ANRE a pus luni in dezbatere publica proiectul de metodologie de stabilire a noilor tarife reglementate de distribuție a energiei electrice, care ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie.

Agenția de reglementare ezită în continuare să crească tarifele de distribuție și să recunoască cheltuielile cu investițiile făcute de companiile din energie, în contextul în care multe dintre rețelele de transport și distribuție de energie electrică din Romania nu mai pot funcționa în configurația de acum 40 de ani și au nevoie acută de modernizare.

De exemplu, creșterile de costuri cu investițiile în rețele nu pot fi recunoscute nici măcar cu echivalentul ratei inflației. De asemenea, Nu sunt recunoscute investițiile în mașini, clădiri sau aplicații IT.

Fără a stimula investițiile în infrastructura de transport, România riscă să rămână cu o rețea nemodernizată, neadaptată provocărilor tot mai mari, inclusiv celor generate de războiului de lângă frontieră. În plus, statul aprobă proiecte de energie eoliană în Marea Neagră, dar poate fi introdusa energia în sistemul național prin rețele vechi, nemodernizate dinainte de Revoluție?

Consecința pe termen mediu de lung? Vom avea de suferit cu toții, fie că suntem consumatori casnici sau industriali. Ne putem aștepta de la pene de curent mai dese și mai lungi, până la imposibilitatea de a ne monta panouri fotovoltaice pe case sau de a porni centrala!

Statul pune în pericol dezvoltarea rețelei de electricitate în România și ignoră total faptul că o rețea națională modernizată va duce, pe termen mediu și lung, la reducerea sustenabila a costurilor pentru consumatori, un obiectiv asumat de autorități, și va putea să susțină, în viitor creșterea consumului de energie.

O întrebare în loc de concluzie: a abandonat oare România orice așteptare de a fi un pol energetic important în Europa Centrala și de Est, de a fi  jucătorul cheie în tranzitul energiei electrice în zonă?

Nu este de mirare că tinerii vor să fugă din orașul care bate pasul pe loc. Reședința de județ a Teleormanului a ajuns, din perspectiva condițiilor de viață, pe locul 4 al celor mai slab cotate orașe din țară, potrivit clasamentului publicat de cotidianul Adevarul.

In fruntea clasamentului se afla orase unde au fost create parcuri largi, drumuri si parcari moderne si unde locuintele au preturi pe care angajatii si le pot permite, pentru ca salariile sunt mari.

Cu un scor de 63.9, Alexandria se străduiește să ascundă sub preș frământările locuitorilor sai: traficul infernal, infrastructura veche și sufocantă, aerul viciat și prețurile imobiliare ce par a fi o glumă de prost gust.

În antiteză, conform aceluiași indice, în fruntea topului celor mai bine cotate orașe pe primele 5 poziții se află Sibiu, Brașov, Arad, Râmnicu-Vâlcea și Cluj-Napoca.

Indicele T.R.A.I. este un instrument inovator, ce calculează bunăstarea unui oraș/cartier pe baza mediei a patru subindici:

– Trafic – Afișează date precise despre circulația rutieră și viteza de deplasare, în raport cu viteza maximă legală admisă în zonă. Cu cât             scorul se apropie de 100, cu atât traficul este mai redus în oraș;
– Repere – Ia în calcul numărul total de magazine, supermarketuri, baruri și restaurante, grădinițe, școli, parcuri, locuri de joacă, facilități medicale și mijloace de transport în comun disponibile în oraș. Cu cât scorul este mai aproape de 100, cu atât zona are mai multe puncte de interes pe metru pătrat;
– Aer – Monitorizează constant calitatea aerului pe baza indicatorilor de poluare: particule în suspensie, oxizi de azot, O3, SO2, CO, temperatură, presiune atmosferică, umiditate și vânt. Cu cât scorul este mai ridicat și se apropie de 100, cu atât te bucuri de un aer mai curat în oraș;
– Imobiliare – Calculează costul mediu pe metru pătrat al locuințelor din oraș ales, raportat la media prețurilor imobiliare la nivel național. Cu cât scorul se apropie de 100, cu atât locuințele din oraș au prețuri mai ridicate pentru cumpărare. Cu cât scorul T.R.A.I. se apropie de 100, cu atât este mai ridicat nivel de trai din zonă.
Cu un scor de 67,2, Alexandria se poziționează în topul celor mai slab cotate orașe și la Vocea Cartierelor.

Ce înseamnă Vocea Cartierelor? Părerile oamenilor despre viața din cartierele în care locuiesc raportat la 13 criterii de evaluare, respectiv:

• Siguranța – nivelul de siguranță resimțit de locuitori în oraș/cartier;
• Curățenia – nivelul de curățenie de pe străzile orașului/cartierului și din locurile principale ale acestuia;
• Parcările – nivelul de ușurință cu care se găsesc locuri libere de parcare;
• Transportul în comun – ușurința deplasării de la un punct la altul, cu transportul în comun;
• Pistele de biciclete – frecvența pistelor de biciclete existente în oraș;
• Zgomot – nivelul de zgomot din oraș, cu cât scorul este mai mare, cu atât nivelul de zgomot este mai mare;
• Apa curentă – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât nu există griji în legătură cu furnizarea apei;
• Salubrizarea – date locale legate de sistemele de salubrizare din cartiere;
• Gazul – cu cât scorul crește, cu atât probabilitatea de a întâmpina probleme cu sistemul de gaze scade;
• Canalizarea – un scor ridicat înseamnă un sistem de canalizare funcțional;
• Încălzirea – cu cât scorul este mai mare, cu atât sistemul termic funcționează cum trebuie;
• Gradul de mulțumire – cu cât scorul este mai ridicat, cu atât gradul de mulțumire este mai mare;
• Costul general al vieții – cu cât scorul este mai mare, cu atât mersul la piață sau la restaurant este accesibil.

În umbra cifrelor și statisticii, se află vocile umane – voci ce reflectă o realitate mai dură. Curățenia, parcările, pistele de biciclete, zgomotul și costul general al vieții – toate acestea sunt criteriile suferinței tăcute și ale dorinței de schimbare.

Poziționarea pe locul 4 în topul celor mai slab cotate orașe trebuie să fie un strigăt de alarmă pentru alexăndreni.

Alexandria este astazi orasul condamnat la subdezvoltare de o administratie locala incompetenta care isi urmareste doar propriul interes.

Oamenii de afaceri din Turnu Măgurele s-au întâlnit joi într-un eveniment organizat de George Daciu, candidatul PNL la primăria municipiului.
Printre invitați s-au numărat Dumitru Nancu, Director General al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Andrei Niculae, Vicepreședinte al Autorității de Digitalizare a României, Daniel Constantin, Deputat și Președinte al PNL Teleorman, Cristi Barbu, Deputat, Vera Mitran, Șefa Administrației Judeţene a Finanţelor Publice Teleorman și Haralambie Epure, Prefectul Județului Teleorman.

Evenimentul a fost centrat pe două teme majore de interes economic: lansarea programului de finanțare IMM Invest Plus și importanța digitalizării în contextul economic actual.

Prima temă abordată a fost lansarea programului de finanțare IMM Invest Plus, care vine cu șase componente distincte:

*  IMM ROMÂNIA PLUS facilitează accesul la finanțare a întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii, prin accesarea unuia sau a mai multor credite pentru realizarea de investiții sau credite/linii de credit pentru capital de lucru, inclusiv pentru refinanțarea altor credite de investiții sau cheltuieli destinate achiziției de părți sociale și acțiuni.
*  AGRO PLUS este dedicată întreprinderilor mici și mijlocii şi întreprinderilor mici cu capitalizare de piaţă medie, inclusiv profesioniștii din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar.
*  IMM PROD PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale solicitate pentru asigurarea lichidităților și finanțarea investițiilor de către IMM-uri, inclusiv start-up-uri, care activează în sectoare productive.
*  CONSTRUCT PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru îmbunătățirea eficienței energetice, susținerea investițiilor în domeniul energiei verzi și alinierea la obiectivele de mediu implementate de:
-IMM-uri şi întreprinderi mici cu capitalizare de piaţă medie din sectorul construcțiilor, inclusiv start-up-uri, precum și arhitecți și birouri individuale de arhitectură;
-Unități Administrativ Teritoriale (municipii, orașe, comune).
*  RURAL PLUS are ca obiectiv acordarea de facilități de garantare de către stat în mod transparent și nediscriminatoriu pentru creditele de investiții și creditele/liniile de credit pentru capital de lucru acordate fermierilor, întreprinderilor mici și mijlocii, precum și întreprinderilor mari din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar.
*  INNOVATION PLUS are ca obiectiv acordarea de garanții guvernamentale pentru companiile românești inovative și/sau care își promovează produsele și serviciile destinate exportului.

Participanții au avut oportunitatea de a înțelege mai bine modalitățile concrete prin care acest program poate susține dezvoltarea și creșterea economică în Teleorman. Termenul limita pentru depunerea proiectelor este de 30 iunie.

Avantajele semnificative ale acestui nou program sunt:
-Creditul este de maxim 2 milioane de euro, 10 milioane de lei pe o perioada de maxim 6 ani,
-primul an nu se plătește dobândă, comision de garantare, comision de administrare si de risc,
-după primul an, dobânda este de 1,5%+ROBOR pentru creditele de investiții, iar pentru creditele revolving 1,9%+ROBOR
-după primul an, comisionul de administrare este de 0,2% din valoarea creditului
-procentul garantat de stat de 90% din valoarea creditului.

În ceea ce privește digitalizarea, discuțiile au evidențiat progresele semnificative realizate de statul român în acest domeniu, facilitând interacțiunile dintre antreprenori și stat, precum și relațiile dintre persoanele fizice și stat. Un exemplu concret este procesul de obținere a cazierului judiciar prin intermediul platformei online ghiseul.ro, care a simplificat și accelerat semnificativ procedura, reducând astfel birocrația și timpul necesar pentru obținerea acestui document important. Aceste inițiative evidențiază angajamentul autorităților în promovarea digitalizării și în facilitarea accesului la serviciile publice într-un mod eficient și transparent.

Evenimentul de la Turnu Măgurele a reprezentat nu doar o ocazie pentru un schimb de idei între oamenii de afaceri și liderii din domeniul public, ci și un pas important în direcția dezvoltării și modernizării economiei locale. Prin programe precum IMM Invest Plus se conturează un cadru propice pentru stimularea inovației și creșterii durabile pe termen lung.