Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) este partenerul real al mediului de afaceri și al decidenților politici și reprezintă singurul brand al comunității de business care își găsește corespondent în toată lumea, a declarat marți președintele CCIR, Mihai Daraban, într-o conferință de presă organizată cu ocazia aniversării a 150 de ani de la înființarea sistemului cameral.

Principalele declarații ale președintelui CCIR:

 Pentru sistemul cameral românesc, astăzi este o zi mare. Se împlinesc 150 de ani de la decretul domnesc din 1864. Domnitorul Cuza a considerat că trebuie să fie în pas cu vremurile, prima Cameră de Comerț fiind inființată la Marsilia în 1599.

 2014 este un an în care mai multe entități și instuții au împlinit 150 de ani: Senatul, Curtea de Conturi, CEC. 1864 a fost un an în care s-au pus bazele modernizării statului român.

În primii 50 de ani de existență, accentul a fost pus pe problemele interne – legiferarea în mediul de afaceri, stabilirea unui cadru astfel încât mediul de afaceri să funcționeze în România pe baze moderne. La formarea României mari, Camerele de Comerț erau deja un partener de dialog al instituțiilor publice. Ele au început să iasă afară, să promoveze România pe piețele externe.

Între 1948 – 1989, până și comuniștii au înțeles că e nevoie de Camera de Comerț, pentru a crea un interlocutor mediului de afaceri din străinătate, care este condus de camerele de comerț.

Există diferite modele: al Turciei, al Austrieri, al Germaniei. În România, apartenența la Camera de Comerț este voluntară, sistemul cameral este organizat conform sistemului anglo-saxon.

CCIR reprezintă singurul brand al mediului de afaceri care își găsește corespondent în toată lumea.

Decidentul politic este interesat să promoveze acest sistem deoarece, în străinătate, premieri, președinți, miniștri români au fost invitați de Camerele de Comerț pentru forumuri de afaceri, pentru promovarea mediului românesc de afaceri. Cei din străinătate bat la ușile Camerelor de Comerț pentru ca noi să îi punem față în față cu agenții economici pentru a concretiza business-uri.

Suntem partenerul real între mediul de afaceri și decidentul politic. Avem inițiative și am atacat, în limitele decenței, anumite acte normative care aveau un impact negativ asupra mediului de afaceri. Am avut un rol deosebit în scăderea taxei pe stâlp. Suntem lobby-știi numărul 1 ai mediului de afaceri.

Am atacat deciziile în limitele decenței, nu am făcut scandal mediatic, dar solicitările noastre au fost luate în vedere. Avem un departament care monitorizează toate actele normative cu impact pentru mediul economic care se află în dezbatere publică.

Discutăm cu guvernanții vizavi de predictibilitate, marea problemă a României este Codul Fiscal, care suferă prea multe și prea dese modificări și pune în offside investitorii români și străini. Ținta este să aducem cât mai mulți investitori în România.

Prioritare pentru România sunt cele trei sectoare cu derivatele lor: sectorul energetic și ținta de a deveni independenți energetic, sectorul transporturilor (fluvial, maritim, ferivoar) și agricultura, unde cerealele și hrana vor deveni moneda forte în următorii 20 – 30 de ani.

Am salutat prezența premierului la Houston, unde își au sediul marile companii petroliere. În ceea ce privește transporturilore, jucătorii care contribuie la exporturi au nevoie colosală de infrastructură. Acest lucru este în grădina Guvernului, care trebuie sa se aplece asupra priorităților în infrastructură pentru mediul de afaceri. Acestea sunt prioritățile noastre.

În ultimele două-trei luni lucrat fără pauză, am reușit să restabilim relații cu toți decidenții, mai ales în plan economic. Avem o relație foarte bună cu Guvernul și Președinția, avem relații cu toți miniștrii implicați în luarea deciziilor economice. Avem parteneriate semnate cu mininisterul Economiei, de Externe, cu Ministerul Educației, pentru că și aici este o problemă – vrem să reactivăm celebrele școli de meserii și suntem în discuții cu ministerul Educației astfel încât școlile profesionale să își stabilească cifrele de școlarizare în conformitate cu cerințele mediului de afaceri.

Învățământul Românesc și economia reală sunt două linii paralele. Vorbim de un învățământ dual, care să înceapă cu clasa a 9a, proiectul este într-un stadiu avansat.

Avem relații bune cu Parlamentul, astfel încât toate demersurile cu caracter economic să își găsească răspunsul și soluționarea.

Una dintre priorități este să ieșim în afara Europei. În Uniunea Europeană, s-au stabilit deja parteneriate. O mare șansă sunt piețele din America Latină, Sudul Asiei, Orientul Îndepărtat, pentru că avem avantaje pe care nu am știut să le folosim. Sunt mii de studenți care au studiat în România și ocupă poziții cheie, trebuie să îi contactăm și să profităm de acest bagaj uman care a studiat aici.

Sunt lucruri de care trebuie să profităm, trebuie să mergem cu oameni de afaceri puternici, nu cred că statul trebuie să se implice în deplasarea mediului de afaceri pe banii contribuabililor. Noi discutăm cu decidenții politici să lase partea de promovare externă pe mâna Camerelor de Comerț.

Este foarte greu sa estimez puterea business-ului autohton, vorbim de mediul de afaceri românesc care este un mediu de afaceri foarte tânăr. În cel mai fericit caz, are 24 de ani de existență. Este foarte greu să fii un mare jucător pe o piață internațională din postura de începător. Foarte multe business-uri s- au creat ca sateliți ai marii economii, sunt sectoare în care se iese cu curaj în străinătate: domeniul naval, al mobilei, care reprezintă 15% din exporturile României.

Sectorul energetic are resurse uriașe de export, dar aici trebuie sa vedem cum scoatem energie. Problema desfacerii este o problemă care ține în continuare de Guvern, Transelectrica, Trangaz sunt în continuare ale statului. Statul trebuie să creeze acest mediu de export pentru ca producătorii energetici să poată exporta.

Sectorul mașinilor și echipamentelor – aici este o problemă legată de supply-chain, unor uzine precum cele de la Craiova și Pitesti le trebuie infrastructură. Nu se discută încă de Pitești – Sibiu, care să creeze acel coridor pan- european, Craiova nu e legată bine de București. Sunt probleme referitoare la Dunăre – cum să o faci navigabilă 365 de zile pe an. La debitele actuale ale Dunării, nu putem vorbi de Reactoarele 3 – 4 de la Cernavodă.

Dunărea este un port colosal, care ne permite să anexăm la Portul Constanța piețe precum Serbia, Ungaria, Slovacia ar fi cazul ideal. La Bohn, traficul pe Rin este precum cel de pe autostradă, Europa pune un mare pariu pe apele interioare. Prețul la combustibil este deja prohibitv în Europa și trebuie să te reorientezi către zone de transport în care costurile sunt semnificativ reduse.

Marea problemă  a mediului de afaceri este predictibilitatea fiscală, suntem cu toții curioși să vedem ce durabilitate în timp va avea scăderea CAS. Sunt chestiuni importante într-o perspectivă medie și lungă. Celebra taxă de stâlp care din pacate afectează mediul de afaceri. Stâlpul de electricitate, conducta de gaz îi permite distribuitorului să își recupereze banii de la consumatorul final, dar sunt domenii unde se creează produse cu ciclu lung de fabricație și oamenii nu pot recupera această extra-taxă de la consumatorul final.

Acestea sunt chestiuni delicate și am încercat să convingem decidentul politic că trebuie corectate. Înțeleg colectarea problematică, dar și aici se poate lucra. Daca îl convingi pe român să își adune chitanțele pentru ca la sfârșit să îi intorci o parte din TVA, putem incuraja colectarea.

Principalii jucători economici din fiecare județ sunt membri ai Camerei de Comerț respective, Camera de Comerț în România are reprezentativitate în fiecare județ cu sediu, infrastructură de business. Suntem singura entitate care beneficiază de acest avantaj de a avea în fiecare județ infrastructură de business.