romania Communications (fosta companie Telekom Romania Communications) a anunțat încă din aprilie o majorare cu câte 5 lei a prețului serviciilor fixe și mobile furnizate din cauza inflației.

De asemenea, și Vodafone a notificat mai mulți abonați la serviciile de TV, internet și telefonie fixă cu privire la creșterea valorii abonamentului cu circa 6 lei. Compania a modificat clauza de indexare a prețului cu rata inflației, fără a putea depăși, însă, un procent de 8% pe an, de la 3% cât era anterior.

Un alt operator care a luat deja măsuri similare este Telekom. Deși nu a anunțat public, pe site-ul operatorului este afișat următorul mesaj: “Prețul abonamentului este supus indexării cu rata anuală a inflației pentru anul anterior în România comunicată de BNR, fără ca modificarea să poată depăși pe an un procent de 5% din prețul la care se aplică”.

România, cele mai mici prețuri din UE la abonamente telecom

Cu toate aceste scumpiri, prețurile abonamentelor la servicii fixe și mobile în România sunt printre cele mai mici din Europa. Potrivit site-ului Numbeo, care oferă informații despre costul vieții în diferite orașe, prețul mediu al unui abonament de telefonie mobilă este de 38,5 lei în București, față de 80,76 de lei în Sofia și 116 lei în Budapesta. În ceea ce privește serviciile fixe de telecom, acestea costă în medie 41,5 lei în București, față de 60 de lei în Sofia și 71,5 lei în Budapesta. 

Majorările abonamentelor telecom, sub rata inflației

Procentele anunțate de operatorii telecom sunt mult mai mici față de rata oficială a inflației, care în România s-a triplat în 2022, de la 4,1% în 2021 ajungând la 12%. În iunie 2023, rata oficială a inflației a fost de 10,2%. 

De asemenea, procentul de o cifră menționat de operatorii telecom este semnificativ mai mic decât procentul cu care au crescut prețurile alimentelor. 

Scumpirea tuturor alimentelor esențiale luate în calcul a depășit inflația generală. Potrivit datelor INS, cele mai mari scumpiri de la an la an s-au înregistrat în cazul zahărului, creșterea de preț fiind de 55%. 

În luna iunie a acestui an, preţul cartofilor a urcat cu 32,46%, în timp ce legumele şi conservele de legume s-au scumpit cu 31,83%, iar untul cu 30,49%.

Majorarea prețului abonamentelor de servicii telecom cu rata inflației este o practică uzuală în toate țările din Europa. De exemplu, în Marea Britanie, mai mulți operatori telecom au notificat abonații cu privire la creșterea prețului abonamentului chiar și cu 8,5%. 

Pe lângă creșterea costurilor cu salariile angajaților și explozia prețurilor la energie cu care s-au confruntat companiile din toate sectoarele de activitate, operatorii telecom au fost nevoiți în ultimii ani să facă investiții consistente pentru a introduce tehnologia 5G, dar și pentru a face față cererii tot mai mari de date pe măsură ce conținutul video și streamingul TV devin din ce în ce mai folosite. 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare