Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti anunță semnarea acordului cu cel mai mare coordonator independent de sloturi aeroportuare din lume, ”Airport Coordination Limited”, firmă britanică care oferă servicii în domeniu pentru 80 de aeroporturi majore de pe toate continentele, astfel că aterizările şi decolările de pe Aeroportul Internațional Henri Coandă vor fi planificate pentru optimizarea capacităţii operaţionale.

Airport Coordination Limited va furniza servicii complete de coordonare la Aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti, considerat a fi unul dintre aeroporturile cu cea mai rapidă creştere din Europa Centrală şi de Est, în cadrul unui acord multianual care va intra în vigoare pe 25 octombrie 2026, începând cu sezonul de iarnă 2026-2027.

„Modernizarea Aeroportului Henri Coandă intră într-o etapă fundamentală odată cu semnarea acordului de coordonare, ceea ce confirmă angajamentul Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti de a adopta cele mai bune practici internaţionale în domeniu. Implementarea coordonării va îmbunătăţi semnificativ modul în care este gestionată capacitatea aeroportuară, prin utilizarea mai eficientă a infrastructurii şi diminuarea traficului la orele de vârf, marcând astfel creşterea nivelului de servicii oferite atât pasagerilor, cât şi companiilor aeriene”, a declarat Bogdan Mîndrescu, directorul general al Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti.

Odată cu introducerea procesului de coordonare la cel mai înalt nivel („nivel 3”), funcţionarea operaţională a Aeroportului „Henri Coandă” se va optimiza semnificativ, susţin oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti. Astfel, zborurile vor fi programate prin aprobarea de „sloturi” (ore fixe de aterizare şi decolare), ceea ce va permite coordonarea capacităţii reale a pistelor şi terminalelor cu numărul programat de zboruri.

De asemenea, va fi îmbunătăţit modul de funcţionare principalului aeroport al României, oferind o serie de beneficii imediate, cum ar fi utilizarea mai eficientă a infrastructurii aeroportuare existente. Astfel, fiecare aterizare şi decolare este aliniată la capacitatea declarată a aeroportului, asigurând utilizarea optimă a pistelor, a locurilor de staţionare a aeronavelor şi a terminalelor şi se reduce aglomeraţia, fiind îmbunătăţită punctualitatea companiilor aeriene.

Aterizările şi decolările se echilibrează pe parcursul zilei, diminuând presiunea din orele de vârf şi contribuind la o desfăşurare constantă a operaţiunilor, ceea ce înseamnă predictibilitate operaţională.

Aeroportul trece la un plan sezonier coordonat, cu o planificare mai eficientă a serviciilor şi resurselor operaţionale (porţi de îmbarcare, locuri de parcare a avioanelor, benzi de bagaje etc.), iar capacitatea operaţională a aeroportului va fi gestionată eficient pe măsură ce va creşte numărul de zboruri şi de pasageri.

„Suntem încântaţi să întâmpinăm Aeroportul Internaţional Henri Coandă din Bucureşti ca fiind al 80-lea aeroport din reţeaua globală a ACL. Acesta este un parteneriat important, nu doar datorită dimensiunii şi creşterii Bucureştiului, ci şi pentru că reprezintă un pas decisiv către coordonare într-o perioadă caracterizată de o cerere în creştere. Aeroporturile trec rareori direct la o coordonare completă, iar realizarea cu succes a acestui demers necesită experienţă, independenţă şi încredere. Suntem mândri că Bucureştiul a ales ACL pentru a sprijini această tranziţie şi pentru a contribui la punerea bazelor pentru creşterea şi conectivitatea sa continuă”, a declarat Neil Garwood, Chief Executive Officer at Airport Coordination Limited.

În cadrul coordonării de nivel 3, companiile aeriene sunt obligate să obţină un „slot” aeroportuar, adică o oră fixă de decolare/aterizare, alocările fiind gestionate de un coordonator independent, în conformitate cu Regulamentul UE nr. 95/93 şi cu standardele IATA.

Toate marile aeroporturi europene beneficiază de coordonare de nivel 3 – Londra, Paris Charles de Gaulle, Amsterdam, Bruxelles, Viena, Berlin Schonefeld, Frankfurt, Stuttgart, Roma, Milano, Barcelona sau Madrid.

Adunarea Generală a judecătorilor de la Curtea de Apel București a respins marți ca „inacceptabile” propunerile din proiectul de lege a salarizării, în ton cu Înalta Curte de casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Magistrații CAB anunță la finalul unui comunicat, emis marți, că la viitoarea ședință se va discuta ”luarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activității instanței”. „Judecătorii Curții de Apel București, întruniți în Adunarea Generală, astăzi, 9 iunie 2026, fiind prezenți 202 din 240 judecători în funcție, au stabilit, în unanimitate, în cadrul Adunării Generale a judecătorilor convocate de către secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii următoarele: Comunicatul CAB: Judecătorii denunță degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică. Judecătorii solicită Consiliului Superior al Magistraturii, în calitatea sa de garant al independenței justiției, să efectueze toate demersurile instituționale la nivel intern și internațional în vederea restabilirii echilibrului specific statului de drept prin oprirea de îndată a campaniei de discreditare a puterii judecătorești și prin recunoașterea de către celelalte puteri a independenței reale a judecătorului, ca cerință esențială într-o societate democratică. Judecătorii resping, ca inacceptabile, dispozițiile cuprinse în propunerea legslativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile înaintate de Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii având acest obiect. Judecătorii amână pentru viitoarea ședință a Adunării Generale luarea unei hotărâri privind oprirea integrală a activității instanței”, a transmis într-un comunicat biroul de presă al Curții de Apel București.