Connect with us

Publicat cu

pe

O incredibila promovare a fost făcută ieri lui Samuel von Brukenthal de către Raluca Turcan. 

Numele baronului din Sibiu ajunge in top 7 căutări pe Google, din Romania. Cel mai mult au dorit sa se documenteze despre Samuel Von Brukenthal sibienii, bucureștenii, iesenii si constănțenii. Cu o singura zi înainte, căutările despre baronul sibian erau aproape zero. 

S-au mai căutat “muzeu Brukental” si “program vizitare”, semn ca la 300 de ani de la nașterea sa, Samuel Von Brukental revine in stil mare in discuția publica si se fixează si mai puternic ca un brand de promovare turistică a Sibiului si a culturii sibiene. 

Activitatea sa, care a făcut din Sibiu un centru important al culturii europene a acelor vremuri merita tot respectul si toata aprecierea. 

La Multi Ani memoriei lui Samuel Von Brukenthal, la 300 de ani de la nașterea sa!

Lifestyle

Credeai că mesajele tale pe WhatsApp nu le știe nimeni? Iată cum vă pot identifica mesajele trimise pe WhatsApp

Publicat cu

pe

O echipă de cercetători a construit un algoritm pentru extragerea datelor personale din conversațiile anonime într-un experiment care evidențiază importanța protejării vieții private, notează El Pais.

Care este amploarea amprentei noastre digitale? Știm despre urmele pe care le lăsăm pe rețelele de socializare și de la partajarea conținutului pe alte site-uri de pe internet. Dar edităm acest conținut în funcție de cine îl va vedea și de imaginea pe care dorim să o portretizăm. Platformele de mesagerie instantanee, cum ar fi WhatsApp, care este deținut de Facebook, sunt cu totul altă speță.

„Dezvăluiți mai multe despre dvs. în mesaje private, nu numai în conținut, ci și în modul în care utilizați limbajul”, explică Timo Koch, cercetător la Departamentul de Psihologie al Universității din Munchen.

Koch și echipa sa au analizat peste 300.000 de mesaje WhatsApp și au realizat un algoritm pentru a recunoaște vârsta și sexul autorilor lor – un experiment, spune el, care subliniază importanța protejării vieții private în aceste spații.

„Criptarea End-to-end este un prim pas important”, spune Koch. „Dar dincolo de asta, trebuie să fim informați – platformele trebuie să fie transparente și să adauge etichete atunci când informațiile nu sunt criptate.”

Preocupările cercetătorului și ale echipei sale  vin în contextul în care rețelele de socializare favorizează din ce în ce mai mult utilizarea spațiilor private de mesagerie.

„Facebook se concentrează asupra acestor conversații și probabil vor dori să utilizeze datele, așa că trebuie să avem o conversație despre cum să protejăm aceste mesaje și să ne asigurăm că, dacă sunt etichetate drept private, sunt într-adevăr”, spune Koch.

Chiar credeai ca mai exista viata privata pe Internet? De câte mesaje este nevoie pentru a ne identifica? 

Koch și echipa sa și-au bazat algoritmul pe conținutul WhatsApp, Deutschland?, un proiect care a studiat 451,938 conversații WhatsApp între 495 de voluntari germani. După filtrarea cazurilor în care vârsta și sexul nu au fost furnizate, cercetătorii au rămas cu 226 de subiecți, 309.229 de mesaje și 1.949.518 de cuvinte.

Studii similare care utilizează rețelele de socializare ca sursă de conținut și-au bazat analizele pe eșantioane mari de text de zeci de milioane de cuvinte și  zeci de mii de voluntari. Dar, în timp ce volumul de informații din cercetarea WhatsApp este mult mai mic, deficitul său este compensat de natura informațiilor și de modul mai intim în care ne exprimăm în aceste spații private de mesagerie.

„Faptul că avem un set de date atât de mic și predicțiile noastre încă funcționează sugerează cât de multe s-ar putea face în viitor. Rezultatele noastre ar trebui considerate un punct de plecare”, spune echipa de cercetare.

Odată ce algoritmul a fost realizat, un eșantion de aproximativ 1.000 de cuvinte a fost suficient pentru a obține o clasificare rezonabilă a vârstei și sexului. Pentru a evalua această cifră, cercetătorii au numărat numărul de cuvinte într-o conversație moderat activă între două persoane: trei zile de dialog constau, în general, în puțin peste 1.000 de cuvinte. Cu toate acestea, echipa recunoaște că, dacă ar fi avut o bază de date mai bogată, potențialul analizei ar fi fost mult mai mare.

„Dacă ne gândim la analiza personalității sau la alte caracteristici, am avea nevoie de mai multe informații, deoarece există diferențe mai subtile implicate”, spune Koch. „Când aveți un model bun, a face o predicție durează mai puțin de două secunde.”

Chiar credeai ca mesajele tale nu le stie nimeni? Sau spune-mi cine ești și îți voi spune cum folosești WhatsApp

Această identificare este posibilă deoarece modul nostru de a ne exprima pe WhatsApp răspunde tiparelor demografice. În funcție de conținutul What’s up, Deutschland?, utilizatorii mai tineri tind să folosească mai multe emoticoane și să se exprime mai frecvent la persoana l, caracteristică care a fost deja observată în studiul conținutului postat pe alte platforme și care pare să confirme că devenim mai puțin individualiști odată cu vârsta.

În ceea ce privește sexul, Koch și echipa sa au găsit o utilizare mai mare și mai variată a emoticoanelor la femei, care folosesc și mai multe pronume la persona l singular. Bărbații, pe de altă parte, folosesc un limbaj mai colocvial și includ mai multe referințe la consumul de alcool.

Koch nu exclude posibilitatea ca, de-a lungul timpului, să existe mici schimbări în modul în care ne exprimăm pe aceste aplicații, deoarece conținutul setului de date utilizat în studiul său a fost compilat între noiembrie 2014 și ianuarie 2015. Formate precum stickerele, care au fost încorporate în 2018 și accesul direct la GIF-uri ar fi putut introduce anumite variații.

Dar accesarea unui corp mai mare și mai actualizat de mesaje nu este ușor, cel puțin în lumea academică.

„O companie mare de tehnologie are acces la mult mai multe date”, spune Koch. Surse mai bogate și mai recente de informații ar permite, de exemplu, analize mai complexe ale personalităților utilizatorilor și ar permite cercetătorilor să studieze cât de mult suntem mai sinceri în mesajele private decât în ceea ce împărtășim pe rețelele sociale în funcție de diferite culturi și contexte naționale.

O altă limitare a analizei este factorul lingvistic. Dominanța limbii engleze în dezvoltarea sistemelor de procesare a limbajului înseamnă că majoritatea instrumentelor disponibile sunt în această limbă.

„A trebuit să ne antrenăm propriile modele”, spune Koch. „Fiecare limbă este diferită și are propriile semne.”

Acum că știm toate acestea, ar trebui să cenzurăm ceea ce spunem în aplicațiile de mesagerie privată?

Potrivit lui Koch, depinde de cât de multă importanță acordăm vieții private și cât de mult confort ne dorim.

„Există câteva alternative bune, cum ar fi Signal (serviciul de mesagerie instantanee), care este, de asemenea, criptat și nu are o corporație în spatele său cu un interes legitim de a profita de informații”, spune el.

Citește mai departe

Lifestyle

Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani

Publicat cu

pe

Minimalismul înseamnă să reduci numărul obiectelor esențiale din viața ta. Înseamnă să nu-ți mai umpli casa de tot felul de lucruri care o aglomerează și o transformă într-un loc din care vrei să fugi.

Minimalismul ar putea însemna un singur ceas în loc de o colecție de 10, 9 tricouri nu 30, 1 telefon în loc de 3, 1 pereche de jeans în loc de 7 perechi, șamd.

Minimalismul nu înseamnă privațiune, ci bucurie. Ne arata cum sa scăpăm de senzația de sufocare și de obiectele neesențiale, pentru a extrage lucrurile cu adevărat importante – cele care ne aduc bucurie, ne oferă un plus de valoare și dau un tel vieții, scrie Regina Wang în cartea sa celebră, Arta minimalismului.

Este un proces prin care reușim sa evaluam componentele fericirii și ne concentram doar pe aceste lucruri vitale pentru împlinirea sufleteasca. Nu vorbim doar despre debarasarea de obiecte în exces, ci și despre starea psihica și cea emoționala și de modul în care pot sa fie ameliorate. Căutăm sa ajungem la o schimbare de mentalitate și de perspectivă și sa ne creăm noi obiceiuri care sa atragă o transformare pozitivă și sa ne creăm noi obiceiuri care sa atragă o transformare pozitivă și holistica în viața noastră.

Minimalismul înseamnă reevaluarea priorităților, astfel încât sa înlături excesul și lucrurile neesențiale care nu adaugă valoare vieții tale – bunurile, convingerile, comportamentele, obiceiurile, relațiile și activitățile – și sa te concentrezi pe cele care o fac.

Păstrarea a ceea ce aduce un plus de fericire, sens și libertate vieții noastre și renunțarea la tot restul lucrurilor neesențiale. Mă refer atât la obiectele materiale (haine și hârțogărie, de pilda), cât și la cele imateriale (relații negative, sentimente de îngrijorare și stres, obiceiuri neproductive și angajamente neimportante).

Concentrarea pe lucrurile fără de care nu putem trai, în loc sa ne întrebăm cu câte de Putin putem sa trăim. Traiul minimal ar trebui sa fie o bucurie, nu o privațiune.

Conștientizarea și atenția acordată obiectelor, oamenilor, experiențelor și situațiilor de zi cu zi, pentru o viață trăită cu intenție și intensitate, spre îndeplinirea unui scop.

Potrivit Reginei Wang, viața i-a schimbat puternic în bine, odată ce a îmbrățișat minimalismul:

  • Mă bucur de un autentic sentiment de libertate, neexistând nimic sau doar foarte puține lucruri care sa mă tragă înapoi;
  • Îmi place viață pe care o trăiesc;
  • Dețin mai puține bunuri – am doar lucrurile pe care le consider esențiale și care aduc beneficii și bucurie vieții mele;
  • Consum rațional;
  • Mi-am redus cheltuielile;
  • Am scăpat de datorii;
  • M-am dezvoltat ca persoana;
  • Am descoperit un sens și o misiune în viață mea;
  • Fac doar cea ce mă inspira și mă împlinește;
  • Urmez interese pe măsură pasiunilor, valorile și obiectele mele financiare;
  • Am învățat sa las lucrurile sa decurgă natural;
  • Am învățat sa renunț la trecut, sa apreciez prezentul și sa aștept cu nerăbdare viitorul;
  • Sunt mai atenta cu timpul și cu resursele mele;
  • Mă concentrez pe relații și demersurile care mă ajuta și îmi oferă energie;
  • Găsesc moduri prin care sa îmbunătățesc totul, sa privesc dincolo de mine;

Pandemia schimbă prioritățile și obiceiurile de consum. Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta.

Pentru mine, scria cu ani în urmă Regina Wang, există trei factori care au contribuit semnificativ la creșterea interesului pentru minimalism și beneficiile acestuia:

  • Supraîncărcarea simțurilor, provocata de prea multe bunuri, informații și angajamente;
  • Progresul tehnologic și multifuncționalitatea noilor echipamente (de exemplu, smartphone-ul) au redus numărul obiectelor de care aven nevoie;
  • Crizele financiare majore (precum cea din 2008), dezastrele naturale și alte evenimente care au puterea sa schimbe viața unei persoane ne îndeamnă sa ne reevaluăm prioritățile.

În mod cert, pandemia i-a făcut pe mulți oameni să își reevalueze prioritățile. Un accent mai mare pe relațiile cu valoare, pe familie, pe prietenii apropiați și pe momentele de bucurie autentică și nu pe goana continuă prin magazine, mall-uri și întâlniri fără sens.

Multe pot fi făcute, dar nu toate trebuie făcute. Mai multă odihnă, mai puține cheltuieli, mai puține angajamente printre care trebuie să navighezi și mai puține lucruri în casele care par mai degrabă spații de depozitare decât centrul fizic al vieții noastre. E timpul pentru o schimbare în bine. Arta minimalismului!

Citește mai departe

Lifestyle

Efectele pandemiei în plan psihologic. Extrovertiții și Introvertiții, afectați deopotrivă, dar nu la fel

Publicat cu

pe

Tot mai multe studii scot la suprafață efectele în plan psihologic ale pandemiei. Copiii, adolescenții, tinerii, adulții, extrovertiți sau introvertiți, toți au fost afectați puternic de lunile de stat în casă, de comunicare excesivă online și de lipsă de mișcare și contact social.

Contextul pandemic poate părea favorabil pentru introvertiți. Închiși în casele lor, departe de societatea sufocantă, individualiștii, totuși au avut de suferit. Și mulți dintre ei declară că întoarcerea la birou reprezintă acum o ușurare.

Jurnalistul BBC Jon Ronson, s-a înșelat amarnic când a declarat că „pentru introvertiți, autoizolarea nu este mare lucru”. Aceasta este, de fapt, terifiantă și mulți psihologi vin să întărească acest lucru. Mai multe teste efectuate de către aceștia sugerează că introvertiților le-a fost mult mai greu să facă față izolării. Astfel, mitul conform căruia condițiile speciale generate de pandemia COVID-19 au fost și sunt prielnice acestei categorii sociale este zguduit din temelii.

Efectele pandemiei în plan psihologic. Totuși, introvertiții sunt mult mai afectați emotional în timpul izolării la domiciliu decât extrovertiții, spun psihologii

 Problema felului în care personalitatea afectează capacitatea de a evita singurătatea este una importantă pentru înțelegerea modului în care oamenii își pot menține sănătatea mintală în timpul pandemiei COVID-19 și impactul acesteia asupra vieții de zi cu zi.

Un studiu realizat de cercetătorii Universității din Berna, Elveția, bazat pe datele colectate pe parcursul mai multor luni de la începerea pandemiei susține că introvertiții au suferit la fel de mult ca extrovertiții din pricina restricțiilor impuse în timpul pandemiei Sars-COV-2.

La sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie 2020, specialiștii au recrutat 466 de participanți elvețieni pentru un sondaj online care a măsurat trăsăturile de personalitate și diverse măsuri de bunăstare psihologică. Analizele lor, publicate la sfârșitul anului trecut, au arătat că atât introvertiții cât și extrovertiții din eșantion au raportat stări de singurătate, anxietate și depresie.

Între timp, Maryann Wei de la Universitatea din Wollongong, Australia, a examinat 114 participanți din SUA, Marea Britanie Canada, Australia și Germania între sfârșitul lunii aprilie și începutul lunii mai 2020. Ea a descoperit că procentul introvertiților care au raportat stări de singurătate, anxietate și depresie este mult mai mare decât procentul extrovertiților din eșantion.

Aceleași lucruri au fost reliefate și într-un studiu realizat de Anahita Shokrkon, doctorand la Universitatea din Alberta. Evaluând răspunsurile a mai mult de 1,000 de persoane din Canada în iunie și iulie 2020, ea a descoperit că extrovertiții raportau o sănătate mintală în mod constant mai bună decât introvertiții, în ciuda numeroaselor restricții care le limitau socializarea. Rezultatele ei au fost publicate pe 19 mai 2021.

Desigur, nimeni nu se bucură de o izolare impusă. Introvertiții, extrovertiții și ambiverții resimt  impactul autoizolării, distanțării sociale și înlocuirii mijoacelor tradiționale de studiu și muncă cu metode moderne.

După cum notează Arwa de la The Guardian, „este un fel de competiție de măsurare a depresiei”. Și are dreptate.

Efectele pandemiei în plan psihologic. Introvertiții au ajuns la saturație cu atâta stat online

Limitarea activităților sociale la apelurile FaceTime și Zoom (care tind să se infiltreze în spațiul  personal pe care mulți introvertiți au ajuns să-l valorizeze atât de mult pentru liniștea sa) nu a făcut decât să producă stări negative individualiștilor. Locuința proprie, adesea văzută ca oaza de liniște, motivul producerii dopaminei, a devenit birou și sală de conferințe iar introvertiții au resimțit din plin efectele acestei transformări bruște.

Fenomenul „Zoom Fatigue” este real, potrivit experților și se aplică atât introvertiților, cât și extrovertiților și ambiverților. Dar pentru introvertiți, Zoom, Skype, Google Hangouts, FaceTime, Houseparty și altele pot fi asemănate cu iadul.

„Apelurile video pot fi de fapt mai obositoare decât interacțiunile față în față”, arăta Thea Orozco, autorul cărții, „Ghidul introvertitului la locul de muncă”.

Un apel video înseamnă, potrivit expertului, un efort suplimentar pentru creierul uman deoarece aceste trebuie să lucreze mai mult pentru a interpreta indicii non-verbali precum limbajul corpului și tonul vocii. „Cu cât un om acordă mai multă atenție, cu atât el consumă mai multă energie”, adăuga Thea Orozco.

Mai este și problema tăcerii. Un apel video creează și oportunități nesfârșite pentru o tăcere ciudată. În conversațiile din viața reală acele tăceri creează un ritm natural. Cu toate acestea, la apelurile video, tăcerea nu face altceva decât să aducă participanții în punctul de a se întreba dacă există probleme în ceea ce privește conexiunea la internet.

Totodată, tăcerea în mediul online poate crea o impresie greșită asupra interesului audienței față de subiectul discutat. Un studiu realizat în Berlin, Germania în anul 2014 a analizat timpul de întârziere pe sistemele de telefon sau conferințe și a constatat că pauzele în vorbire, chiar și cele de 1,2 secunde i-au făcut pe oameni să considere că respondentul este mai puțin prietenos sau concentrat.

Un nou început în termeni de relaționare socială

Postările de pe platformele de socializare sugerează că, pe măsură ce multe țări relaxează restricțiile, mulți introvertiți se declară dornici de a întâlni oameni față în față.

„Acest lucru era de așteptat”, spun cercetătorii Universității din Brena. „Oamenii continuă să modeleze mediul înconjurător în funcție de nevoile și personalitățile lor. Multe persoane sunt fericite să înlocuiască întâlnirile de pe Zoom cu interacțiuni sociale față în față.”

Autoizolarea a pus o presiune neaștetată pe individualiști. Aceasta s-a dovedit a fi confunzantă, introvertiții aflându-se în fața unui paradox: „sunt singur și totuși îmi doresc să fiu într-un birou plin cu oameni”.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare