Ministrul Muncii și Protecției Sociale a dezvăluit, într-o postare pe pagina de Facebook, numărul total al beneficiarilor reali ai venitului minim.

Astfel, aceștia sunt în număr de peste 413 000, din care 257 000 sunt adulți, dintre care 120 000 sunt persoane apte de muncă, 32 000 au vârsta peste 65 de ani și 156 000 sunt copii, iar dintre aceștia 55 000 au vârsta sub 7 ani.

Ministerul va începe o campanie națională de evaluare a beneficiilor de asistență socială, cu obiectivul de a sprijini persoanele apte muncă să își găsească un loc de muncă și, pe de altă parte, să ajute suplimentar copiii și bătrânii.

Cei apți de muncă beneficiari de venit minim dar care nu au încă un loc de muncă vor fi solicitați să depună muncă pentru comunitatea locală.

Evaluarea beneficiarilor de venit minim, obligatorie prin lege la fiecare 6 luni, nu a mai fost făcută în România de 2 ani.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a rugat echipele care vor face evaluarea pe teren să aibă o abordare “empatică”, pentru că multe dintre familiile beneficiare de ajutor social se confruntă cu situații dramatice.

Raluca Turcan a mai spus că din moment ce 30% din locurile de muncă existente la nivel național sunt pentru necalificați, obiectivul este oferirea de sprijin pentru obținerea unei calificări prin acces la cursuri de formare.

“Un loc de muncă înseamnă la vârsta activă, un salariu și la bătrânețe, o pensie – adică un nivel de trai mai bun decât cel oferit de ajutorul social”, a mai spus ministrul muncii și protecției sociale.

“O astfel de evaluare națională va asigura premisele unei mai bune calibrări a efortului de ajutor social al statului și va permite identificarea acelor mecanisme care și-au atins limitele și care necesită adaptări pentru a deveni utile unui număr cât mai mare de persoane vulnerabile”, a mai spus Raluca Turcan.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a declarat marți seară la B1 Tv că a preluat de la secretarul de stat Bogdan Despescu, atribuțiile privind coordonarea Direcției Generale de Protecție Internă (serviciul secret al MAI), Direcției Generale Anticorupție (DGA), Corpului de Control al MAI, Direcției de audit a ministerului și Direcției de Comunicare.

Bode pare decis să oprească haosul din MAI în care diverse grupări se sabotează reciproc și a explicat că a preluat în coordonare aceste structuri întrucât ministrul este responsabil de ”asigurarea politicilor Guvernului în domeniul Afacerilor Interne”.

El a precizat că nu întâmplător a preluat aceste atribuții în contextul acuzațiilor lansate de șeful Poliției din Centrul Vechi al Capitalei, Cristian Ghica, privind filajul unor structuri MAI la adresa celor 4 procurori de la Parchetul Capitalei și a adjunctului Poliției Capitalei, Radu Gavriș, surprinși bând o bere pe terasa Hanului Manuc.

Ministrul Lucian Bode a precizat că nu crede sub nicio formă că structuri  MAI au putut face așa ceva, însă a precizat că a cerut un raport în acest sens și că, inclusiv luările de poziție pe Facebook ale polițistului Ghica vor fi cercetate.

”Nu cred ca vreo instituție a statului român, că vorbim de DGPI, că vorbim de DOS, nu cred, refuz să cred că, vreodată, cel puțin în ultimii ani, s-a întâmplat acest lucru. Eu vă asigur că în mandatul meu, acest lucru nu se va întâmpla. Și poate că nu întâmplător…”.

Bode a precizat că atribuțiile privind coordonarea acestor structuri aparținea ministrului de Interne pe vremea ministrului PLUS Dragoș Tudorache, actual europarlamentar. Potrivit ministrului Bode, în decembrie 2019, fostul ministru PNL, Marcel Vela, a transferat atribuțiile privind coordonarea acestor structuri către secretarul de stat responsabil cu ordinea publică, Bogdan Despescu.

În cadrul MAI există diverse conflicte în care protagoniști sunt fostul șef al Poliției, actualmente secretar de stat Bogdan Despescu și comisarul șef Radu Gavriș, fost șef al Serviciului Omoruri din Poliția Capitalei.

În 2016, poliţiştii de la Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei s-au confruntat cu controale venite de la IGP, după ce au lucrat în dosarul privind moartea colegului lor de la Poliţia Rutieră, Bogdan Gigină, aflat în coloana oficială a fostului ministru de interne Gabriel Oprea.

Bogdan Despescu a fost demis de guvernul PSD după o ceartă avută cu ministra Carmen Dan, deși o cercetare disciplinară îl declarase nevinovat. Președintele PSD Liviu Dragnea a cerut demiterea lui Despescu, considerat apropiat de Cotroceni, decizie luată de Mihai Fifor, devenit premier interimar după căderea guvernului condus de Mihai Tudose.

În ceea ce îl privește pe Radu Gavriș, acesta este suspectat că a declanșat și întreținut o campanie de presă împotriva lui Despescu și a altor responsabili MAI prin intermediul unei rețele de ziariști apropiați cu care a colaborat în trecut.

Creșterea pensiilor cu 40% este o iluzie, pentru că PSD nu a pregătit majorarea și nu a fost dorită la modul real de către PSD, a declarat, luni, ministrul Muncii şi Protecției Sociale.

“Eu subiectul pensiei aş dori în Guvernul Cîţu să-l scoatem complet din lupta politică şi să spunem foarte limpede următorul lucru: s-a vehiculat foarte mult o majorare de 40% a pensiilor, însă această majorare niciodată nu a fost pregătită şi dorită la modul real. O majorare cu 40% a pensiilor înseamnă un efort bugetar de 138 de miliarde, pe care România în nicio etapă a dezvoltării ei, chiar şi în anii de pandemie, nu şi l-ar fi putut permite. Mai mult decât atât, în momentul în care s-a deschis subiectul acestei iluzorii majorări de 40%, era necesară o etapă de pregătire şi de recalculare a tuturor pensiilor, astfel încât, pe o nouă formulă, să crească pensiile cu 40%. Această etapă a fost angajată prin lege în iunie 2019, când era PSD la guvernare, şi în trei luni de zile ar fi trebuit, printr-un singur ordin de ministru, să înceapă această evaluare a tuturor dosarelor de pensie, să fie pregătite pentru ca după ce se stabileşte formula pe noua lege să apeşi un buton şi pensiile să se recalculeze. Evident că lucrul acesta nu s-a întâmplat”, a afirmat luni, 25 ianuarie, Raluca Turcan, la B1TV, în emisiunea lui Silviu Mănăstire.