Connect with us

Publicat cu

pe

Românii intenţionează să iasă în oraş pentru a mânca, după ridicarea restricţiilor, în special la restaurant, dar vor cheltui cu 10% mai puţin, în comparaţie cu anul 2019, reiese din rezultatele unui studiu de specialitate, citat de Agerpres.

Conform analizei realizată de Hospitality Culture Institute şi firma de cercetare de piaţă Exact Business Solutions şi care cuprinde peste 50 de indicatori relevanţi pentru industrie, restaurantul standard rămâne pe primul loc în preferinţe, ci 47% dintre sufragii, urmat de fast-food (45%) şi supermaketurile care au la vânzare mâncare caldă (35%).

Specialiştii Hospitality Culture Institute afirmă că, pentru a-şi creşte afacerile în contextul eliminării restricţiilor şi a revenirii la normal, antreprenorii şi managerii din industria ospitalităţii trebuie să se reinventeze, să se implice în organizaţiile dedicate industriei şi în forme moderne de educaţie, un exemplu actual fiind HoReCa Business Accelerator, proiect din care vor face parte 30 antreprenori din domeniu. De asemenea, proprietarilor de afaceri şi managerilor din domeniul HoReCa le este foarte utilă informaţia că mulţi dintre români nu au încredere în implementarea măsurilor de igienizare şi distanţare fizică.

Astfel, pentru a se simţi în siguranţă, 78% dintre respondenţii care intenţionează să iasă în oraş au menţionat faptul că locurile unde vor merge ar trebui să aibă o igienizare şi dezinfectare programată a spaţiilor, iar 77% au menţionat că preferă o distanţă mai mare între mese faţă de până acum.

În acelaşi timp, 69% dintre cei chestionaţi spun că ar prefera un spaţiu deschis, cum ar fi o terasă.

Potrivit sursei citate, aproape două treimi (64%) dintre respondenţii care intenţionează să comande în perioada următoare de la delivery au menţionat că vor comanda mâncare gătită, cu livrare la domiciliu sau la birou cel puţin o dată pe săptămână.

Cu toate acestea, în afară de cei care nu obişnuiesc să comande mâncare gătită de la delivery, un motiv important pentru care aceştia nu intenţionează să apeleze la acest tip de serviciu este acela al neîncrederii cu privire angajaţii firmei care nu vor respecta măsurile sanitare obligatorii (masca, mănuşi).

Studiul Hospitality Culture Institute şi Exact Business Solutions a fost realizat în luna mai, în cinci dintre cele mai mari oraşe din România: Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj şi Iaşi. Scopul cercetării a fost de a explora perspectiva consumatorilor în ceea ce priveşte locaţiile de ieşit în oraş/food delivery după ridicarea stării de urgenţă în România (15 mai – 15 iulie).

Business

Certinvest si European Food Group au redus semnificativ folosirea combustibililor fosili în favoarea alternativelor sustenabile

Publicat cu

pe

Arderea combustibililor fosili precum cărbunele și petrolul produce gaze cu efect de seră care captează radiațiile solare din atmosferă și care au determinat, astfel, criza climatică globală. Expunerea la poluarea cu combustibili fosili are impact negativ asupra sănătății generale și amenință capacitatea oamenilor de a trăi în condiții normale. Pentru e elimina aceste riscuri,  Certinvest si European Food tocmai au finalizat un plan de investiții care a avut ca obiectiv utilizarea în proporție de 100% a biomasei pentru producția de abur necesară pentru majoritatea proceselor tehnologice, renunțând astfel la folosirea combustibililor fosili.

Mai mult decât atât, s-a investit semnificativ în producția de energie din surse regenerabile. Aceasta captează energia solara cu panouri solare termice pentru a încălzi apa necesară în procesele tehnologice și prospectează pe viitor captarea energiei geotermale disponibile în zona Ștei.

O atenție deosebită a fost acordată randamentelor energetice prin utilizarea de recuperatoare de caldură din gazele arse și prin recuperarea integrală a condensatului rezultat în urma proceselor de transfer de caldură. Halele de producție European Food Group au fost izolate suplimentar prin montarea de tavane modulare termoizolate, acțiune prin care compania a reușit să reducă semnificativ pierderile energetice. De asemenea, încalzirea și răcirea halelor se realizează cu un sistem integrat de climatizare de înaltă eficiență care recuperează căldura din aerul evacuat și o cedează în aerul proaspăt. Căldura necesară iarna este produsă cu biomasă, iar agentul termic pentru frig în sezonul cald este generat cu răcitoare de înaltă eficiență.

Totodată, menținerea temperaturilor în rețelele de stocare și transport a umpluturilor și glazurilor se face cu consum energetic minim, iar soluția o reprezintă utilizarea unui sistem cu pompe de caldură. În plus sistemul este autonom și permite evitarea pornirii cazanelor de mare capacitate în weekend. Consumul de energie electrică a fost redus și el prin înlocuirea corpurilor de iluminat convenționale cu cele LED mult mai eficiente energetic, atât pentru iluminatul exterior cât și pentru cel interior. Toate aceste investiții au adus un plus de sustenabilitate afacerii și au crescut nivelul de competitivitate datorită costurilor energetice foarte reduse.

Grupul Interguvernamental privind schimbările climatice, format din 1.300 de experți științifici independenți din țări din întreaga lume sub auspiciile Națiunilor Unite, a concluzionat într-un raport recent că există o probabilitate de peste 95% ca activitățile umane din ultimii 50 de ani să fi încălzit planeta. Și, deși agricultura UE este singurul sector agricol major din lume care și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (cu 20 % față de 1990), ea este în continuare responsabilă pentru aproximativ 10% dintre aceste emisii.  Împreună cu producția, prelucrarea, ambalarea și transportul, sectorul alimentar este unul dintre principalii factori determinanți ai schimbărilor climatice.

Noile strategii ale UE prevăd, însă, o schimbare în modul de producție, cumpărare și consum de alimente pentru a îmbunătăți amprenta de mediu și a contribui la atenuarea schimbărilor climatice, protejând, în același timp, mijloacele de trai ale tuturor actorilor economici din lanțul alimentar.

În conformitate cu strategiile UE, European Food Group, având drept unul din principalii acționari pe domnul Ioan Micula, își ghidează modelul de afaceri către o zona sustenabilă, având ca obiectiv principal producția de alimente cu un gust deosebit și calități nutriționale benefice, dar cu un impact minim asupra mediului ambiant.

În ceea ce privește grija acordată mediului înconjurător, societatea a investit în numeroase proiecte care reduc semnificativ impactul negativ asupra acestuia:

  • Utilizează în mod responsabil sursele de apa, realizează potabilizarea cu tehnologii performante, fără pierderi și fără utilizarea de chimicale toxice într-o stație proprie de tartare. Investițiile făcute au asigurat independența față de sistemul local de furnizare a apei potabil,e dar în același timp au evitat un blocaj al sistemului local;
  • Tratarea apelor uzate se realizează într-o stație complet automatizată de tartare care asigură toate cerințele normativului de ape uzate NTPA 002;
  • Este asigurată colectarea selectivă a deșeurilor în toate sectoarele fabricii, iar deșeurile reciclabile sunt valorificate prin reciclatori autorizați;
  • A fost înlocuit tot parcul de stivuitoare acționate cu motoare termice cu stivuitoare electrice care utilizează ultima tehnologie disponibilă. S-au redus astfel atât consumurile energetice cât și emisiile de gaze;

Conform unui sondaj global realizat în 2020 de către firma de consultanță Accenture, se pare că și preferințele consumatorlor au evoluat în această perioadă, 60% raportând că fac cumpărături mai ecologice, durabile sau etice de la începutul pandemiei, iar 9 din 10 vor continua să facă acest lucru.

Studiile arată că populația globală este în creștere și se așteaptă ca cererea de alimente să crească cu 60% până în 2050, astfel încât măsurile luate de companii pentru a reduce consumul de energie neregenerabilă, a folosi rentabil sursele de apa și de a reduce factorii poluanți, devin un model de bună practică și responsabilitate.

 

Citește mai departe

Business

Atacurile NEPI la adresa proiectului Romexpo, repetate de USR-PLUS

Publicat cu

pe

Patronii de mall-uri de la compania sud-africană NEPI și-au reluat campania mincinoasă împotriva Legii Camerei de Comerț și Industrie a României. Liderii useriști care atacă proiectul Romexpo cu aceleași minciuni s-au transformat în purtătorii lor de cuvânt, scrie Newsweek.ro.

În cazul NEPI, interesul din spatele campaniei anti-Romexpo este ușor de explicat. Sud-africanii vor cu orice preț să-și împiedice competitorul direct, grupul IULIUS, să dezvolte acest proiect.

Întrebarea este ce-i mână în luptă pe reprezentanții USR-PLUS care preiau de la NEPI, fără să clipească, toate „argumentele”, inclusiv cele de tip fake news.

1. „Terenul trebuie scos la licitație” – FALS!  

Unul dintre aceste “argumente” este că terenul din nordul Capitalei nu ar trebui cedat gratuit Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), ci ar trebui scos la licitație.

“Statul român (…) poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”, arăta un comunicat al NEPI din martie a.c. 

“Trebuie făcută licitație publică și trebuie ca activul acesta să fie valorificat la cel mai bun preț posibil pentru proprietarul lui – statul român. Cel puțin noi așa vedem lucrurile”, spunea, trei luni mai târziu, Ștefania Petre, consilier general al USR-PLUS.

Declarația acesteia a fost reluată, în diverse forme, și de alți colegi de partid. Inclusiv de ministrul Economiei, Claudiu Năsui, care ar trebui să fie principalul susținător al mediului de afaceri din România, nu din Africa de Sud! 

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Pentru a vinde terenul la licitație, statul român trebuie mai întâi să despăgubească societatea Romexpo, deținută de CCIR, pentru toate construcțiile de pe teren, inclusiv marele pavilion expozițional, precum și infrastructura existentă.

„Terenul nu este liber de sarcini – dreptul de folosință al CCIR este o sarcină asupra terenului, în plus, orice cumpărător ar fi obligat să preia sarcinile acestuia și să respecte proprietatea Romexpo. Despăgubirile pe care statul sau cum am arătat, cumpărătorul, le-ar datora CCIR și Romexpo, în cazul în care statul ar vinde sau cumpărătorul ar cumpăra terenul, depășesc cu mult valoarea speculată a terenului. Dacă ar vinde terenul, în primul rând statul ar trebui să despăgubească CCIR și Romexpo cu mult mai mult de 200 milioane de euro, atât cât valorează terenul”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.

De remarcat că nici măcar șeful NEPI, Alex Morar, nu afirmă că statul este obligat să vândă terenul, ci că “poate organiza o licitaţie internaţională, un proces competitiv şi transparent de selecţie a unuia sau mai multor dezvoltatori, către care fie să cedeze drepturile de dezvoltare imobiliară, fie alături de care să intre într-un parteneriat public-privat pentru dezvoltarea şi revitalizarea zonei Romexpo”.

Mai mult, Morar nu vorbește despre vânzarea terenului, ci despre “cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” sau despre un “parteneriat public-privat”.

Singura concluzie logică ar fi că NEPI nu vrea de fapt ca terenul să fie scos la vânzare, pentru că nu are resurse financiare să-l cumpere, mai ales că grupul a vândut mai multe active în 2020 din cauza rezultatelor proaste generate de pandemia de COVID-19.

„Cedarea drepturilor de dezvoltare imobiliară” este o formulă juridic vagă, fără corespondent în legislația românească. „Parteneriatul public-privat”, pe de altă parte, este legiferat prin Legea 100/2016 care prevede două modalități: licitația deschisă și dialogul competitiv. 

Așadar, licitația nu este obligatorie în niciuna dintre cele două variante.  

2. „Statul pierde bani dacă terenul rămâne la Camera de Comerț” – FALS!  

În diverse forme, atât reprezentanții NEPI, cât și cei ai USR-PLUS susțin că statul ar pierde bani dacă proiectul de la Romexpo ar primi undă verde.

Într-un comunicat, NEPI acuză că acest proiect “ar deposeda românii de un bun extrem de valoros: prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piaţă de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit (…), doar pe baza unor promisiuni, fără beneficii certe şi fără vreo garanţie pentru statul român privind obţinerea acestora”. 

Ministrul transporturilor, Cătălin Drulă, de la USR-PLUS, preia imediat ideea și o rostogolește: „O lege (…) va transfera gratuit un teren al statului de 46 de ha (Romexpo) din zona premium a Capitalei în proprietatea Camerei de Comerț, pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar cu un investitor privat. În condițiile în care valoarea terenului în acea zonă este uriașă, se crează un mega prejudiciu statului român cu mâna Parlamentului.” 

Nimeni nu știe cât ar fi așa-zisul prejudiciu adus statului. O tentativă de calcul avansează ministrul Claudiu Năsui, de la USR-PLUS, care vorbește despre “un teren evaluat neoficial la 500 de milioane de euro. Unii zic că este mai puțin, nu am văzut însă nicio evaluare sub 300 de milioane de euro”.

În realitate, lucrurile stau cu totul altfel.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a României, “tot ceea ce este deasupra terenului, şi anume platforme betonate, clădiri, hale etc. reprezintă proprietate privată. În consecinţă, orice încercare a statului de a vinde acest teren ar putea fi făcută numai cu despăgubirea prealabilă și la justa valoare a CCIR, estimată, conform discuțiilor din comisiile de specialitate din Parlament, la 300 de milioane de euro, mult peste prețul pieței în ceea ce privește valoarea terenului.”

Cu alte cuvinte, dacă ar vinde terenul, statul nu ar câștiga mai nimic.

Dacă proiectul Romexpo va fi aprobat, însă, beneficiile la bugetul public ar fi enorme. “Așa cum arată studiul firmei de consultanță din Big 4, într-adevăr, în faza de construcție, de până la maximum cinci ani (…), dezvoltarea noului Romexpo va genera aproape 1 miliard de lei la bugetele locale și național, dintre care aproape 600 milioane de lei în primii trei ani și peste 400 milioane de lei în ultimii doi ani ai construcției. (…) Revenind la beneficiile proiectului nostru, după finalizarea construcțiilor, deci în perioada de funcționare, în fiecare an, noul Romexpo va contribui cu mai mult de 1,7 miliarde de lei la bugetul de stat. Și da, proiectul noului Romexpo va genera, potrivit aceluiași studiu, peste 32.000 de locuri de muncă, ceea ce reprezintă mai mult decât forța de muncă aferentă unui județ mediu din România”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerț și Industrie a României.    

3. „Camera de Comerț este o entitate privată” – FALS!  

Una dintre temele de atac ale adversarilor proiectului Romexpo este că de această “gratuitate” ar beneficia o “entitate privată”. Tema a fost enunțată inițial de către același Alex Morar, CEO al firmei sudafricane NEPI: “Prin această lege, un teren proprietate a statului, cu valoare de piaţă de sute de milioane de euro, ar fi oferit gratuit unei entităţi private”. 

Ca un făcut, ideea este preluată într-o formă similară de Ștefania Petre, consilier general USR-PLUS: “Nu am mai auzit să existe vreun stat atât de generos care să zică: <Ia, tu, entitate privată, un cadou de 46 de hectare în centrul Capitalei și fă tu acolo ce vrei, în asociere cu cine vrei tu!>”

Este Camera de Comerț și Industrie a României o „entitate privată”? În 1864, Alexandru Ioan Cuza înființa, prin decret domnesc, primele 15 Camere de Comerț din țara noastră. Acestea au fost reorganizate în 1925 de Regele Ferdinand, care le-a unit într-o structură națională – precursoarea actualei CCIR.

Cu excepția primilor ani ai regimului comunist, când a fost desființat și apoi reînființat, acest organism a funcționat neîntrerupt timp de aproape un secol și jumătate. De altfel, pavilionul central ROMEXPO a fost construit la mijlocul anilor ’60 și dat în administrare oficiului de expoziții din cadrul CCIR.

În prezent, CCIR este afiliată celor mai reprezentative federații din lume – precum cea internațională (International Chamber of Commerce) și, respectiv, europeană (Eurochambres).

“Camerele de comerț sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, de utilitate publică, create în scopul de a reprezenta, apăra și susține interesele membrilor lor și ale comunității de afaceri”, se arată într-un comunicat al CCIR.

Alte informații de care oponenții proiectului Romexpo nu țin cont: „CCIR nu are membri din rândul companiilor, acestea putând deveni membri ai camerelor județene, în mod exclusiv voluntar. CCIR și camerele județene nu sunt finanțate sau subvenționate de la bugetul de stat sau cele locale. Din 1990 și până în prezent, CCIR și camerele județene au cheltuit din resurse proprii pentru susținerea mediului de afaceri din România mai mult de 24 mil. EUR (peste 29 mil. USD), reprezentând aproximativ 800 mii EUR/an (970 mii USD/an).

În toată această perioadă, CCIR și Camerele județene au susținut mediul de afaceri din România prin activități specifice la nivel național pentru care au efectuat cheltuieli în medie anuală de peste 1,9 mil. lei din resurse proprii.

În plus, au organizat misiuni economice, delegații oficiale, forumuri, seminarii și alte evenimente specifice diplomației economice ale căror cheltuieli au reprezentat în medie anuală peste 1,3 mil. lei (de asemenea, din resurse proprii).

În tot acest timp, CCIR și camerele județene au organizat cu propriile resurse peste 20.000 de evenimente cu specific bilateral în vederea unei mai bune promovări a capitalului autohton și a stimulării schimburilor comerciale.

În toată această perioadă, CCIR și camerele județene au organizat evenimente la care au fost prezenți mai mult de 45 de președinți de stat, au participat, conform solicitărilor primite, alături de reprezentanții administrației publice la delegațiile oficiale ale acestora în străinătate și au fost parte, folosind propriile resurse, la evenimentele organizate de aceștia, atât în țară, cât și în străinătate”, se mai arată în comunicatul CCIR.    

4. „Nu există proiecte similare în alte state” – FALS!  

Adversarii proiectului Romexpo invocă și caracterul său excepțional. Aceeași Ștefania Petre, consilier general USR-PLUS, crede că nu există niciun precedent: “Eu nu am mai auzit recent despre astfel de cazuri și nici nu știu vreo echivalență la nivel european.”

În realitate, majoritatea Camerelor de Comerț din țări dezvoltate se bazează pe sprijinul direct sau indirect al statului. 

În Austria, de exemplu, Camera Economică Federală – WKO (Wirtschaftskammer Österreich) este desemnată, prin lege, ca „instituție autonomă de drept public”. Legea prevede obligativitatea calității de membru pentru toate cele 540.000 de firme înregistrate în țară. Acestea trebuie să plătească anual o cotizație sub forma unor așa-numite taxe camerale, calculate în funcție de impozitul pe vânzări.

Una dintre cele mai puternice structuri ale WKO este cea de promovare a comerțului exterior (Advantage Austria). Practic, această structură funcționează ca o rețea de consilieri economici prezenți în peste 70 de țări.

Organizația de resort din Franța – CCI (Chambre de Commerce et d’Industrie) desfășoară numeroase activități economice. Între altele gestionează nu mai puțin de 152 de porturi, 53 de aeroporturi, 37 de centre de expoziții, 10 parcuri industriale și 259 de clădiri de birouri, incubatoare de afaceri și hoteluri. Terenurile pe care sunt amplasate multe dintre aceste obiective au fost date în folosință gratuită de statul francez. Ca și în alte țări, calitatea de membru și cotizația aferentă sunt obligatorii pentru toate cele 2,9 milioane de firme franceze. Totodată, CCI este implicată în educație, girând 150 de şcoli superioare şi 141 centre de formare profesională, în care studiază anual peste 500.000 de oameni.

Și Uniunea Italiană a Camerelor de Comerț, Industrie, Artizanat și Agricultură (Unioncamere) este desemnată, prin lege, ca „organism de drept public”. Pe lângă cotizația obligatorie pentru toate cele 6 milioane de firme înregistrate în Italia, o sursă majoră de venituri constă în administrarea Registrului Afacerilor (Registro Imprese). Unioncamere lucrează în strânsă colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și coordonează activitatea de reprezentare internațională a mediului italian de afaceri. Interesant este că organizația se ocupă totodată de accesarea fondurilor comunitare de către membrii săi, acționând atât ca gestionar al acestora, cât și ca persoană de contact pentru Comisia Europeană.

Camera de Comerț și Industrie a Germaniei – DIHK (Deutscher Industrie und Handelskammertag) este formată din 79 de camere locale și regionale, care funcționează prin autoadministrare, dar în strânsă legătură cu Ministerul Federal pentru Afaceri Economice și Energie. Cotizația este obligatorie pentru toate cele 3 milioane de firme germane, cu excepția primilor doi ani de la înregistrare. DIHK coordonează rețeaua reprezentanților comerciali în peste 90 de țări, pentru care primește și subvenții de la guvern. Una dintre cele mai vechi atribuții ale camerelor germane constă în organizarea învățământului dual pentru 328 de categorii profesionale.

Noua lege a Camerelor de Comerț din România nu face decât să alinieze legislația românească la reglementările organismelor similare din alte state europene, precum Austria, Franța, Italia sau Germania.  

Cum a devenit președinta Senatului mesagera firmei NEPI  

Liderii USR-PLUS nu preiau doar „argumente” de la NEPI, ci și documente oficiale pe care le dau mai departe. Președinta Senatului, Anca Dragu, a primit recent un memoriu de la această firmă sudafricană înregistrată într-un paradis fiscal, memoriu pe care l-a transmis imediat unor comisii din camera superioară a Parlamentului.

Unul dintre destinatari, președinta Comisiei Juridice, Iuliana Scîntei (PNL), i-a comunicat Ancăi Dragu că nu are temei legal să răspundă direct firmei NEPI.

Într-un comentariu postat pe Facebook, experimentata jurnalistă Adelina Rădulescu (ex-BBC și Europa Liberă) consideră că prin acest gest „se deconspiră și interesele USR-PLUS în afacerea Romexpo”. 

Anca Dragu respinge acuzațiile și susține că de același tratament s-ar bucura orice memoriu primit la cabinetul său:

“Orice fel de memoriu, sesizare sau orice alt tip de materiale care sunt trimise la cabinetul președintei Senatului și care privesc un proiect sau o inițiativă legislativă ce se află în circuitul legislativ sunt transmise mai departe de către cabinet spre comisiile implicate pentru elaborarea de răspunsuri.

Cabinetul președintei Senatului nu intervine și nu are niciun fel de implicare în elaborarea sau nu a răspunsurilor. Același lucru s-a întâmplat și în ceea ce privește toate documentele care s-au primit în cazul proiectului de lege privind trecerea terenului din zona Romexpo (aflat în proprietatea privată a statului) în proprietatea CCIR.

În acest caz, memoriul trimis de către fondul de investiții NEPI Rockcastle la cabinetul președintei Senatului a fost transmis mai departe celor două comisii implicate – Juridică și Economică, pentru elaborarea unui răspuns. Tot în acest caz, s-a transmis către ambele comisii și scrisoarea venită din partea Comisiei Europene, prin Consiliul Concurenței, prin care se cer clarificări cu privire la felul în care proiectul de lege permite transferul cu titlu gratuit.

La Comisia Europeană există deja o plângere de acordare a unui ajutor de stat în această speță. Este falsă informația potrivit căreia am cerut în nume personal să îmi fie înaintat răspunsul. Este vorba de o formulare standard folosită în toate documentele de acest gen pe care le înaintăm comisiilor și se referă la o rugăminte privind transmiterea spre informare a răspunsului deja înaintat solicitantului.

Eu, în calitate de președintă a Senatului, voi continua să mă asigur că parlamentarii din comisiile implicate în elaborarea unor proiecte de acte normative au la dispoziție toate informațiile primite pe respectivele proiecte, pentru elaborarea unei legislații în favoarea statului și a cetățenilor români”, a declarat Anca Dragu pentru Newsweek.ro.    

Citește mai departe

Business

Alexandru Coșbuc, SIMAVI: Tehnologiile VR şi AR dezvoltate în proiectului PALAEMON vor contribui la evitarea multor dezastre maritime

Publicat cu

pe

Alexandru Coșbuc-Ionescu, vicepreședinte și director al Diviziei Comerciale în cadrul companiei Software Imagination & Vision (SIMAVI), a vorbit, într-un interviu pentru Ziare.com, despre potenţialul uriaş al tehnologiilor VR și AR dezvoltate în cadrul proiectului european PALAEMON.

Π: Ați lansat de curând proiectul PALAEMON care, din câte înțelegem, va schimba semnificativ modul în care se va realiza evacuarea navelor de croazieră în caz de incidente maritime. Cum a luat naștere PALAEMON ?

R: Ideea proiectului PALAEMON a pornit de la dezastrele maritime din ultimii ani care ne reamintesc că suntem departe de a stăpâni mările. PALAEMON a fost creat pentru ca în timpul unei urgențe sau unui incident grav, evacuarea pasagerilor să se facă cu maximă eficiență.

Proiectul se adresează companiilor care dețin nave mari de croazieră și RoPax, adică feriboturi de croazieră, și combină expertiza mai multor parteneri din domeniul fabricării navelor de croazieră, marii operatori de nave de croazieră, societăți de clasificare, organizații specializate în producerea de senzori, un grup multidisciplinar de inovatori (precum SIMAVI), experți în eLearning și formare virtuală.

Î: Cu ce vine nou proiectul?

R: PALAEMON propune dezvoltarea și evaluarea unui sistem sofisticat de evacuare centralizată în masă combinat cu un ecosistem inteligent de componente critice. Vă explic.

Ecosistemul inteligent propus de PALAEMON încorporează tehnologii inovatoare pentru detectarea, monitorizarea și numărarea persoanelor aflate la bord; servicii de localizare, precum și date în timp real în timpul accidentului.

Acestea vor fi integrate într-un sistem independent, inteligent, de monitorizare a situației și de orientare, care va oferi echipajului o cale eficientă de evacuare pentru mulțimi mari de pasageri.

Practic, va contribui la salvarea de vieți și va spori capacitatea de a detecta, preveni și atenua orice problemă care decurge din accidente și dezastre fizice sau provocate de om.

Î: Ce tehnologii spectaculoase sunt folosite în cadrul PALAEMON?

R: SIMAVI este cel mai mare integrator de produse software din România. Oferim o platformă pentru crearea de conținut educațional interactiv, implementăm sisteme de management al învățării, dezvoltăm cursuri digitale în diverse domenii și pe tehnologii diferite, inclusiv Realitate Augmentată și Virtuală.

 

Ca partener tehnologic al PALAEMON, SIMAVI va conduce dezvoltarea programului de instruire, folosind ochelari cu Realitate Augmentată, pentru întregul echipaj al unei nave. În timpul simulărilor, Realitatea Augmentată va suplini câteva caracteristici critice.

În primul rând, ochelarii vor oferi echipajului asistență și îndrumare în timp real în timpul scenariilor.

În al doilea rând, tehnologia de ultimă generație va furniza membrilor echipajului informații vitale cu privire la starea navei, cu privire la orice schimbări sau actualizări ale strategiei de evacuare, monitorizând în același timp pasagerii și mediul.

În plus, AR va permite comunicarea în timp real a membrilor echipajului în timpul scenariilor de evacuare, facilitând schimbul de informații exact la timp între participanți.

Î: Cum va fi format echipajul navelor sau alți beneficiari să gestioneze corect noile tehnologii propuse de PALAEMON ?

R: Având o mare experiență în activități de formare, SIMAVI va conduce Academia PALAEMON. Imaginați-vă că, echipați cu căști Oculus Quest, utilizatorii VR vor avea posibilitatea de a practica în siguranță diverse scenarii legate de siguranța pasagerilor. Tehnologia VR va permite, practic cooperarea directă dintre stagiari și experți în materie.

Vă dau doar câteva exemple de sarcini specifice care pot fi efectuate în PALAEMON cu ajutorul VR: instruirea personalului și, foarte important, evacuarea lui, dezvoltarea scenariilor pentru simulări, dar și îmbunătățirea continuă a procedurilor de siguranță.

Alexandru Coșbuc-Ionescu a condus cu succes proiecte internaționale de eLearning cu zeci de mii de beneficiari, în Romania și în Emiratele Arabe Unite. Astăzi gestionează proiectele cu componentă educatională digitală pentru Comisia Europeană.

Acest proiect a primit finanțare din programul Uniunii Europene de cercetare și inovare Orizont 2020 în baza acordului de subvenție nr. 814962.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare