Connect with us

Publicat cu

pe

După 6 luni de la expirarea stării de alertă, se vor putea organiza alegerile locale, conform ultimei decizii a Parlamentului de astăzi, 13 mai. Liberalii sunt nemulţumiţi de modificările aduse actului normativ în comisia juridică, scrie Digi24.

Actualii primari pot rămâne în funcție până după Anul Nou, după ce Parlamentul a decis că alegerile locale se vor desfășura în cel mult 6 luni de la expirarea stării de alertă.

Liberalii sunt nemulţumiţi de modificările aduse actului normativ în comisia juridică.

„Am sperat că va fi adoptat măcar în forma în care Senatul a înţeles să aprobe acastă ordonanţă de urgenţă. Din nefericire, ieri, în comisia juridică au intervenit cu o serie de amendamente care din punctul nostru de vedere nu pot fi acceptate”, consideră Gabriel Andronache, deputat PNL, potrivit Mediafax.

Deputatul PSD Florin Iordache susține că este normal ca Parlamentul să decidă data alegerilor şi îi invită pe liberali să sesizeze legea la Curtea Constituţională: „De ce vă deranjează pe dumneavoastră faptul că Parlamentul va stabili data alegerilor? (…) Dacă vreţi să atacaţi la Curte puteţi ataca, ca de obicei, la Curte, propria ordonanţă pe care a dat-o Guvernul şi noi rămânem la părerea că Parlamentul trebuie să decidă data alegerilor”.

Proiectul a fost adoptat decizional de Camera Deputaţilor şi urmează să fie trimis preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.

PNL are posibilitatea să sesizeze CCR în privinţa proiectului adoptat de Parlament.

Business

Bravo, PNL! În sfârșit, un guvern acordă atenție infrastructurii rutiere din Ialomița

Publicat cu

pe

Un adevărat desant de miniștri în Ialomița în cursul zilei de joi pentru a inspecta stadiul proiectelor de infrastructură rutieră din județ.

Au venit în Ialomița ministrul Transporturilor, Lucian Bode, și ministrul Economiei, Virgil Popescu, care, alături de Luminița Barcari, candidată PNL la funcția de președinte al Consiliului Județean, și de către Gheorghe Tinel, liderul PNL Ialomița, au analizat stadiul unor lucrări vitale pentru viață de zi cu a ialomițenilor.

Ministrul Bode a recunoscut că, în ultimii ani, infrastructura de transport din Ialomița a fost neglijată, sugerând că PSD-ul a acordat atenție doar Teleormanului, Oltului și Doljului, de unde vin pesediștii de frunte Dragnea, Stănescu și Olguța Vasilescu.

Dar Lucian Bode a precizat că, în circa 2 săptămâni, pasajul rutier de la Drajna peste calea ferată București-Constanța va intra în linie dreaptă.

Pasajul este așteptat nu doar de ialomițeni, ci și de către brăilenii și gălățenii care tranzitează acest drum de lângă Slobozia, deseori blocat și câte 30 de minute ca să treacă diverse trenuri.

În ceea ce privește podul peste râul Ialomița de pe raza Municipiului Slobozia, pentru care ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în data de 14.04.2020, până în acest moment, antreprenorul se află în grafic cu lucrările, având un stadiu fizic de 20%, anul viitor în aprilie fiind termenul de finalizare a lucrărilor.

Tot joi a fost dat ordinul de începere a lucrărilor de refacere a părții carosabile pe DN3A – strada Depoului, de pe raza orașului Fetești, o intervenție necesară pentru a asigura viabilitatea unei porțiuni din acest drum care tranzitează orașul Fetești, lucrări în valoare de 1.980.780 lei cu TVA.

Alte lucrări vor fi demarate în perioada imediat următoare și în alte localități ale județului, intenția guvernului PNL fiind aceea ca Ialomița să recupereze decalajul în materie de investiții față de alte județe din sudul țării, spre care PSD-ul a orientat în cei 3 ani de guvernare mare parte din bugetul României de drumuri și șosele.

Citește mai departe

Business

Naval Group și Șantierul Naval Constanța, partenerii de încredere ai Forțelor Navale Române

Publicat cu

pe

Naval Group, liderul european în construcția de nave militare, și Șantierul Naval Constanța sunt partenerii de încredere ai Forțelor Navale Române în eforturile de modernizare a flotei militare române și sunt pregătite să livreze marinei cea mai performantă tehnologie de luptă pe mare, de îndată ce contractul pentru construcția celor patru corvete este semnat.

Odată semnat contractul, Forțele Navale Române vor beneficia de patru corvete militare de tip Gowind, echipate cu un set de sisteme de luptă de ultimă generație, anti-submarin, anti-suprafață și antiaeriene, testate în lupta pe mare, conform standardelor NATO.

Pe lângă dotarea Marinei Militare cu nave de luptă moderne, adaptate cerințelor de luptă din Marea Neagră, programul corvetelor reprezintă și o reală oportunitate pentru relansarea economică a județului Constanța și dezvoltarea industriei românești de apărare, în contextul crizei economice generate de pandemia de coronavirus.

La finalul proiectului, partenerul Naval Group, Șantierul Naval Constanța, o companie românească care angajează muncitori români, va stăpâni know-how-ul necesar pentru susținerea întregului ciclu de viață al corvetelor, de la construcția până la întreținerea și modernizarea lor. În plus, pe lângă SNC, multe companii românești vor fi subcontractate în acest proiect și vor fi implicate în misiuni de înaltă calificare, cum ar fi integrarea sistemului de luptă și a software-ului central. Aceasta va însemna sute de locuri de muncă cu valoare adăugată ridicată în România în deceniile următoare și va duce la revitalizarea industriei de apărare din țara noastră.

Succesul programelor de cooperare industrială în care a fost implicata Naval Group de-a lungul timpului, precum și experiența unică a companiei în transferul de tehnologie și know-how către industria locală au fost deja dovedite în proiecte complexe implementate de companie în Egipt, Malaezia, Australia sau Brazilia.

 

Naval Group este liderul european în domeniul apărării navale. Naval Group folosește cunoștințele sale extraordinare, resursele industriale unice și capacitatea de a organiza parteneriate strategice inovatoare pentru a răspunde cerințelor clienților săi. Ca un integrator de sistem și contractor principal, grupul proiectează și produce submarine și nave de suprafață. De asemenea, furnizează servicii șantierelor navale și bazelor navale. În plus, grupul oferă o gamă largă de soluții de energie regenerabilă marină. Atentă la responsabilitatea socială corporativă, Naval Group a aderat la Pactul global al Națiunilor Unite. Grupul a raportat în 2019 venituri de 3,7 miliarde de euro și are o forță de muncă de 15.168.

Înființată de Anghel Saligny în urmă cu 125 de ani, Șantierul Naval Constanța a produs peste 400 de nave militare și comerciale, fiind cel mai experimentat șantier cu cel mai mare număr de nave construite. În ultimii 17 ani de la privatizare, SNC a construit și livrat peste 30 de nave.

Șantierul Naval Constanța este o companie publică și transparentă, fiind listată la Bursa de Valori București din 1997.

SNC este auditată la nivel internațional în ceea ce privește capacitatea sa de a construi nave militare de tipul corvetelor, dar și de dimensiuni mult mai mari. Șantierul naval Constanța are și o certificare NATO pentru construcția și repararea navelor militare.

Specialiștii navali ai SNC au construit fregata Mărășești la Șantierul Naval 2 Mai Mangalia, care inițial a fost înființată ca filială de producție a Șantierului Naval Constanța.

De asemenea, este relevant faptul că Șantierul Naval Constanța, prin transferul de tehnologie realizat de BAE Systems, asigură lucrările de andocare, întreținere și modernizare periodică a fregatelor de tip 22 Regina Maria și Regele Ferdinand, construite în șantiere britanice, de la livrarea lor Marinei Române până în prezent.

 

 

Citește mai departe

Business

Analiză: Ialomița, un județ ignorat, dar plin de oportunități de dezvoltare

Publicat cu

pe

Județul Ialomița, care face parte din Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, ascunde un potențial economic uriaș. Traversat de râul care i-a dat numele, dar și de fluviul Dunărea, acesta dispune de resurse importante de apă pentru irigarea numeroaselor terenuri agricole aflate pe cuprinsul său. Totodată, Ialomița se poate mândri cu resursele sale de subsol și zonele pitorești, cu o importanță aparte în dezvoltarea turismului. Tocmai datorită faptului că județul dispune de toate acestea avantaje naturale, el trebuie să intre într-un program de revitalizare economică, orientat spre crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor afaceri pe mai multe industrii.

Potențialul imens al unui județ aflat în stagnare

Situat în partea de sud-est a țării, într-o subdiviziune a Câmpiei Române numită Câmpia Bărăganului, județul Ialomița se învecinează cu județele Brăila, Buzău și Prahova la nord, cu județul Ilfov la vest, cu județul Călărași la sud și cu județul Constanța la est. Între aceste limite, Ialomița are o suprafață de aproximativ 4.453 km².

Teritoriul său este străbătut de fluviul Dunărea și de mai multe râuri, între care Ialomița, Prahova, Cricovu Sărat. De asemenea, județul prezintă pe cuprinsul său limane fluviatile precum Iezerul, Jilavele și Comana. Tot pe raza acestuia există numeroase lacuri naturale, între care Amara, Piersica, Bentu, dar și lacul artificial de la Dridu.

Pentru județul din Muntenia, forma de relief dominantă este câmpia, la care se adaugă lunca Dunării și lunca Ialomiței. Acestea beneficiază de o climă temperat-continentală, ale cărei caracteristici sunt amplitudine termică anuală relativ mare, cantități reduse de precipitații și frecvență mare a vânturilor care bat dinspre nord și nord-est. Cea din urmă caracteristică a climatului a facilitat construirea de parcuri eolienne în vederea obținerii energiei verzi.

Tot datorită poziției geografice, Ialomița prezintă o diversitate pedologică, pe aria sa înregistrându-se tipuri de soluri care posedă un grad ridicat de fertilitate naturală, precum cernoziomuri și soluri brun-roșcate. Astfel, suprafața agricolă ocupă 84% din aria totală a județului.

Iar județul a valorificat terenurile, ocupând locul 7 în topul european al ponderii agriculturii în economia locală, potrivit unui articol publicat pe Ziarul Financiar.

În Ialomița, un loc fruntaș îl ocupă cerealicultura.Folosirea metodelor moderne agricole a dus la dublarea acestei producții. Dacă în 1990 erau înregistrate 725 mii de tone de cereale, în 2019 recolta atingea 1502 mii tone, potrivit Institutului Național de Statistică. Iar creșterea va continua. Ultimele tendințe în agricultură indică și o creștere semnificativă a ponderii legumiculturii, aceasta însemnând un aport de venituri suplimentare pentru agricultori. Dacă în anul 2000 nu erau înregistrate date statistice privind cultivarea legumelor din cauza suprafețelor mici din gospodăriile individuale, de la an la an poate fi constatată o creștere a producției legumelor cultivate în solare și în grădinile familiale destinate comercializării.

Fructele, care asigurau înainte de 1990 o componentă importantă a producției din Ialomița, au o șansă extraordinară, având în vedere terenul deosebit de fertil. Viile de struguri de masă din jurul orașului Urziceni, dar nu numai, ca și plantațiile de cireși, caiși și piersici asigurau înainte de 90 o producție foarte bună, care mergea mai ales la export, în Germania, Austria, Polonia, Finlanda. Potențialul în materie de fructe și legume al Ialomiței este uriaș, și este mult teren de recuperat la acest capitol. Probabil că județul ar putea adăuga în câțiva ani câteva sute de milioane de euro ca export în acest domeniu.

Varietate există și în rândul resurselor de subsol. Perimetrul Urziceni-Colelia-Grindu este renumit pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale, în timp ce, în zonele centrale și în cele estice pot fi găsite resurse de nămol  terapeutic sapropelic, izvoare sulfuroase și izvoare termale.

Întreg județul are în componența sa trei municipii – Slobozia, care este reședință de județ, Urziceni și Fetești, patru orașe – Țăndărei, Amara, Căzănești-Târg, Fetești, 59 de comune și 127 de sate. Centrele urbane sunt dispuse uniform în teritoriu.

Pe cuprinsul reședinței de județ a fost înființat Parcul Industrial IMM Slobozia iar în orașul Urziceni se află prezent Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România. Și în domeniul producției de biciclete, județul excelează, prin existența companiei Carpat Sport în comuna Movilița din proximitatea orașului Urziceni.

Prin județul Ialomița trece drumul național DN2A, vechiul drum spre mare care unea Capitala de orașul Constanța prin podul peste Dunăre Giurgeni – Vadu Oii. Deși acesta este eclipsat la ora actuală de autostrada A2, el rămâne mai departe o variantă pentru locuitorii din București și Ploiești în vederea deplasărilor către litoral. DN2A se intersectează cu alte magistrale de interes național, cum ar fi E85, București- Buzău și  E584 Brăila – Călărași.

Un alt atu al județului este magistrala de cale ferată care străbate Ialomița de la un capăt la altul, urmărind același traseu ca și DN2A, lucru ce facilitează transportul produselor agricole pentru porturile dunărene și portul Constanța. Ialomița are astfel un potențial extraordinar de a se poziționa ca hub logistic, în mod particular ca nod logistic pentru produse agro-alimentare.

Pe lângă plusurile aduse de rețeaua de transport, resursele naturale și agricultură, județul dispune de un potențial turistic uriaș. Peisajele deosebite și zonele cu ape termale sunt factorii cheie ce pot atrage anual zeci de turiști. Însă activitățile sportive și recreative precum traseele de biciclete sau drumeție, raftingul, călăria, sunt foarte slab dezvoltate, deși apropierea de București ar putea aduce lesne cel puțin 10.000 de turiști la fiecare sfârșit de săptămână. Zona Maia-Adâncata-Fierbinți-Dridu-Moldoveni are, de asemenea, un potențial mult mai mare nu doar în materie de legume și creștere a animalelor, ci și în ceea ce privește punerea în valoare a superbelor păduri, câmpuri și lungi din zonă pentru plimbări cu bicicleta, off-road, vânătoare și pescuit. Ce trebuie să conștientizeze ialomițenii este că 100.000 de bucureșteni pleacă în fiecare week-end din capitală în căutare de aer curat și posibilități de recreere. 10.000 dacă ar lua calea Ialomiței, cazările și restaurantele și închirierile de scutere și biciclete din județ ar încasa cel puțin 1 milion de euro în fiecare lună.

Una dintre cele mai accesate locații de pe raza județului, dar în continuare insuficient, este Amara. Situată la 7,5 km de Slobozia, zona și-a câștigat statutul de stațiune turistică de interes național prin resursele de nămol terapeutic sapropelic, izvoare minerale sulfuroase și izvoare termale. Nămolul sapropelic conține 41% săruri anorganice, 39% substanțe organice și 20% apă. Acesta este negru, dar în contact cu aerul el devine cenușiu, având un miros puternic de hidrogen sulfurat.

Pe lângă împachetările și băile calde cu nămol, stațiunea ialomițeană oferă turiștilor săi cure interne cu ape minerale, electroterapie și hidroterapie. La Amara, tratamentul  balneoteraputic este asigurat de cadre medicale specializate în baza de tratament ce dispune de dotări cu instalații pentru băi calde cu apă minerală, împachetări cu nămol, fizioterapie și sală de gimnastică.

Astfel, Amara este locul perfect pentru tratarea mai multor boli, între care:

  • bolile reumatice degenerative, mai precis spondiloză, artroză, poliartroză;
  • bolile reumatice inflamatorii precum reumatismul inflamator;
  • bolile ginecologice, în speță mertosalpingită cronică, insuficiență ovariană, sterilitate secundară;
  • disfuncțiile endocrine;
  • disfuncțiile dermatologice.

La finalul procedurilor medicale, turiștii se pot relaxa pe plajele din jurul lacului Amara, numite „Perla”, „UGSR”, „Splendid”și „Mircești”. În anii trecuți, cei care ajungeau la stațiune în lunile de vară puteau lua parte la diverse festivaluri, cel mai renumit fiind Festivalul Naţional Concurs de Interpretare a Muzicii Uşoare Româneşti „Trofeul Tinereţii”.

Tot la Amara există cel mai mare parc dendrologic din sud-estul României, menit să completeze oferta turistică balneară.

Și lacul Fundata, care se află la o distanță de aproximativ 14 km față de Slobozia, deține resurse de nămol terapeutic sapropelic, zona sa fiind declarată arie protejată de importanță acvifaunistică. Pe lângă exemplare de stârc, gâscă cu piept roșu și gâscă sălbatică, toate ocrotite prin lege, pe aria locației, în anul 2017, au putut fi observate șase păsări flamingo potrivit Ziare.Com. Lacul Fundata atrage și prin faptul că oferă amatorilor de sporturi extreme posibilitatea de a face kite-surfing.

Strachina, un alt lac de pe cuprinsul județului, aflat în vecinătatea orașului Țăndărei impresionează prin peisajele pitorești și multitudinea de specii de păsări protejate prin lege.

Grație cercetărilor arheologice, în Ialomița au fost descoperite cele mai vechi urme de așezare fortificată din Muntenia. Amplasată strategic, cetatea Helis, cunoscută și sub denumirea de  „Cetatea Soarelui” din complexul arheologic Piscul Crăsani, a fost un adevărat centru comercial, potrivit istoricilor. Tot istoricii au ajuns la concluzia că aceasta a fost locuită încă din paleolitic și neolitic.

Părțile sumbre ale județului. S-au acumulat multe lucruri care trebuie corectate rapid

Clădit mai mult pe promisiuni decât pe fapte reale, județul Ialomița a început să își piardă din numărul de locuitori. Dinamica populației a cunoscut un trend descendent în ultimii ani, în 2019 înregistrându-se 285 mii de persoane, conform Institutului Național de Statistică. În acest fel, județul este amenințat, la ora actuală, de fenomenul de îmbătrânire a populației. Dacă acum 30 de ani erau înregistrați 4411 de nou-născuți, pentru anul 2019 datele indică o scădere considerabilă, anul trecut figurând doar 2306 de nou-născuți.

Nici în rândul salariaților lucrurile nu stau foarte bine. Raportând numărul de locuitori la numărul de persoane ocupate în teritoriu, rezultă că numai 15% din populație obține un salariu în baza muncii prestate, ceea ce înseamnă o putere redusă de cumpărare.

Tinerii ialomițeni și-au pierdut treptat interesul pentru județ, iar posibilitatea de a dezvolta  cariere profesionale pe raza acestuia este ultima sau penultima în ierarhiile personale. Populația cu studii superioare vizează o dezvoltare personală în Capitală sau în județele prospere ale României.

În Ialomița gradul de urbanizare nu este unul ridicat. În municipiile și orașele de pe raza județului există zone insalubre, cu blocuri aflate în diverse stadii ale degradării. Cele două mari cartiere ale reședinței de județ -Slobozia Nouă și Bora- sunt inundate frecvent din pricina incapacității de preluare a canalizării deja existente. Tot în Slobozia, proiectul de reabilitare a Pieței Revoluției nu a reprezentat un succes, întrucât erorile apărute pe parcursul derulării acestuia au condus la următorul verdict: parcarea subterană prevăzută în planul de reabilitare nu poate avea acces auto.

Astfel, oficialii Ministerului Dezvoltării au stabilit că Primăria Slobozia trebuie să returneze cele două milioane de euro pe care le-a primit de la Uniunea Europeană. Eșecul proiectului a avut impact direct asupra bugetului local. O bună parte din taxele și impozitele locale au fost redirecționate către plata datoriei.

Nici în privința centrelor industriale situația nu arată tocmai bine. Renumitul combinat Chemgas, fostul Amonil din Slobozia a intrat în faliment începând cu anul trecut, conform Profit.ro. O preluare, fie de către Romgaz, fie de către compania din Emirate, Al Dahra, ar fi o soluție câștigătoare. Al Dahra a cumparat acum câțiva ani Agricost Brăila, cel mai mare operator agricol din România, care exploatează Insula Mare a Brăilei. De asemenea, ca și Chemgas, Parcul Industrial IMM Slobozia a continuat să se confrunte cu probleme, potrivit presei locale. Despre ceea ce ar fi trebuit să reprezinte un adevărat pilon în dezvoltarea economică, a fost notat că nici măcar la cinci ani după inaugurare nu a reușit să îndeplinească indicatorii de performanță.

Dacă reședința de județ s-a confruntat cu eșecuri în realizarea proiectelor obținute cu fonduri europene, orașul Țăndărei a devenit cunoscut atât pe plan național cât și internațional pentru acuzațiile de trafic de copii. Deși cazul a cutremurat ambele țări implicate, Judecătorii de la Curtea de Apel Târgu Mureș au decis că persoanele acuzate pot fi achitate deoarece echipele mixte de investigație, din care făceau parte procurori DIICOT, nu au obţinut dovezi care să ateste faptul că inculpații racolau şi trimiteau copii de etnie romă în Vestul Europei, pentru a-i exploata.

Însă, în Țăndărei, merită remarcat efortul primăriei, de a accesa fonduri europene în vederea demarării unor proiecte pentru combaterea marginalizării romilor.

Pentru mediul rural însă, problemele sunt altele. La ora actuală, în Ialomița există așezări codașe la utilitățile publice. Una din patru comune nu are alimentare cu apă, iar de la Slobozia nu s-au făcut eforturi de a schimba această realitate. Mai mult, rețelele de canalizare şi cele de distribuție termică sunt într-o stare accentuată de uzură. Despre iluminatul stradal și despre sistemele de supraveghere, ialomițenii spun că în multe zone acestea se află încă la stadiul de proiect. Tot ei descriu pentru presa națională starea accentuată de degradare a spațiilor sanitare aflate în interiorul instituțiilor publice.

În privința infrastructurii rutiere, județul a fost considerat ani la rândul unul cu deosebite probleme. Lipsa modernizării în timp util a drumurilor a dus la creșterea riscului de accidente pe aproximativ toate rutele care duc către așezările județului.

Uzate sunt și stațiile de pompare a apei de pe întinsul Ialomiței. În fața unui an în care seceta reprezintă o amenințare, agricultorii spun că se simt neputincioși deoarece rețeaua de irigații este distrusă aproape în întregime și instalațiile fie au fost furate, fie au fost lăsate în paragină. Pentru prima dată, în 2020, fondurile europene pentru refacerea instalațiilor de irigații sunt de ordinul sutelor de milioane de euro, grație negocierilor de succes reușite de președintele Iohannis la Bruxelles.

Cum trebuie procedat pentru ca Ialomița să-și exploateze la maximum potențialul?

Potențialul său de dezvoltare socio-economică este unul imens. Dacă județul Ialomița ar beneficia de o conducere cu experiență și determinare, pe raza sa finalizându-se în câțiva ani proiecte în scopul creșterii calității vieții, acesta ar putea deveni în următorii ani unul dintre cele mai prospere județe ale României.

Pentru județul din Muntenia este nevoie de modernizarea imediată a rețelei de apă și de canalizare. În acest fel, zone atât din mediul urban cât și din cel rural ar elimina două probleme uriașe cu care se confruntă de mulți ani: lipsa apei potabile și inundațiile din cauza incapacității de preluare a canalizării deja existente.

Posibilitățile de dezvoltare ale industriei includ refacerea sectorului alimentar – care sa fructifice produsele obținute la nivelul Ialomiței, fabrici de morărit- panificație, fabrici de ulei, fabrici de conserve, abatoare și centre de prelucrare a laptelui. Pentru industria chimică, redeschiderea fostului combinat Amonil Slobozia ar aduce un plus de prosperitate la nivelul județului precum și asigurarea de îngrășăminte necesare agriculturii. Dezvoltarea industriei extractive prin noile foraje executate în partea vestică a Ialomiței, în special a sondelor de gaze, poate asigura o producție ce poate fi folosită în extinderea și modernizarea rețelei de distribuție existentă la nivelul județului.

O atenție deosebită trebuie acordată problemelor din domeniul agricol. La ora actuală, fermierii mari, dar mai ales cei mai mici, sunt puși la grea încercare din cauza secetei. Deși aceștia vor fi despăgubiți de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, potrivit Agerpres, pe termen lung este nevoie de o strategie serioasă pentru asigurarea unei producții agricole constante și stabile. Specificul zonei, cu veri deosebit de călduroase lipsite de precipitații impune realizarea unei rețele de irigații la nivelul întregului județ. Pentru aceasta, Ialomița dispune de două atuuri importante – Dunărea care se află în partea de est a județului și râul Ialomița care străbate tot județul de la vest la est.

Programele de construcție a unei rețele de irigații au început încă de acum 50 de ani, odată cu amenajarea lacului Dridu, care avea dublu rol – asigurarea unui volum de apă necesară condițiilor de secetă și regularizării cursului râului Ialomita și prevenirea inundațiilor.Un alt proiect abandonat de mulți ani, dar care revine în actualitate odată cu dezvoltarea agriculturii intensive este Canalul Siret-Bărăgan. Prin acest canal, menit să unească Siretul cu Ialomița, se poate  asigura un volum constant de apă pentru irigațiile județelor din Bărăgan.

Cum teritoriul ialomițean a fost amenințat și de tornade, o campanie pentru educarea publicului și reducerea riscului este esențială.

Nevoie este și de un proiect serios și de lungă durată pentru integrarea în societate a romilor. Incluziunea persoanelor de etnie romă nu este imperativă doar din punct de vedere moral, ci reprezintă și calea spre dezvoltarea unei economii inteligente pe aria județului. Romii sunt o populație tânără și numeroasă. Integrarea acestora în câmpul muncii ar putea conduce la o creştere mai rapidă a productivităţii şi ar putea contribui la beneficiile fiscale prin venituri mai mari din impozite şi cheltuieli mai mici pentru asistenţă socială.

În privința infrastructurii rutiere este necesar un plan de investiții ambițios pentru modernizarea rețelei de drumuri județene și comunale. Întrucât poziția geografică face ca în perioada crivățului și a ninsorilor abundente să existe probleme deosebite în siguranța fluenței traficului, este necesară o pregatire atentă si responsabilă din partea factorilor județeni pentru asigurarea utilajelor de deszăpezire.

Iar pentru exploatarea la maximum a potențialului turistic sunt necesare planuri care să includă toate zonele promițătoare ale județului. O astfel de locație este Lacul Fundata. Acesta ar putea reprezenta o adevărată sursă de venit pentru bugetul statului, prin valorificarea nămolului sapropelic. În timp, ar avea posibilitatea de a deveni un competitor pentru stațiunea Amara, dacă în locul ruinelor existente acum, ar fi ridicată o bază balneară. Dar pentru acest lucru, mai întâi, trebuie rezolvată situația juridică a lacului, deoarece aceasta împiedică autoritățile să facă vreo investiție.

O altă ramură în turism care poate fi folosită este amenajarea în scop recreativ a lacului de acumulare de la Dridu. În jurul acestuia pot fi create locuri de agrement, care printr-un program de publicitate pot atrage populația din București. De asemenea, Ialomița dispune de numeroase zone piscicole și fonduri de vânătoare, cum ar fi cele de la Ciulnița, Colelia și Cocora. Și pentru acestea este necesară o promovare adecvată.

O importanță deosebită trebuie acordată complexului arheologic Piscul Crăsani. Pe văile sale înconjurătoare pot fi amenajate trepte care să faciliteze accesul turiștilor în zonă iar în vârful colinei poate fi ridicat un muzeu în aer liber.

Iar datorită faptului că pe teritoriul județului există numeroase construcții cu încărcătură istorică, un circuit turistic care să le inglobeze ar putea atrage locuitorii marilor aglomerări urbane. Astfel, pe termen lung, economia județului ar înregistra cifre mari în urma activității turistice.

Modernizarea infrastructurii rutiere, refacerea sistemelor de irigații și canalizare, revigorarea activității industriale, soluționarea problemelor sociale și valorificarea tuturor zonelor cu potențial turistic sunt câțiva pași importanți pe care județul trebuie să îi facă în vederea dezvoltării sale.

După toate evaluările, PIB-ul județului se poate dubla în câțiva ani de zile prin proiecte pe bani europeni.

Banii aceștia stau efectiv și așteaptă de ani de zile la poarta județului. Cine are știința, experiența și determinarea să transforme sutele de milioane disponibile în proiecte de dezvoltare și locuri de muncă mai bine plătite pentru ialomițeni?

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare