România intră în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Ministrii de interne ai Uniunii Europene au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria și România începând cu anul viitor.

România, oficial în Schengen de la 1 ianuarie 2025

Comisia Europeană salută hotărârea unanimă a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

„România va fi membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică care a fost luată în urmă cu puţin timp la Consiliul JAI reunit la Bruxelles. Aceasta este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa! Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii.

Pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Iar, pentru români, această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, în urma alegerilor legislative din 1 decembrie.

Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie 2024

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Lista noului Parlament conține 465 de nume, dintre care 331 sunt deputați, iar 134 senatori. Mandatele au fost împărțite după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024:

• PSD: 123 de mandate (86 de deputați și 37 de senatori);
• AUR: 92 de mandate (64 de deputați și 28 de senatori);
• PNL: 72 de mandate (50 de deputați și 22 de senatori);
• USR: 59 de mandate (40 de deputați și 19 senatori);
• SOS: 38 de mandate (27 de deputați și 11 senatori);
• UDMR: 32 de mandate (22 de deputați și 10 senatori);
• POT: 32 de mandate (25 de deputați și 7 senatori);
• Minorități: 19 deputați.

PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile au anunțat, marți seară, la finalul unei ședințe, „angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale”, potrivit news.ro.

Coaliție pro-europeană în Parlament: PSD-PNL-USR-UDMR

Partidele au precizat că, în cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecute, au fost discutate câteva priorități esențiale. S-a discutat despre începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european.

„În zilele următoare, cele patru partide şi reprezentanţii Minorităţilor Naţionale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme şi care va avea în vedere priorităţile cetăţenilor României. Astfel, părţile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare şi grupuri de lucru pe domenii de activitate”, arată partidele.

Acestea au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. Totodată, s-a convenit și creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.

„Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene îşi asumă această responsabilitate. Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituţii şi în clasa politică, prin bună guvernare, transparenţă în cheltuirea banului public şi respect faţă de cetăţean”, se mai arată în comunicatul de presă.