Connect with us

Publicat cu

pe

Foarte puțini angajați români lucrează de acasă, conform unei statistici publicate de Eurostat. Practic, vorbim de 0,4% din totalul angajaților, ceea ce ar însemna puțin peste 20.000 de persoane. România se situează înaintea Bulgariei care are un procent de 0,3%.

În 2018, 5,2% dintre persoanele angajate în cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani din Uniunea Europeană lucrau de obicei de acasă. Această pondere a rămas constantă în jurul a 5%, în ultima decadă. Totuși, în aceeași perioadă, procentul celor care lucrează ocazional de acasă a crescut de la 5,8%, la 8,3%, în 2018.

Cu 14% dintre angajați care de obicei lucrează de acasă, Olanda se află pe prima poziție dintre țările membre UE, urmată de Finlanda (13,3%), Luxemburg (11%) și Austria (10%). La polul opus, foarte puține persoane lucrează de acasă în Bulgaria (0,3%) și România (0,4%).

În UE, de obicei persoanele din categoria celor liber profesioniste lucrează de acasă (18,5%), mult peste cei angajați (3%). Acest tipar este văzut în toate statele membre. Cea mai mare rată înregistrată a fost în Finlanda, unde mai mult de 40% dintre persoanele liber profesioniste de obicei lucrează de acasă (46,4%), Olanda (44,5%) și Austria (43,6%). În România, procentul e de 0,9%.

Business

Vera Mitran (ANPC): Propunem plafonarea prețurilor produselor de strictă necesitate pentru a combate specula

Publicat cu

pe

Pe fondul creșterii substanțiale a cererii pentru anumite produse comercializate pe piața, în condițiile măsurilor de izolare socială impuse de pandemia de coronavirus, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) propune autorităților impunerea unui plafon pe prețurile produselor de strictă necesitate pentru populație.

„În contextul pandemiei declanșate de noul coronavirus și a decretării stării de urgență pe întreg teritoriul României, există o creștere substanțială a cererii pentru anumite produse comercializate pe piață, în condițiile în care oferta este în limite normale sau chiar mai redusă decât în mod uzual.

Având în vedere această stare de fapt, și pentru a preveni anumite comportamente comerciale incorecte, sau chiar ilegale, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) propune, pe o perioadă determinată, plafonarea prețurilor produselor de strictă necesitate care fac parte din coșul minim de consum lunar – așa cum este el definit de lege – , în scopul protejării cetățenilor în fața unor posibile creșteri bruște și substanțiale de prețuri.

În egală măsură, în magazinele de retail se impune aplicarea unor limite rezonabile privind cantitățile din același produs vândute unei singure persoane, pentru a permite accesul tuturor consumatorilor la respectivul produs și pentru a preveni eventuale sincope în aprovizionare.

Totodată, ANPC îi încurajează pe consumatori să sesizeze, mai ales în această perioadă, toate situațiile neconforme sau practicile comerciale incorecte pe care le constată în magazine, inclusiv eventuale neconcordanțe între prețul unui produs la raft și cel facturat la casa de marcat, sau inadvertențe între prețul unui produs aflat la promoție și cel de referință, precum și altele asemenea, în scopul prevenirii oricăror derapaje care pot interveni în actul comercial într-o perioada de criză.

ANPC îi asigură pe toți cetățenii că veghează atent la corectitudinea pieței, dispunând de echipe de intervenție suplimentare pentru prevenirea oricăror acțiuni care ar încălca drepturile sau ar periclita sănătatea consumatorilor”, transmite ANPC într-un comunicat de presă.

Citește mai departe

Business

România câștigă procesul cu frații Micula. Tribunalul internațional de arbitraj respinge pretențiile de 9 miliarde ale acestora

Publicat cu

pe

Tribunalul internațional de arbitraj de la Washington a respins pretențiile de 9 miliarde de lei formulate de Ioan și Viorel Micula împotriva României.

Potrivit unor surse oficiale, frații Micula ar fi fost obligați să ramburseze României 75% din costurile suportate de statul român in acest proces.

România a fost apărată în cadrul arbitrajului de un consorțiu format din firmele de avocatură „Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP” din București și „LALIVE” din Geneva, Elveția.

Potrivit firmei, echipele de avocați au fost formate din dr. Crenguța Leaua, dr. Gheorghe Matei, Mihaela Maravela, Marius Grigorescu, prof. Ștefan Deaconu, Raluca Popa și Sofia Cozac din cadrul LDDP și de Dr. Veijo Heiskanen, Matthias Scherer, Laura Halonen, Sam Moss, Alptug Tokeser, Juliette Asso și Tessa Hayes din cadrul LALIVE.

Suntem foarte mulțumiți de rezultatul dosarului, care arată că România nu a încălcat Tratatul Suedia-România. Acest caz a implicat analiza unui volum foarte mare de argumente și informații cu privire la lupta României împotriva evaziunii fiscale, fiind unul dintre cele mai complexe dosare, în care probleme de drept fiscal substanțial și procedural, din perspectivă macroeconomică, au fost introduse într-un arbitraj de investiții. Suntem foarte încântați de faptul că efortul semnificativ al specialiștilor în domeniul arbitrajului și dreptului fiscal de a explica detaliile de fapt și de drept necesare tribunalului arbitral a dus la o hotărâre în care poziția României a avut succes. De asemenea, suntem foarte bucuroși că aceasta este cea de a patra victorie a echipelor Lalive și Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP în apărarea României în arbitraje investiționale”, a declarat Crenguța Leaua, din cadrul LDDP.

Dr. Veijo Heiskanen și Matthias Scherer de la LALIVE SA au declarat: „Echipa noastră a fost onorată să reprezinte România în această chestiune importantă și suntem foarte mulțumiți de rezultat, care nu s-ar fi putut realiza fără colaborarea armonioasă cu Ministerul Finanțelor și cu alte agenții guvernamentale române, precum și cu colega noastră Crenguta Leaua și echipa ei de la LDDP.

Hotărârea arbitrală încheie un arbitraj inițiat de Reclamanți în anul 2014 în baza Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor („Tratatul”).

În cadrul arbitrajului, Reclamanții au susținut că România și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul Tratatului, nereușind să aplice în mod adecvat legile privind impozitarea băuturilor spirtoase și prin adoptarea unui nou regim de prețuri pentru apa minerală.

Cu toate acestea, în hotărâre, Tribunalul a decis că Reclamanții nu au arătat că România nu a reușit să își aplice legile privind impozitarea în ceea ce privește băuturile spirtoase. Într-adevăr, a constatat că „România s-a angajat în eforturi ”serioase și vizibile” pentru a își aplica legile privind impozitarea în legătură cu alcoolul.”

Potrivit Tribunalului, România „a arătat că are un mecanism complex pentru aplicarea legilor sale, o strategie prin care se asigură aplicarea în mod eficient din perspectiva costurilor, și o structură de executare atât la nivel de producător individual, cât și la nivel de producător industrial, implicând ANAF, Vama și DG Antifraudă.”

În plus, Tribunalul a decis că nu are competență pentru a examina afirmațiile fratilor Micula referitoare la regimul de stabilire a prețurilor pentru apa minerală, pe baza faptului că regimul a fost adoptat înainte de intrarea in vigoare a Tratatului în 2003.

Aceleași case de avocatură, Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP” din România și „Lalive” din Elveția, au mai apărat cu succes în trecut statul român și în cauzele ICSID: The Rompetrol Group NV vs. Romania (No. ARB/06/03), unde investitorului i-au fost respinse toate pretențiile financiare împotriva statului român și Hassan Awdi ș.a. vs. România (No. ARB/10/13), unde investitorului i-au fost respinse pretenții în valoare de peste 439 milioane eur plus dobanzi, fiind admisă doar cererea de restituire a unor sume efectiv achitate către statul român, în sumă de aproximativ 7,5 milioane eur plus dobânzi, respectiv 1,7 % din ceea ce solicitase.

De asemenea, aceleași case de avocatură au apărat România și în dosarul Fin.Co.Ge.Ro, unde arbitrajul internațional a dat câștig de cauză Românei și, prin hotărârea dată în anul 2019, a respins toate cererile societății italiene, în valoare totală de peste 300 milioane de Eur. De asemenea, investitorul străin a fost obligat să despăgubească statul român pentru toate cheltuielile de arbitraj efectuate.

Citește mai departe

Business

Industria jocurilor video, tot mai impunătoare în ultimii ani

Publicat cu

pe

Industria jocurilor video din România cunoaște o perioadă înfloritoare. Datorită contribuției masive a cetățenilor români, piața de dezvoltare a crescut constant în ultimii cinci ani iar studiourile de videogaming din țară sunt antrenate în proiecte noi pentru anul 2020.

Evoluția financiară a jocurilor video din România conform datelor furnizate de către RGDA

Atractivitatea acestei industrii de divertisment a dus la creionarea unor proiecte cât mai diverse și la dublarea numărului de producători. Astfel, în anul 2018 Asociația dezvoltatorilor de jocuri din România (RGDA) anunță că veniturile erau de 188 milioane de dolari, ceea ce însemna o creștere de 19.2% față de anul 2017. Cu peste 100 studiouri active și peste 6000 de angajați, în anul 2019, România a reușit să ajungă în Top 10 țări din Europa de Est după profit.

Cum a ajuns țara noastră în Top 10 țări din Europa  de Est după profit?

Internetul de mare viteză a jucat un rol important în dezvoltarea industriei. În comparație cu alte țări, România se bucură de viteze foarte bune la internet iar acest lucru se datorează cablurilor de fibră optică. Acestea asigura o viteză de transfer și o lățime de bandă mai mare decât decât claburile clasice din cupru pe care le folosesc alte țări. Însă, acesta nu este singurul motiv pentru care țara noastră se descurcă fabulos la conceperea de jocuri video. Numărul mare persoane dornice să lucreze în această industrie și pregătirea adecvată în domeniu a influențat foarte mult dezvoltarea pieței de jocuri din ultimii ani. România are un număr bun de profesioniști care, în continuare, pot duce industria la nivelul următor în termen de francize populare sau de succes, venind cu propuneri inedite de proiecte.  Spre deosebire de industria IT locală care este puternic axată pe servicii, industria de jocuri este axată puternic pe produs iar acest lucru poate genera un număr mare de produse 100% originale.

 

Căror dezvoltatori li se datorează situația înfloritoare a gaming-ului din România?

Industria jocurilor video din România este bine pusă la punct. Majoritatea companiilor sunt implicate în activități complete de dezvoltare, de publicare sau de distribuție ale jocurilor. Un succes uriaș a fost înregistrat de jocul FIFA 2019, care a fost singurul joc din serie ce a implicat în dezvoltarea sa o echipă de români (EA România).

FIFA 2019

Acesta a ajuns pe locul 20 în topul celor mai bine vândute jocuri la nivel global. Însă FIFA2019 nu a fost singură surpriză. Far Cry 5, Asassin’s Creed Odyssey (Ubisoft România) ce au fost dezvoltate în România au fost și ele apreciate la nivel global, ajungând în top.

Asassin’s Creed Odyssey

Tot în categoria surprizelor s-a încadrat și faptul că pentru prima dată, jocurile pe mobil au adus cele mai multe venituri. RGDA aprecia că 60% dintre jocurile dezvoltate în România au că platforma telefonul mobil, în timp ce numai 36% sunt concepute pentru a fi utilizate pe platforme multiple. De aceea, unul dintre planurile pentru 2020 este acela de a dezvoltă cât mai multe jocuri pe platforme multiple. Marea provocare este constituită, însă, de folosirea noilor tehnologii precum Virtual Reality. Astfel, până la finele acestui an, studiourile din București, Cluj Napoca și Timișoara își propun să dezvolte jocuri compatibile cu aceste tehnologii.

Succesul jocurilor create în România

De-a lungul timpului, studiourile de videogaming au încercat să conceapă jocuri ce aveau la baza un substrat istoric. Un exemplu este  Black The Fall, o distopie amplasată într-un univers comunist. Văzut de Mass Media că “o capodoperă românească”, jocul indie creat de studioul independent Sand Sailor a dobândit notorietate internațională. Acesta a obținut atât premii cât și nominalizări în cadrul Gamescom, potrivit platfomei globale de distribuție digitală a jocurilor video dezvoltată de Valve Corporation, Steam.

Black The Fall

Black The Fall este povestea unui mașinist care se gândește să scape dintr-un mediu apăsător, în care este controlat în totalitate. Gândit că un puzzle, jocul prezintă mai multe nivele, primele fiind ușoare precum în jocul Super Mario. Treptat, gradul de dificultate începe să crească iar în unele runde pot fi remarcate personaje cheie din trecutul comunist al României. Referințele sunt plasate cât se poate de discret și inteligent. Jocul este conceput pentru Microsoft Windows, Playstation 4, Xbox One, Linux.

Însă Black the Fall nu este singurul joc indie de pe piață românească ce a avut succes. Jocul Door Kickers al românilor de la KillHouse Games a primit aprecieri de la presă din străinătate.

Door Kickers

Realizat sub deviza “un joc care să mulțumească atât pe cel care-l joacă cât și pe cel care-l dezvoltă”, Door Kickers oferă o experiență tactică asemănătoare celei pe care o oferea în trecut jocul SWAT 4 al americanilor de la Irrational Games. Acesta intră în categoria indie RTS (Real Time Strategy) și prezintă mai multe tipuri de misiuni și obiective, printre care uciderea tuturor inamicilor, salvarea ostaticilor sau capturarea unui răufăcător. Gradul de dificultate al acestor misiuni și obiective este unul mediu.

Door Kickers este creat pentru Android, Microsoft Windows, iOS, Linux.

Pentru Nintendo Switch a fost conceput jocul Brawlout, un indie  în care 2, sau mai mulți jucători lupta unul împotriva celuilalt. Apreciat la nivel internațional, jocul a fost premiat la categoria “Cel mai bun joc de lupta” de către Academia Națională a comentatorilor de jocuri video (NAVGTR).

Brawlout

O luptă se da însă și între România și țările din Europa de Est care încep să se axeze tot mai mult pe dezvoltarea jocurilor video

În ultimul timp, tot mai multe țări din Europa de Est s-au dedicat industriei de videogaming, devenind tot mai atractive în ochii investitorilor strategici și de capital. Un exemplu este cel al Ucrainei, considerată un bazin imens de resurse tehnologice și forță de muncă calificată. Conform raportului RGDA, în anii trecuți Ucraina numără 20.0000 de ingineri software  implicați pe deplin în dezvoltarea jocurilor și 5 companii de jocuri globale. Pentru a putea face față competiției, țară noastră trebuie să își stabilească niște conexiuni de lungă durata în domeniul afacerilor cu rețelele internaționale care sunt cruciale pentru asigurarea succesului unui produs pe plan global.

 

 

 

 

 

Citește mai departe
politia-romana-a-anuntat-primele-masuri-privind-perchezitiile-la-o-adresa-gresita-din-bucuresti-din-februarie-275092
Politică2 luni înainte

Noi dovezi șocante arată complexitatea rețelei de prostituție de la Caracal. Sclavie sexuală sub ochii Primăriei și Poliției!!!

Businesso lună înainte

Profesorul Virgil Păunescu, strategie pentru creșterea cu 30% a veniturilor angajaților UMF Timișoara

Internațional2 săptămâni înainte

MACRON, discurs emoționant cu ocazia primei ceremonii în memoria victimelor terorismului: “În fața amenințării teroriste, noi nu vom renunța la nimic. (…) Nu vom renunța la libertatea de a gândi, de a crede sau de a nu crede, la valorile pe care le are Republica, la spiritul nostru de rezistență care face Franța atât de puternică.”

corveta
Business4 săptămâni înainte

Naval Group și Șantierul Naval Constanța reafirmă angajamentul de a sprijini Marina Română în proiectele sale de modernizare

Business2 luni înainte

Leaua Damcali Deaconu Păunescu – LDDP, victorie pentru statul român

Business3 săptămâni înainte

România câștigă procesul cu frații Micula. Tribunalul internațional de arbitraj respinge pretențiile de 9 miliarde ale acestora

Politică2 luni înainte

Blocarea licitației pentru corvete pune în pericol securitatea în zona Mării Negre

Politică4 luni înainte

Ludovic Orban: Până luni vom avea scenariile şi formulele cu privire la creşterea salariului minim

Politica României privind energiile regenerabile - în mandatul premierului la Bruxelles
Politică7 ani înainte

Politica României privind energiile regenerabile – în mandatul premierului la Bruxelles

330px-Ion_Iliescu_(2004)
Politică2 ani înainte

Ion Iliescu, audiat la Parchetul General

Facebook

Articole Populare