Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), domnul Mihai Daraban, a avut astăzi, 9 iulie, o întrevedere cu Anas Radwan Albadawi, însărcinat cu afaceri al Republicii Arabe Siriene în România, la care au participat și reprezentanții conducerii Consiliului de Afaceri Siria–România. Discuțiile au avut loc la solicitarea părții siriene și au vizat reluarea și reorganizarea relațiilor economice dintre cele două state.

În cadrul întâlnirii au fost analizate potențialul de dezvoltare al schimburilor comerciale, oportunitățile de investiții în sectoare precum energia, agricultura, construcțiile, petrochimia și industria cimentului, organizarea unui forum de afaceri România–Siria, precum și dezvoltarea unor noi coridoare logistice între cele două țări (prin conectarea porturilor Constanța și Tartous). Totodată, partea română a adresat o invitație oficială partenerilor sirieni de a participa la ediția din acest an a târgului Indagra.

„Schimburile comerciale dintre România și Siria au un potențial important de creștere, iar comunitatea de afaceri siriană din România (circa 2.060 companii cu capital sirian) poate juca un rol esențial în dezvoltarea relațiilor economice bilaterale”, a declarat președintele CCIR, Mihai Daraban.

La rândul său, Anas Radwan Albadawi a subliniat că autoritățile siriene doresc relansarea relațiilor economice cu România și dezvoltarea unor proiecte comune în cadrul procesului de reconstrucție a economiei siriene.

În acest context, partea siriană a lansat invitația oficială ca o delegație a CCIR să efectueze o vizită în Siria pentru discuții la nivelul autorităților centrale și cu mediul de afaceri local, în scopul identificării unor proiecte concrete de cooperare economică.

Piețele bursiere europene au atins un maxim record la începutul tranzacțiilor, pe măsură ce ușurarea cauzată de acordul de pace dintre SUA și Iran se răspândește pe piețele globale.

Indicele paneuropean Stoxx 600 a crescut cu 0,9%, ajungând la 639 de puncte, peste recordul anterior atins chiar înainte de începerea războiului din Iran, acțiunile bursiere fiind în creștere la Londra, Frankfurt, Paris, Madrid și Milano, potrivit The Guardian.

Companiile miniere și de turism sunt motorul creșterii, în timp ce acțiunile companiilor petroliere scad.

Aceasta situație vine după ce piețele din Asia-Pacific au înregistrat creșteri bruște peste noapte , unde indicele japonez Nikkei a crescut cu 5% pe fondul speranțelor că strâmtoarea Hormuz se va redeschide în câteva zile.

Matt Britzman , analist senior pe acțiuni la Hargreaves Lansdown, afirmă, citate de The Guardian, că piețele globale de acțiuni încep săptămâna cu un avans ferm după ce președintele Trump a anunțat că s-a ajuns la un acord cu Iranul, adăugând:

Această mișcare le-a oferit investitorilor un motiv clar pentru a reduce o parte din prima de risc geopolitic care a planat asupra piețelor, mai ales că se așteaptă redeschiderea Strâmtorii Hormuz, iar prețurile petrolului scad brusc.

Prețurile energiei au fost unul dintre cele mai clare canale de transmisie a tensiunilor din Orientul Mijlociu către inflație, randamentele obligațiunilor și percepția acțiunilor și este probabil să existe un efort concertat pentru a reduce și mai mult prețurile odată ce acest acord va fi finalizat.

Mai sunt detalii de rezolvat înainte ca piețele să poată avea încredere deplină în acord, dar deocamdată direcția de mers este clară: petrol mai scăzut, nervi mai calmi și un apetit reînnoit pentru risc.

Acordul dintre SUA și Iran elimină amenințarea unei creșteri a prețurilor petrolului în această vară, spune James Hosie , analist de acțiuni la banca de investiții britanică Shore Capital:

„Prețul spot al Brentului a revenit la cel mai scăzut nivel de la începutul lunii martie, la aproximativ 83 de dolari pe baril, pe măsură ce piețele asimilează tonul din ce în ce mai optimist conform căruia SUA și Iranul vor semna un acord-cadru pentru a pune capăt conflictului actual. Un aspect esențial este că acordul include redeschiderea Strâmtorii Hormuz, ambele părți punând capăt blocadelor.”

O redresare completă a aprovizionării cu petrol, GNL și produse petroliere din Orientul Mijlociu va necesita timp, dar considerăm că această veste elimină amenințarea ca o continuare a impasului existent să conducă la o creștere suplimentară a prețurilor petrolului dacă reducerile de stocuri ar fi continuat pe parcursul verii.

Creșterea prețurilor la energie din acest an a adus Uniunea Europeană într-un deficit comercial de bunuri în aprilie.

Organismul de statistică Eurostat a raportat că UE a înregistrat un deficit comercial cu bunuri de 7,1 miliarde de euro, comparativ cu un surplus de 2,3 miliarde de euro în martie și un surplus de 7,3 miliarde de euro în aprilie 2025.

Această schimbare reflectă o deteriorare de 14,4 miliarde EUR față de anul precedent, determinată în principal de o creștere a deficitului energetic și de un excedent redus în grupa de produse utilaje și vehicule.

Înaintea ședinței de luni, în care PNL urmează să ia o decizie față de desemnarea făcută de șeful statului, Adrian Veștea a afirmat că nu l-a informat pe președintele partidului Ilie Bolojan despre nominalizarea sa întrucât Nicușor Dan i-a cerut „confidențialitate”.

„Este un act de responsabilitate. După acum am spus, acest lucru l-am decis sâmbătă seara târziu, această propunere a venit din partea președintelui Nicușor Dan, dar în ce mă privește, nu am fost și nu voi fi niciodată un laș, mai ai ales când este vorba de destinele României”, a spus Adrian Veștea.

Întrebat insistent de către jurnaliști de ce nu l-a informat și pe Ilie Bolojan înainte ca președintele Nicușor Dan să facă publică nominalizarea sa, Veștea a spus că șeful statului i-a cerut „confidențialitate”.

„Toate aceste lucruri s-au luat la o oră târzie, s-a dorit confidențialitate. În cursul zilei de miercuri a fost o discuție ipotetică, informală, nu am avut nicio certitudine (…) Nu aveam ce să informez (…) Din partea președintelui, s-a cerut confidențialitatea acestei întâlniri”, afirmat Veștea.

Trebuie menționat că, miercuri, ziua în care Nicușor Dan l-a anunțat pe Veștea că îl va desemna ca premier, președintele a avut o discuție și cu Sorin Grindeanu, liderul PSD.