După decenii de ”istorie la firul ierbii” ale cărei obiecte de studiu erau femeile, minoritățile și alte grupuri marginalizate stăpâne pe destinul lor, o nouă generație de cercetători se îndreaptă din ce în ce mai mult către grupul care risca, în mod straniu, să devină cel mai marginalizat dintre toate: patronii, bancherii și agenții de bursă ce conduc economia.

Încă dinaintea declanșării crizei financiare, cursurile de ”istoria capitalismului” – precum se autointitulează disciplina – au început să prolifereze în campusuri, alături de disertații având ca subiecte chestiuni considerate înainte complet neinteresante, precum asigurările, sistemul bancar și reglementările. Evenimentele începute în 2008 și prelungirea lor au urgentat oamenii de știință să realizeze faptul că, de fapt, economia este cea care trebuie studiată.

Prăbușirea financiară a determinat și noi posibilități pe piața de carte. Editura Columbia University Press a lansat de curând o nouă serie de volume intitulată ”Studii în istoria capitalismului american” (promițându-le cititorilor că ”Aceasta nu este istoria afacerii tatălui tău”), iar alte edituri ale universităților de prestigiu au început să scoată pe bandă rulantă disertații despre sistemul de asigurări din secolul 19 și speculațiile bursiere de la începutul secolului 20, imediat urmate de editurile comerciale și articolele de opinie.

Oamenii de știință sunt de părere că problema fundamentală ce trebuie adresată astăzi în contextul politicii Americii este relația dintre democrație și economia capitalistă. ”Iar pentru a înțelege capitalismul,” consideră Jonathan Levy, asistent universitar la departamentul de istorie al Universității Princeton și autor al ”Freaks of Fortune: The Emerging World of Capitalism and Risk in America, ”trebuie să îi înțelegi pe capitaliști.”

Ceea ce nu înseamnă că trebuie cercetate doar comitetele executive și registrele contabile, avertizează autorii.  Noile studii îmbină analiza economică pragmatică cu perspective din istoria socială și culturală, integrând atât viziunea patronilor, cât și comentariile angajaților și ale consumatorilor, cei care susțin întregul sistem.

”Îmi place s-o numesc ‘istoria la firul ierbii de la rădăcină până la vîrf,’” spune Louis Hyman, asistent universitar în relațiile de muncă, drept și istorie la Universitatea Cornell și autor al ”Debtor Nation: The History of America in Red Ink”.

Noua istorie a capitalismului este mai puțin o mișcare, mai degrabă o ”cohortă”: un grup de cercetători rarefiat ce s-a născut odată ce sfârșitul Războiului Rece a făcut posibilă eliberarea tensiunilor ideologice, făcând posibilă abordarea nepărtinitoare a unor texte și întrebări mai vechi – cum ar fi de ce nu a prins socialismul în America – ce au animat generații trecute de istorici.

În loc să caute radicalismul clasei muncitoare, se uită la funcționari și la anteprenori.

”Înainte, astfel de subiecte ar fi fost considerate plictisitoare,” spune Stephen Mihm, profesor asociat în istorie la Universitatea din Georgia și autor al cărții ”A Nation of Counterfeiters: Capitalists, Con Men and the Making of the United States”. ”Dar după ce ne-a lovit criza, oamenii au început să întrebe ‘Vai, Doamne, dar Wall Street ce a păzit în ultima sută de ani?”

În 1996, când istoricul Sven Beckert a propus un seminar numit Istoria Capitalismului American la Universitatea Harvard pentru ciclul de licență – primul seminar de acest fel, susține el – colegii săi au fost sceptici. ”Credeau că nu va fi nimeni interesat,” spune Beckert.

Dar seminarul a atras aproape 100 de cereri pentru un număr de 15 locuri și s-a transformat într-unul dintre cele mai mari cursuri de la Harvard, creând în 2008 un program de sine stătător numit Programul pentru Studiul Capitalismului American. Aceast succes a condus la inițiative similare luate în alte centre universitare, cum ar fi cursuri și programe la Princeton, Brown, Georgia, New School, Universitatea din Wisconsin ce încep să atragă mulți studenți, câteodată și cu ajutorul unui management inteligent al brandului.

După ce și-a schimbat numele cursului din Capitalism, Sclavie și Economia Americii Moderne în Capitalism, Seth Rockman, profesor asociat în istorie la Brown a atras studenți în economie și relații internaționale care s-au alăturat celor ce se specializau în activismul în relațiile de muncă și în studiile de dezvoltare.

”A devenit un loc unde poți aduna la un loc segmente ale universității ce nu conversează între ele întotdeauna,” spuse Dr. Rockman. (toamna vitoare cursul va deveni o introducere în istoria Americii la universitatea Brown.)

Majoritatea oamenilor de știință din domeniu resping poziția pur opozițională a istoriei marxiste practicate în trecut, drept urmare propun o perspectivă critică diferită dată de economia neoclasică, ce oferă avantajul unor modele matematice curate și unor axiome scurte și la obiect despre elemente logice.

Piețele și instituțiile financiare ”au fost create de oameni care au făcut anumite alegeri în anumite momente ale istoriei,” afirmă Julia Ott, asistent universitar specializat în istoria capitalismului la New School (prima persoană care a fost angajată pe un post având această titulatură, după spusele unor cercetători).

Pentru a reprezenta această idee în mod performativ în timpul cursului său numit Whose Street? Wall Street!, Dr. Ott își roagă studenții să se îmbrace în costume de secolul 19 și să interpreteze o scenă esențială în istoria financiară: începutul Bursei de Mărfuri din SUA, Chicago Board of Trade.

Unii dintre colegii săi au același tip de abordare jucăușă. Pentru a promova o ”bază de instruire pentru recruți” de două săptămâni pentru cursul său de istoria capitalismului, ce va fi inaugurată vara aceasta la Cornell, Dr. Hyman (fost consultant la McKinsey & Company) a conceput tricouri cu ”history of capitalism”.

El spune că, prin organizarea acestei tabere, intenționează să învețe istoricii care nu sunt familiarizați cu metodele matematice cum să studieze diverse tipuri de informații financiare și documente ce se găsesc în arhivele companiilor. Pentru a înțelege capitalismul, ai nevoie ”și de Foucault, și de regresii,” e de părere Dr. Hyman.

E nevoie, de asemenea, de păstrarea chestiunilor rasei și genului în atenția istoricilor, cred specialiștii.

Ei dau ca exemple cărți precum ”World More Concrete: Real Estate and the Remaking of Jim Crow South Florida” scrisă de Nathan Connolly, ce va fi lansată anul viitor, și ”To Serve God and Wal-Mart: The Making of Christian Free Enterprise” scrisă de Bethany Moreton și apărută la Harvard University Press, în 2009, câștigătoare a multor premii. Cartea investighează rolul valorilor creștine evanghelice în mobilizarea forței de muncă preponderent feminine de către companii.

Istoria capitalismului beneficiază și de un val de studii economice noi despre sclavie, cercetătorii argumentând că fabricile din nord și plantațiile din sud nu prezentau două sisteme economice opuse, cum prevedeau vechile teorii, ci două sisteme ce se întrepătrundeau.

Iar în acea întrepătrundere erau implicați și oameni care făceau parte nici din fabrici, nici din plantații, din cauza încurcăturilor financiare ce se abat și asupra timpurilor noastre.

Într-o lucrare numită ”Toxic Debt, Liar Loans and Securized Human Beings: The Panic of 1837 and the Fate of Slavery,” Edward Baptist, istoric la Cornell, s-a oprit asupra modului în care mici investitori din America și Europa s-au grăbit să prindă instrumente financiare exotice bazate pe proprietatea de sclavi, o metodă similară cu furia nebună după titlurile ipotecare și datoriile aferente caracteristice ultimului deceniu – ambele având rezultate similare dezastruoase.

Alți cercetători urmăresc companiile și proprietățile dincolo de granițele statului. Studiul ”Empire of Cotton” scris de Dr. Beckert și în curs de publicare prin Alfred A. Knopf surprinde ascendența capitalismului global în ultimii 350 de ani oprindu-se adupra unei singuri culturi, cea a bumbacului. Cartea în curs de scriere ”The Jim Crow Cigarette: Following Tobacco Road From North Carolina to China and Back” a lui Nan Enstad, examinează modul în care muncitorii de pe plantațiile de tutun din Sud și ideologia rasistă din acea zonă au contribuit la dezvoltarea industriei țigărilor din China de la începutul secolului 20.

Nu știm încă dacă rigurozitatea istoriei capitalismului este cu adevărat o schimbare de paradigmă sau un caz de tulipomanie academică. În orice caz, un lucru este clar.

”Cu cât  merg lucrurile mai prost în economie,” spune Dr. Beckert ușor ironic, ”cu atât mai bune devin pentru disciplina noastră.”