Președintele Klaus Iohannis a discutat, într-un interviu pentru Digi24, despre numirile la conducerea serviciilor secrete, despre colaborarea cu Victor Ponta și schimbarea guvernului, despre proiectul de modificare a Codului Fiscal, dar și despre vizitele pe care le va face în Ucraina și Republica Moldova.

Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis:

Despre numirea lui Eduard Hellvig la conducerea SRI:

Am decis să fac o nominalizare pentru conducerea SRI fiindcă situația generală, după părerea mea, necesita o clarificare și aceasta este o clarificare care depinde de mine. Am judecat destul de mult pe cine să nominalizez și am ajuns la Hellvig, care este o persoană și pregătită, și suficient de calmă pentru a ocupa această poziție. Cred că în etapa în care ne aflăm acum, calmul e un lucru important.

L-am întrebat dacă e de acord să fie nominalizat. A fost de acord și am semnat în această seară scrisoarea către președinții Camerelor Parlamentului, în care i-am anunțat că asta e nominalizarea mea, urmând ca săptămâna viitoare să intre în parcurs parlamentar.

Cu emoțiile nu rezolvăm nimic. Am căutat o soluție și am găsit această soluție, sper să fie pe placul politicienilor, al parlamentarilor. E bine de știut că am vorbit cu toți liderii de formațiuni politice parlamentare. Am dorit să afle de la mine această propunere de nominalizare. I-am întâlnit pe toți în cursul zilei de azi. Unii au fost direct de acord. Alții au spus că vor să se mai consulte cu partidul, ceea ce mi se pare absolut normal normal.

Nu a fost niciunul din liderii politici care să-mi fi spus că nu e de acord sau că nu crede că e de acord.

E nevoie de un director la SRI care duce mai departe SRI-ul în zona europeană. Nu dorim să ajungem în altă zonă. SRI a parcurs un proces de reformare. A devenit una din instituțiile cele mai respectate și e nevoie de cineva care duce mai departe lucrurile.

Este nevoie, pe de altă parte, de cineva care are suficientă autoritate și imagine suficient de bună ca să ajute SRI în acest demers. Eduard Hellvig are aceste calități.

Florian Coldea e adjunct al SRI și rămâne adjunct al SRI. Nu există din partea mea și nici de la Hellvig acum o intenție de schimbare bruscă, dar nici nu am discutat această chestiune.

George Maior și-a scris demisia, mi-a înaintat-o și am acceptat-o. Am discutat, după care Maior mi-a zis că își depune demisia. Cum să ceri cuiva o demisie? Demisia se scrie sau nu. E un act unilateral de voință.

Despre numirea șefului SIE:

Nu am vrut să amestec aceste două lucruri, fiindcă fiecare serviciu are specificul lui, problemele lui, domeniul de activitate. Am considerat că dintre cele două servicii e nevoie de clarificare acum, prima dată, la SRI, după care voi aborda și SIE.

N-aș putea să vă dau un cadru temporal. Sper să nu dureze foarte mult. O să aflați când fac o nominalizare.

Pentru mine au contat calitățile pe care le-am enumerat la început și același lucru e valabil și pentru SIE. Eu sunt ultimul care vrea să politizeze servicile. Eu vreau să nominalizez persoane civile care au capacitatea să conducă bine serviciile secrete. Acestea sunt argumentele principale. Nu am căutat cu predilecție un anumit profil politic. Acolo vreau un profil de civil care mie îmi dă o garanție că va conduce bine și în sensul europenizării acestui serviciu.

Putem să observăm cu toții că există un pachet de legi privind siguranța națională care stau de mult în Parlament și cred că în aceste legi s-a abordat și partea de control parlamentar. Până la urmă nu doar Parlamentul vrea un control mai eficient, ci și serviciile. Și unii, și alții mi-au zis că își doresc un control eficient.

Atunci nu apar tot felul de povești. Dacă există un control clar și transparent, atunci nu va veni nimeni să spună o poveste ca din filmele cu spioni și să fie și crezut. Aici nu vorbim de instituții oculte, ci de instituții de bază ale statului care s-au reformat, s-au modernizat. O conducere civilă bună și un control parlamentar bun, eficient, corect i-ar ajuta și pe unii și pe alții.

Trebuie să ieșim o dată și o dată din această sferă în care în continuare unii au impresia că la servicii se întâmplă lucruri absolut curioase și nelalocul lor. Se întâmplă lucruri ca între profesioniști.

Este nevoie de un control eficient. Când voi avea o analiză internă și doar pentru mine a modului cum se întâmplă acum, aș putea să spun dacă mai eficient sau mult mai eficient.

Nu se poate face repede și până când nu sunt noi directori pe funcție, nu cred că e rezonabil să ne apucăm de un astfel de demers. Un astfel de demers vine și în sprijinul noilor directori care trebuie să vadă care e starea acum, ce trebuie îmbunătățit.

Despre votul în cazul lui Varujan Vosganian:

Nu m-am așteptat. Am și comunicat imediat. Am avut impresia, încă mai am impresia, că lumea își dorește o deschidere, o transparentizare. De ce s-a votat așa? Se pot face multe analize, dar cu certitudine nu așa reușim să reabilităm Parlamentul. Nu așa putem să reabilităm imaginea Parlamentului în fața alegătorului.

Nu am luat-o personal, chit că știu că mai mulți analiști au și spus că Parlamentul mi-a dat o lecție. Nu cred că este așa. Este vorba mai degrabă de relații personale mai vechi în Senat, de o abordare poate și un pic foarte sentimentală, dar nu am luat-o ca o palmă pe care mi-a dat-o mie Parlamentul.

Despre reformele electorale:

Eu pot să vă spun ce am discutat cu delegațiile partidelor. Toți au spsus că da, se dorește acest lucru. Dincolo de asta, o să vedem cum se mișcă lucrurile în Parlament. Sunt convins că sunt mulți politicieni care vor, care își doresc schimbarea pentru că și-au dat seama că așa nu se mai poate… Un nou stil de politică, mai multe rezultate, deschidere, transparență. Cum sunt convins că mai sunt câțiva care nu vor acest lucru. Eu am speranța că acei politicieni care vor o schimbare în bine sunt mai mulți decât cei care își doresc mai degrabă un fel de laissez-faire.

Despre colaborarea cu Victor Ponta:

Așa cum am promis, instituțional corect. Nici mai mult, nici mai puțin. Sunt probleme care trebuie discutate. Așa cum a fost cu nominalizarea. Mi s-ar fi părut greșit să fac această nominalizare fără să îi informez pe prim-ministru și pe șefii partidelor politice. Sunt probleme destul de multe unde este nevoie de acordul ambelor părți, așa e legislația în vigoare. Trebuie să fie de acord și Guvernul, și președinte. Unele lucruri trebuie discutate înainte. Asta e situația în care colaborăm.

Nu există niciun fel de colaborare politică și nici nu cred că s-ar fi așteptat cineva, pentru că provenim din zone doctrinare destul de diferite, însă problemele pe care le rezolvăm și pe care le discutăm sunt foarte concrete, care țin de România.

Despre Traian Băsescu:

Fiecare cu stilul lui. Și după un timp, după ani, se pot face comparații dacă un stil a fost mai eficient sau celălalt. Acesta este stilul meu. Acela a fost stilul predecesorului meu. Nu cred că trebuie să facem comparații. Suntem foarte diferiți prin modul de abordare, prin comportament.

Asta nu înseamnă că unul e mai bun decât celălalt. Suntem diferiți. Dacă pentru România un model sau altul a fost mai bun vom afla din cărțile de istorie.

Despre o posibilă schimbare de Guvern:

Clipa de față trece repede. Cel târziu în 2016 a trecut clipa, pentru că vom avea alegeri parlamentare. Toate sondajele indică o schimbare la putere. Nu cred că cineva are alte date. Acesta este trendul. A fost dat de votul din 16 noimebrie.

Dacă s-ar putea face schimbarea (înainte de 2016, n.r.), mi-ar conveni și mâine să se facă. Numai că nu depinde de mine, ci de majoritatea din Parlament. Și dacă vorbim de aceste lucruri, trebuie să facem o diferență.

Schimbarea puterii este un act eminamente politic, care se petrece în Parlament. Colaborarea între președinte și premier în această situație este un act administrativ. Sunt două lucruri diferite. Ca politician, îmi doresc un guvern pe care pot să îl numesc al meu, condus de PNL, dar pentru România nu ar fi bine să existe o ceartă permanentă la vârful statului și îmi asum, chiar dacă știu că mulți nu văd așa, îmi asum colaborarea instituțională până când se schimbă Guvernul.

Președintele nu este pus să facă politica de partid, cum nu este pus să facă și să desfacă majorități în Parlament. Acest film l-am avut și nu a funcționat, președintele este pus să medieze între instituțiile statului și atunci când e cazul să fie arbitru să spună: stop, aici s-a greșit, dar președintele nu e pus să facă sau să desfacă majoritățile.

Dar când este o nouă majoritate, este chemat să nominalizeze prim-ministrul, ăsta e rolul președintelui în viziunea mea și fiți sigur că o să îl umplu.

Despre modificarea Codului Fiscal:

Nu am vorbit despre aceste lucruri, este un lucru pe care și l-a asumat Guvernul, este un lucru interesant ca și exercițiu teoretic, ca exercițiu practic am mari semne de întrebare.

Per ansamblu, aceste idei sunt luate din propunerile PNL sau ale mele, au fost enunțate în programul meu, ale PNL.

E foarte frumos, venim în fața electoratului și spunem: nu mai plătiți impozite, atunci cineva vine și întreabă: statul cu ce bani funcționează, poți să scazi orice, dar apare o problemă în buget, nu știu, nu mai finanțezi spitalele, școlile.

Aceste lucruri trebuie făcute după o analiză foarte atentă, nu se face într-o săptămână, două, în luni de zile, cu specialiști, se fac simulări, e o situație ca în toamna trecută când de azi pe mâine s-a redus CAS cu 5%. Măsura e ok, dar nu știm ce efect are.

Ca și acum, reducem TVA, cota unică, accizele, și atunci de unde se colectează banii la buget? Există soluții, au fost prezentate și de mine și echipa PNL și în campanie și înainte de campanie, și semnul mare de întrebare pe care trebuie să mi-l pun e cum poate veni Guvernul cu un program de reducere de impozite și taxe fără să ne spună cum gestionează impozitele și taxele, lipsește partea mai neplăcută, cum astupi gaura.

Eu cred că au făcut-o din motive de imagine, dă bine, aceste lucruri, cel puțin aparent, dau bine, pentru cei inițiați apare semnul de întrebare.

Fiți asigurați că mai curge multă apă până când ajungem să avem o lege care prevede aceste reduceri!

Despre un nou acord cu FMI:

Dacă e nevoie de un acord cu FMI sau nu e una din chestiunile care trebuie foarte bine gândite între mai mulți actori, mi se pare că nu e doar treaba Guvernului să hotărască dacă mai trebuie sau nu acord cu FMI.

Chestiunea nu e simplă, sunt argumente foarte serioase pro și contra. Dacă discuția se duce mai departe e mai ușor de găsit o soluție.

Dacă ar fi venit Ministrul Finanțelor sau cine se ocupă acolo și să spună: noi ne pregătim să intrăm în zona euro și termenul asumat e 2019, nu poți intra direct în zona euro, trebuie doi ani de pregătire, de rata fixă la schimb, ajungem foarte repede în 2016, 2017, să spună: nu vrem acord cu FMI, pentru că înlocuim arca FMI cu ancora ERM2, așa se numește proiectul. Și pentru că vrem în zona euro nu mai vrem cu FMI pentru că nu mai trebuie. România nu mai are nevoie de ancora de țară în dezvoltare, ci de o ancoră nouă. Asta ar fi o explicație pe care aș fi găsit-o bună, dar așa, pur și simplu, să spună că nu mai are nevoie de acord… Ok, dar de ce nu mai este nevoie? Mă întreb și eu, să ia un Guvern decizii doar așa, fără a cunoaște motivațiile? Ar fi destul de grav.

Despre justiție:

Cred că va crește credibilitatea clasei politice, avem aici așa-numitele dosare grele care ajung acum să fie lucrate și acum se face lumină. După ce se termină vom avea mai puțini politicieni cunoscuți și este loc pentru ce se numește înnoirea clasei politice.

Mulți pe care i-am văzut ani de zile la televizor vor fi în altă parte sau vor sta acasă, în cel mai bun caz, și se va face loc pentru noi lideri, noi politicieni, pentru o nouă credibilitate.

E o fază foarte urâtă, dar fără asta nu cred că putem vorbi la modul serios de recredibilizarea clasei politice, nu este suficent să existe transparență și credibilitate în Parlament, cei care au greșit trebuie trași la răspundere.

Am văzut că s-au prelucrat foarte repede solicitările venite din partea justiției. Este un cadru propice pentru a reformula legislația și regulamentele, această chestiune e ca și rezolvată.

Cred că anumite aspecte ar fi putut fi atenuate. Adică să vedem mai puțin zornăit de cătușe și să aflăm prin comunicate seci ce s-a întâmplat.

E nevoie de schimbare în legislație, în procedură și e nevoie de un act de voință din partea celor implicați în aceste acte. Nu vreau să arunc vina asupra unuia sau a altuia, nu am niciun indiciu că ar exista o scurgere ilegală de informații, asta nu se întâmplă, dar e nevoie de o îmbunătățire inclusiv a respectului de sine la toți cei care vin în contact cu aceste cauze și unii cu siguranță atunci ajung la concluzia că nu trebuie să dea o copie a dosarului la cinci minute după primirea dosarului.

Aș prefera să am o discuție cu CSM și atunci de acolo cu siguranță vor veni propuneri rezonabile.

Despre cazul cumnatului lui Victor Ponta:

Deocamdată suntem foarte la începutul acestor verificări și prefer să nu mă pronunț în această chestiune. Dacă se prelungește această fază se va pune tot mai mult în spațiul public întrebarea. Răspunsul poate veni doar de la cel în cauză.

Am avut o situație similară, m-am ferit atunci, cu toate că era campanie electorală, să mă erijez în cineva care dă sfaturi, dar am spus că dacă aș fi fost eu în situația, aia aș fi demisionat.

Despre strategia de apărare: 

Cu siguranță trebuie să vă așeptați la o abordare care ține de situația geopolitică, de noile amenințări, de modul numit război hibrid prin care acționează Federația Rusă, de exemplu. Vom ține cont de toate aceste evoluții și vom avea propuneri din partea instituțiilor care se ocupă de așa ceva. Strategia de apărare nu e elaborată de consilierul meu, el coordonează echipa. Sunt mulți oameni care lucrează inclusiv cu mine, toate instituțiile de forță vor rămâne implicate în strategia asta, să avem o strategie care chiar ne ajută în perioda următoare, care nu se anunță ușoară deloc.

Despre implicarea României în soluționarea conflictului din Ucraina:

Împreună cu partenerii, ca și până acum. Nu cred că e cazul să facem noi anumiți pași, singuri. Implicarea constă într-o colaborare tot mai bună cu partea ucraineană, o corelare tot mai strânsă cu partenerii americani, constă, de exemplu, într-o vizită de-a mea pe care o voi face pe 17 martie în Ucraina, o vizită oficială, constă în faptul că SRI sprijină securitatea informatică și dezvoltarea unui concept de securitate informatică în Ucraina.

Sunt multe aspecte în care ne implicăm nu doar declarativ, cu toate că și partea declarativă are o implicație destul de mare. Dacă România spune cu o singură voce că noi dorim să se respecte suveranitatea, independența și granițele recunoscute ale Ucrainei, e o afirmație foarte puternică, chiar dacă pentru cineva neavizat sună ca o limbă de lemn, nu este. În afara acestora suntem implicați în acțiuni foarte concrete, vrem să sprijinim Ucraina, este vecinul nostru.

Despre acordul de la Minsk:

Nimeni nu vă poate da acest răspuns și nici eu, dar cu toții, în cadrul întâlnirii pe care am avut-o la Bruxelles, ne-am exprimat speranța că acordul va ține. Este, cum s-a exprimat foarte frumos cineva, o rază de speranță, mai mult deocamdată nu, dar dacă se păstrează poate duce la rezultate palpabile.

Nu cred că va ajunge conflictul propriu-zis la granița României, dar deja s-a ajuns prea departe, daca vorbim de implicarea militară, chiar dacă unii și alții spun că sunt separatiștii care apără acolo, cum s-a exprimat foarte pitoresc un premier european, acele tancuri și armament nu se pot cumpăra pe eBay, ci vin de la cineva de lângă.

După părerea mea, opțiunea (livrării de arme, n.r.) trebuie lăsată pentru mult mai încolo. Livrările de armanent duc la o amplificare a conflictului, nu credem că este acum o soluție. Trebuie să ne lăsăm un spațiu de manevră, dacă situația se schimbă în mult mai rău, atunci e posibil ca împreună cu partenerii să se reevalueze această chestiune.

Etnicii români din Ucraina sunt afectați de acest conflict ca și ucrainenii, ca și etnicii maghiari, de exemplu, ca și toți cei care trăiesc în Ucraina. Însă din datele pe care le-am primit nu am putut să constat că există o apăsare cu conotație etnică, că unii sunt mai degrabă chemați la arme decât alții. Afirmații s-au făcut, dar ele nu se susțin în teren.

Dar e clar că trebuie să fie o preocupare predilectă a noastră ce se întâmplă cu românii din Ucraina și este una din temele pe care le voi aborda când voi face vizita în Ucraina.

Despre Republica Moldova:

Este bine că există un guvern fiindcă această tranziție a durat mult. Am spus-o și rămân la părerea mea, varianta pe care am văzut-o noi, nu doar eu, cea mai bună ar fi fost ca partidele proeuropene, care au fost votate de o majoritate, să formeze acest guvern. Nu a fost și s-a ajuns la această soluție de compromis.

Eu îmi voi exprima speranța – marți fac o vizită în Republica Moldova – îmi voi exprima speranța că acest nou guvern cu un premier tânăr, antreprenor, va duce Republica Moldova mai departe în direcția Vest.

Acordul de asociere semnat de UE cu Republica Moldova a fost un real sprijin pentru Moldova și un semnal puternic. Cred că orice guvern responsabil își dă seama că dacă o majoritate a votat pro-Europa și există această posibilitate, aia trebuie să fie pentru viitor și direcția predilectă.