Connect with us

Politică

Guvernul alocă fonduri europene pentru sănătate și asistență socială

Publicat cu

5 ani înainte

pe

Guvernul a decis decontarea unei sume importante din fondurile europene pentru cheltuielile din domeniul sanitar și cel al asistenței sociale. Măsuri de mare urgență în această perioadă vor fi finanțate cu 810 milioane de euro (3,9 miliarde de ei). Este un prim pachet de măsuri finanțate cu fonduri comunitare, scrie Digi24.

 

Mai mult de o treime din fondurile europene angajate de guvern, în acestă primă etapă, merg către achizițiile de echipamente medicale și de protecție medicală. Suma alocată aici este de 350 de milioane de euro. Achizițiile de asftel de echipamente, făcute de unitățile sanitare și administrațiile publice locale, vor fi ulterior decontate din fondurile comunitare alocate.

 

Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene, a declarat că procesul de decontare se va face conform procedurilor europene și a dat asigurări  că „guvernul va face tot ce este necesar pentru ca aceste echipamente medicale să se deconteze si banii să fie rambursați”. De asemenea, guvernul a anunțat că a aprobat și achiziționarea, tot din fonduri europene, a spitalelor modulare și containerelor de logistică medicală care sunt necesare în această perioadă.

 

Personalul sanitar aflat pe linia întâi a luptei cu pandemia va beneficia de un stimulent de risc. Guvernul a decis ca acest stimulent să fie acordat celor implicați direct în tratarea bolnavilor afectați de coronavirus – medici, asistenţi, ambulanţieri, personal paramedical.

 

„Este vorba de un număr estimat de 75.000 de cadre medicale, cu o valoare lunară a acestui stimulent de 2.500 de lei. Nu este supus contribuţiilor sociale şi nici contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate, singura regulă fiscală aplicabilă acestui stimulent este cea referitoare la impozitul pe venit, adică 10% din cei 2.500 de lei se reţine, netul urmând să fie virat personalului medical”, a explicat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş.

 

Măsura este finanțată din fonduri comunitare și a fost discutată la nivelul Uniunii Europene. Bulgaria, Ungaria, Germania, Italia au propus și ele stimulentul de risc pentru cadrele medicale.

 

Pentru persoanele de peste 65 de ani, vulnerabile în acest context, guvernul distribuie 30 de milioane de euro din fonduri europene pentru finanțarea cheltuielilor cu aproximativ 1.000 de asistenţi sociali şi comunitari. Aceștia vor oferi servicii de sprijin și asistenţă la domiciliu seniorilor cu vârstă de peste 65 de ani – aproximativ 100.000 de persoane. Autoritățile vor pune la dispoziție și un număr de telefon special (TelVerde social) care va putea fi apelat de cei care au nevoie de serviciile celor 1000 de asistenți sociali.

 

De asemenea, guvernul a mai decis finanțarea din fonduri comunitare a 170.000 de pachete cu produse de igienă corporală, distribuite celor care se află în carantină, copiilor de la casele de copii şi persoanelor vârstnice care se află în căminele de bătrâni.

 

O altă măsură adoptată de guvernul Orban se referă la șomajul tehnic. Aici guvernul a aprobat ca o parte din cheltuielile angajate de stat pentru plata somajului tehnic să fie decontate din fonduri europene.

 

Guvernul s-a angajat, totodată, să plătească din fondurile europene, o parte din cheltuielile pentru șomajul tehnic Cele 300 de milioane de euro sunt fonduri comunitare disponibile la nivelul Programului Operaţional Capital Uman, care ulterior vor putea fi majorate.

 

Următorul set de măsuri cu finanțare europeană se va îndrepta către IMM-uri (înteprinderi mici și mijloci), un sector serios afectat de criza provocată de coronavirus. Guvernul Orban consideră că sprijinul puternic acordat IMM-urilor este una din soluțiile-cheie pentru revenirea economiei românești.

Etichete:
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Internațional

România intră oficial în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Consiliul JAI a votat eliminarea controalelor la frontierele interne terestre

Publicat cu

15 minute înainte

pe

12 decembrie 2024

De

România intră în spațiul Schengen terestru de la 1 ianuarie 2025. Ministrii de interne ai Uniunii Europene au adoptat decizia de a elimina controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria și România începând cu anul viitor.

România, oficial în Schengen de la 1 ianuarie 2025

Comisia Europeană salută hotărârea unanimă a Consiliului de a ridica controalele la frontierele interne terestre cu România și Bulgaria de la 1 ianuarie 2025, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene.

„România va fi membru cu drepturi depline în spaţiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Este o decizie istorică care a fost luată în urmă cu puţin timp la Consiliul JAI reunit la Bruxelles. Aceasta este o victorie a dreptăţii şi a demnităţii naţionale şi un semnal clar că nu vom accepta vreodată să fim cetăţeni de mâna a doua în Europa! Este, înainte de toate, un triumf al tuturor românilor, indiferent de opţiunea politică sau de situaţia socială. Este o victorie a muncii în echipă pentru binele ţării. Pentru că la acest moment au contribuit lideri de opinie din ţară şi din străinătate, personalităţi publice şi oameni obişnuiţi, alături de miniştri, diplomaţi, europarlamentari şi tehnicieni din zeci de instituţii.

Pentru companiile româneşti care fac afaceri cu parteneri din statele europene, eliminarea controalelor la frontiere va facilita comerţul şi va reduce costurile logistice. Asta înseamnă că mărfurile româneşti vor deveni mai competitive, ceea ce va stimula economia şi va crea noi oportunităţi de afaceri şi locuri de muncă. Iar, pentru români, această decizie aduce beneficii concrete şi imediate. Mai ales pentru cei din diaspora, care călătoresc frecvent în România, în special în perioada sărbătorilor. Nu se va mai sta zeci de ore la frontiere, ci se va circula liber, fără controale suplimentare. Asta înseamnă mai mult timp petrecut cu familiile şi mai puţin stres în călătorii”, a declarat, joi, Marcel Ciolacu.

Citește mai departe

Politică

Klaus Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie. Anunțul Administrației Prezidențiale

Publicat cu

23 de ore înainte

pe

11 decembrie 2024

De

Preşedintele Klaus Iohannis a convocat noul Parlament vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului, în urma alegerilor legislative din 1 decembrie.

Iohannis a convocat noul Parlament pentru 20 decembrie 2024

„Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, decretul privind convocarea Parlamentului României, ales la data de 1 decembrie 2024, în ziua de vineri, 20 decembrie 2024, la ora 14:00, la Palatul Parlamentului”, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Lista noului Parlament conține 465 de nume, dintre care 331 sunt deputați, iar 134 senatori. Mandatele au fost împărțite după alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024:

  • PSD: 123 de mandate (86 de deputați și 37 de senatori);
  • AUR: 92 de mandate (64 de deputați și 28 de senatori);
  • PNL: 72 de mandate (50 de deputați și 22 de senatori);
  • USR: 59 de mandate (40 de deputați și 19 senatori);
  • SOS: 38 de mandate (27 de deputați și 11 senatori);
  • UDMR: 32 de mandate (22 de deputați și 10 senatori);
  • POT: 32 de mandate (25 de deputați și 7 senatori);
  • Minorități: 19 deputați.
Citește mai departe

Politică

Coaliție pro-europeană în Parlament: PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile anunță „angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale”

Publicat cu

2 zile înainte

pe

11 decembrie 2024

De

PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile au anunțat, marți seară, la finalul unei ședințe, „angajamentul ferm pentru formarea unei majorităţi pro-europene în Parlamentul României, a unui guvern pro-european şi susţinerea unui posibil candidat comun pro-european la alegerile prezidenţiale”, potrivit news.ro.

Coaliție pro-europeană în Parlament: PSD-PNL-USR-UDMR

Partidele au precizat că, în cadrul primei întâlniri organizate în urma semnării Rezoluției comune de săptămâna trecute, au fost discutate câteva priorități esențiale. S-a discutat despre începerea dialogului pentru formarea rapidă a unui guvern pro-european.

„În zilele următoare, cele patru partide şi reprezentanţii Minorităţilor Naţionale vor lucra la un program comun de guvernare, bazat pe dezvoltare şi reforme şi care va avea în vedere priorităţile cetăţenilor României. Astfel, părţile au agreat să constituie o Comisie comună pentru realizarea programului de guvernare şi grupuri de lucru pe domenii de activitate”, arată partidele.

Acestea au convenit că este necesar un plan concret de eficientizare și de reducere a cheltuielilor publice și a birocrației în administrația publică. Totodată, s-a convenit și creșterea ritmului actual de investiții și a reformelor din PNRR.

„Momentul actual este unul decisiv pentru România. Este nevoie de o schimbare profundă, iar partidele pro-europene îşi asumă această responsabilitate. Partidele pro-europene se angajează să crească încrederea în instituţii şi în clasa politică, prin bună guvernare, transparenţă în cheltuirea banului public şi respect faţă de cetăţean”, se mai arată în comunicatul de presă.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare