Connect with us

Publicat cu

pe

În mod straniu, deși poluarea a depășit cotele de avarie în orașe precum București sau Ploiești, tema este aproape dispărută din campania electorală. Detaliile legate de impactul poluării ar trebui să-i scoată din letargie, atât pe candidați cât și pe cei care se ocupă de campania lor.

România a ajuns în topul țărilor care înregistrează cifre mari în rândul deceselor provocate de poluare. Anual, peste 20.000 de români își pierd viața din cauza contaminării componentelor mediului înconjurător, conform unui raport GAHP. Dintre toate tipurile de poluare existente pe teritoriul țării noastre, poluarea atmosferică este cea care deține ponderea cea mai mare. Calitatea precară a aerului respirat de români este direct responsabilă pentru apariția anumitor boli, între care bolile cardio-vasculare și cancerele pulmonare.

În Capitală, lipsa unui sistem eficient de monitorizare a calității aerului a acutizat situația. În Municipiul București au existat discrepanțe majore între datele oficiale și cele ale platformelor independente de măsurare a calității aerului. Tocmai din cauza acestui fapt, Comisia Europeană a luat decizia de sancționa România pentru incapacitatea de a oferi locuitorilor săi un mediu cu un grad de poluare cât mai redus.

România, în topul deceselor cauzate de poluare

România ocupă locul 8 la nivel european după numărul de morți cauzate de poluare raportate la 100.000 de locuitori, potrivit unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale mediului și ale sănătății din peste 25 de state. La nivel mondial, însă, țara noastră se clasează pe locul 45 după numărul deceselor provocate de contaminarea mediului înconjurător, conform aceleași surse.

Pentru România, la fel ca pentru toate țările din Europa, calitatea precară a aerului creează unele dintre cele mai mari probleme. În altă ordine de idei, expunerea prelungită la poluanți atmosferici reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătarea umană, aceasta cauzând bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardio-vasculare și cancere pulmonare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Mai mult, toxicitatea aerului are efecte devastatoare asupra psihicului uman, numeroase studii recente, atât din România cât și din străinătate, reliefând legătura clară dintre poluarea aerului și boli precum depresie și schizofrenie.

La nivelul țării noastre, cel mai important factor pentru poluarea aerului este traficul rutier. Creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi a jucat un rol important în extinderea toxicității aerului respirat de cetățenii români. Situația s-a înrăutățit din pricina ridicării taxei de primă înmatriculare a autoturismelor rulate, fapt ce a condus către importul a circa două milioane de vehicule second-hand în ultimii cinci ani, potrivit PressOne.

Ștefan Voinea, expert al Observatorului Român de Sănătate și partener al platformei AerLive.ro a declarat pentru Radio Europa Liberă România că, în această problemă sensibilă de mediu,  aproximativ jumătate din responsabilitate o poartă traficul auto, vina aparținând motoarelor diesel care eliberează oxizi de azot considerați extrem de nocivi pentru sănătatea oamenilor.

O soluție pentru diminuarea efectelor nefaste ale contaminării aerului este încurajarea achizițiilor de mașini electrice sau hibrid, precum și cea a mijloacelor electrice de transport în comun, mai ales a celor folosite în marile orașe precum București, Iași și Brașov.

Însă, indicele calității aerului înregistrează valori peste limită și din pricina construcțiilor, a încălzirii rezidențiale și a arderii iresponsabile a deșeurilor. La acestea se adaugă lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi. În prezent, România nu stă deloc bine la capitolul spațiu verde pe cap de locuitor, acesta fiind de cinci ori puțin decât recomandă OMS.

Pe lângă poluarea aerului, anumite județe ale României, în care activitatea petrolieră este intensă, se confruntă cu poluarea solului și a pânzei freatice. Dezvoltarea industrială a acestora îmbinată cu nerespectarea anumitor reguli de protecție a mediului au făcut ca orașe precum Ploiești și Brazi să fie fruntașe la poluarea cu reziduri petroliere.

Iar pentru marile orașe, poluarea fonică, datorată în mare măsură tot autorismelor, începe să câștige tot mai mult teren. La acest capitol, municipiul București este considerat de experți unul dintre cele mai zgomotoase orașe ale României, fiind urmat de Constanța și Iași.

Cum afectează poluarea aerului sănătatea bucureștenilor. Asocieri clare între bolile cardio-vasculare și zonele poluate din Capitală

Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai afectate de poluare de pe teritoriul României. Numai de la începutul anului curent și până în prezent măsurătorile independente au semnalat în nenumărate rânduri depășiri ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5).

Pe fondul cifrelor tot mai alarmante furnizate de platforme precum AerLife.ro, Garda de Mediu a efectuat controale la începutul lunii martie a anului curent și a amendat atât Primăria Generală a Capitalei cât și primăriile de sector pentru ineficiență în combaterea poluării.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, la vremea respectivă, că „planul integrat de calitate a aerului din București are 20 de măsuri, dintre care 6 ar fi trebuit să fie deja implementate, dar nici nu s-au apucat de ele. Comisarii de mediu au evaluat că doar 40% din tot ce și-a asumat Primăria ca măsuri pentru reducerea poluării din București au fost operaționalizate și implementate”

În lipsa implementării măsurilor aferente, cetățenii din București au fost expuși în mod repetat la niveluri mari de PM10 și PM2,5, acest lucru punându-și amprenta asupra sănătații lor.

Un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 arăta faptul că în Capitală există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral și bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Rezultatele studiului, publicat pe HotNews, arătau relația dovedită statistic între contaminarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular celebral.

Același studiu menționa și că „principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %.”

România, în atenția Comisiei Europene din pricina poluării masive din București

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru poluarea masivă din Capitală. Decizia a venit după ce Comisia Europeană a cerut Curții, în anul 2018, constatarea eșecului în îndeplinirea obligațiilor asumate prin tratatul de aderare. Altfel spus, Comisia a trimis în judecată România pentru depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru concentrațiile de PM10 din București.

„România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până cel puţin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentraţiile de PM10 şi prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până în anul 2014 inclusiv, cu excepţia anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentraţiile de PM10 în zona RO32101 (Bucureşti, România), nu şi‑a îndeplinit obligaţiile care îi revin (…) privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (…) şi, pe de altă parte, nu şi‑a îndeplinit, în ceea ce priveşte această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligaţiile care îi revin în (…), în special obligaţia (…) de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă” a decis CJUE, la data de 30 aprilie a.c.

Comisia Europeană a mai cerut României și în anul 2019 să ia măsuri  „împotriva colapsului sistemic privind monitorizarea poluării aerului conform cerințelor legislației UE privind calitatea aerului ambiant” și a constatat că „au rămas încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului, care au condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului”.

Ignorarea avertismentelor UE au dus la amenzi de sute de mii de euro pentru țara noastră. Penalitățile pentru poluarea aerului din Capitală s-ar putea ridica la 120.000 de euro pe zi.

Poluarea reprezintă una dintre amenințările care necesită o atenție imediată. În diminuarea contaminării componentelor de mediu, autoritățile joacă un rol principal. Organizația internațională independentă GreenPeace consideră că pentru România există o serie de măsuri ce pot fi adoptate în vederea reducerea poluării. Spre exemplu, primăriile ar putea, prin propuneri legislative, să reducă poluarea aerului, precum și poluarea fonică dată de traficul rutier, să încurajeze dezvoltarea pistelor de biciclete, să eficientizeze transportul public și să extindă spațiile verzi. Totodată, un sistem eficient de monitorizare a calității aerului ar permite Gărzii de Mediu și Poliției Locale să intervină rapid în cazul apariției poluanților iar Ministerul Mediului ar putea avertiza populația în timp util despre nivelul periculos de contaminare la care se expune.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

Ce declanșează deteriorarea sănătății mintale?

Publicat cu

pe

Psihiatrii încep în sfârșit să facă legături. Descoperirile arată că ceea ce declanșează deteriorarea sănătății mintale are legătură și cu afecțiunile la nivel fizic, conform The Economist.

În ultimii ani, înțelegerea noastră despre sănătatea mintală a suferit o transformare semnificativă, punând sub semnul întrebării convingerile îndelungate despre separarea minții de corp. Tradițional, sănătatea mintală și cea fizică au fost văzute ca domenii distincte, dar cercetările recente sugerează o conexiune profundă între cele două. Un articol publicat în The Economist analizează această schimbare de perspectivă, care evidențiază faptul că deteriorarea sănătății mintale are declanșatori fizici.

În fruntea acestei noi înțelegeri se află axa intestin-creier, o rețea complexă de comunicare care leagă tractul gastrointestinal de sistemul nervos central. Cercetările au arătat că microbii intestinali joacă un rol important în sănătatea mintală, iar dezechilibrele în bacteriile intestinale sunt legate de afecțiuni precum depresia, anxietatea și atacurile de panică ce provin din cele două. Constatarea a condus oamenii de știință să analizeze terapii noi care vizează microbiomul intestinal, cu scopul de a găsi tratamente mai eficiente pentru tulburările de sănătate mintală.

Principalii factori declanșatori ai sănătății mintale

O serie de infecții, în unele cazuri, pot provoca afecțiuni precum tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD), ticuri, anxietate, depresie și chiar psihoză. Și infecțiile sunt o mică piesă a puzzle-ului. Este din ce în ce mai clar că tulburările inflamatorii și afecțiunile metabolice pot avea, de asemenea, efecte considerabile asupra sănătății mintale, deși psihiatrii rareori le caută. Toate acestea sunt simptome ale unor mari probleme psihiatrice.

Inflamațiile din corp au apărut ca un alt factor potențial în problemele de sănătate mintală. Fie că este declanșată de infecții, leziuni sau afecțiuni cronice, inflamația poate afecta funcția cerebrală și reglarea stării de spirit, ducând la simptome de anxietate și depresie. Această înțelegere a deschis calea pentru noi abordări de tratament, inclusiv medicamente antiinflamatorii și intervenții pentru stilul de viață, menite să reducă inflamația și să îmbunătățească starea de sănătate mintală.

Aici este vorba despre o relație complexă între sănătatea fizică și cea mintală, în special despre durerea cronică. Ea nu afectează doar starea fizică, ci poate avea și efecte psihologice profunde, ca cele menționate anterior.

Evoluția tratamentelor pentru sănătatea mintală

Potențialul medicinei personalizate în tratamentul sănătății mintale evoluează constant.

Sunt luate în considerare diferențele individuale asupra geneticii oamenilor și compoziția microbiomului. Însă, răspunsul pentru deteriorarea sănătății mintale nu este doar analiza particulară a genelor. Ludger Tebartz van Elst, profesor de psihiatrie și psihoterapie la Spitalul Universitar Freiburg, din Germania, spune că multe afecțiuni precum schizofrenia, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), anxietatea și tulburarea de spectru autist (TSA), pot fi declanșate de aceeași boală ereditară cauzată de pierderea unei secțiuni mici a cromozomului 22.

Recent, Belinda Lennox, directorul departamentului de psihiatrie la Universitatea Oxford, a făcut teste pe sute de pacienți cu psihoze. Din aceste studii a descoperit o creștere a ratelor de anticorpi în mostrele de sânge pentru aproximativ 6% dintre pacienți, targetând în mare parte receptorii NMDA, importanți pentru funcțiile cognitive, motorii și psihiatrice. Ea spune că rămâne necunoscut modul în care un singur set de anticorpi este capabil să producă rezultate care variază de la convulsii la psihoză și encefalită. Încă nu se știe de ce sunt produși acești anticorpi, sau dacă pot trece bariera sânge-creier, membrană ce controlează accesul la creier. Ea presupune, totuși, că aceștia se atașează preferențial de hipocamp (parte a creierului implicată în principal în memorie), ceea ce ar explica de ce afectează memoria și conduc la iluzii și halucinații.

Cercetătorii își propun să dezvolte intervenții personalizate care să fie mai eficiente decât abordările tradiționale. Tehnica prezentată are scopul de a revoluționa îngrijirea sănătății mintale, oferind tratamente care abordează cauzele specifice ale condiției fiecărei persoane.

Unii se întreabă dacă aceste condiții ale sănătății mintale sunt doar vârful unui iceberg imens. Succesul în a afla mai multe despre legăurile menționate vine din îngrijirea corectă a pacienților și rezultatele testelor. Biologia vine din urmă, chiar dacă psihiatria este pregătită sau nu.

Citește mai departe

Business

Cât de sănătoase sunt produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi?

Publicat cu

pe

De zeci de ani, experții au spus că mai puțin înseamnă mai mult atunci când vine vorba despre raportul dintre grăsimile din produsele lactate și sănătate. Cu toate acestea, cercetările recente au pus acest lucru sub semnul întrebării: cât de sănătoase sunt produsele lactate cu un conținut scăzut de grăsimi?

Scanați raftul de lactate din orice magazin și veți găsi rânduri după rânduri de produse cu niveluri diferite de grăsime. Zero grăsimi, conținut scăzut de grăsimi și bogat în grăsimi: Care este cea mai sănătoasă opțiune?

Dacă veți consulta ghidurile alimentare sau autoritățile pentru sănătate, cum ar Organizația Mondială a Sănătății, răspunsul este clar: alegeți o versiune fără grăsimi sau cu conținut scăzut de grăsimi, prezintă New York Times.

Această recomandare provine din ideea că produsele lactate grase sunt bogate în grăsimi saturate, așa că alegerea versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi vă poate reduce riscul de boli de inimă, a spus dr. Dariush Mozaffarian, cardiolog și profesor de medicină la Universitatea Tufts.

Aceste îndrumări datează din 1980, atunci când a fost publicată prima ediție a „Ghidurilor Dietetice pentru Americani”. De atunci, majoritatea studiilor privind efectele grăsimilor din lactate asupra sănătății nu au reușit să găsească niciun beneficiu în a acorda prioritate versiunilor cu conținut scăzut de grăsimi față de cele bogate în grăsimi, a prezentat aceeași sursă.

Ceea ce pare a fi mai important decât nivelul de grăsime, a adăugat el, este ce produs lactat alegi în primul rând.

Ce sugerează cercetarea despre grăsimile din produsele lactate

În studiile care au întrebat oamenii despre dieta lor și apoi le-au urmărit sănătatea de-a lungul mai multor ani, cercetătorii au descoperit asocieri între consumul de lactate și scăderea riscului pentru anumite afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și diabetul de tip II, a menționat dr. Mozaffarian pentru New York Times.

Astfel de beneficii erau adesea prezente indiferent dacă oamenii alegeau iaurt, brânză sau lapte cu conținut redus sau ridicat de grăsimi. Și, deși produsele lactate bogate în grăsimi au mai multe calorii, studiile arată că cei care le consumă nu au șanse mai mari să se îngrașe.

Într-un studiu publicat în 2018, cercetătorii au urmărit 136.000 de adulți din 21 de țări, timp de nouă ani. Ei au descoperit că, în timpul perioadei de studiu, cei care au consumat două sau mai multe porții de produse lactate pe zi au avut cu 22% mai puține șanse în a dezvolta boli cardiovasculare și cu 17% mai puține șanse de a muri, decât cei care nu au consumat deloc lactate. În special, cei care au consumat niveluri mai mari de grăsimi saturate din lactate nu au avut mai multe șanse în a dezvolta boli de inimă sau a muri.

Într-o altă analiză, publicată tot în 2018, cercetătorii au reunit rezultatele a 16 studii care au implicat peste 63.000 de adulți. Ei au descoperit că, pe o medie de nouă ani, cei care aveau niveluri mai mari de grăsimi din lactate în sânge au avut 29% mai puține șanse spre a dezvolta diabet de tip II, decât cei cu niveluri mai scăzute.

Această descoperire sugerează că ar putea exista un beneficiu în a consuma grăsimile din lactate, mai degrabă decât a le evita, a spus dr. Mozaffarian.

Desigur, aceste studii nu pot demonstra că produsele lactate în sine reduc anumite riscuri de îmbolnăvire. Ar fi nevoie de studii clinice pe termen lung care nu au fost făcute, a transmis dr. Mozaffarian pentru NYT. Studiile pe termen mai scurt au arătat că folosirea produselor lactate, inclusiv cele cu grăsime, a făcut ca tensiunea arterială a participanților să scadă, iar aceștia nu au crescut în greutate. De asemenea, nici nivelul de colesterol nu a crescut, ceea ce sugerează, din nou, faptul că lactatele bogate în grăsimi nu sunt dăunătoare pentru sănătatea inimii.

De ce grăsimile din produsele lactate ar putea fi mai sănătoase

Există mai multe explicații posibile pentru care grăsimile din lactate ar putea să nu fie la fel de dăunătoare pe cât se credea anterior – și chiar pot fi sănătoase, a spus dr. Ronald Krauss, profesor de pediatrie și medicină la Universitatea din California, San Francisco, citat de NYT.

Printre diferitele tipuri de grăsimi saturate care pot fi găsite în alimente, produsele lactate conțin unele care par a fi neutre sau benefice pentru sănătate, inclusiv cele legate de reducerea riscurilor de apariție a diabetului de tip II și a bolilor arteriale, prezintă dr. Krauss.

Grăsimea din lapte este, de asemenea, ambalată în mod natural într-o structură unică numită membrana globulelor de grăsime din lapte, a spus Marie-Caroline Michalski, director de cercetare la Institutul Național de Cercetare pentru Agricultură, Alimentație și Mediu, din Franța. Componentele acestei structuri pot ajuta la legarea colesterolului în tractul digestiv, ceea ce poate îmbunătăți nivelul colesterolului din sânge.

În plus, devine clar că anumite tipuri de produse lactate pot fi mai bune decât altele, a transmis sursa menționată pentru New York Times.

Iaurtul și brânza, de exemplu, par să fie cel mai mult asociate cu beneficiile pentru sănătate. Acest lucru se poate datora faptului că ambele sunt alimente fermentate, care pot furniza bacterii bune pentru intestine. Ele conțin și alte molecule benefice produse în timpul fermentației, inclusiv vitamina K, specifică pentru sănătatea inimii, a spus dr. Mozaffarian.

Brânzeturile mai tari, cum ar fi cheddar-ul și parmezan-ul, par să aibă ca rezultat o absorbție mai treptată a grăsimilor în sânge decât brânzeturile mai moi și untul, ceea ce vă poate ajuta să vă simțiți mai sătul, conform dr. Michalski.

Sfaturi pentru alegerea produselor lactate

Penny Kris-Etherton, profesor de științe nutriționale la Universitatea de Stat din Pennsylvania, a declarat că un grup independent de experți în nutriție analizează în prezent dovezile privind modul în care consumul de grăsimi saturate afectează riscul de boli cardiovasculare. Acest lucru ar putea duce la schimbări viitoare ale recomandărilor pentru produsele lactate.

Până atunci, sursa prezentată susține că cel mai bine este să avem trei porții de lactate pe zi ca parte a unei diete echilibrate, așa cum este recomandat de ghidurile alimentare actuale. Pe baza celor mai recente date despre grăsimile din lactate, totuși, este în regulă dacă una sau două dintre aceste porții sunt laptele integral, iaurtul sau brânza, a spus aceasta, observând că mai mult decât atât ar putea avea prea multe calorii.

Dr. Mozaffarian sugerează încorporarea a cel puțin una sau două porții de iaurt și brânză pe zi, având în vedere beneficiile pentru sănătate ale acestor alimente – de preferat versiuni neîndulcite pentru a evita zahărul adăugat.

În ceea ce privește conținutul de grăsimi pe care ar trebui să îl alegi merge pe premisa „alege orice îți place”, transmite dr. Mozaffarian. Unele studii sugerează că ar putea exista un beneficiu al consumului de produse lactate bogate în grăsimi, „dar dovezile nu sunt încă suficient de convingătoare pentru a face o recomandare alimentară”, a adăugat el.

Dr. Michalski preferă să mănânce iaurt simplu: atunci când eliminați grăsimile naturale, pierdeți unele vitamine, cum ar fi vitaminele A și D.

În loc de unt, Dr. Kris-Etherton încurajează oamenii să folosească uleiuri pe bază de plante, cum ar fi uleiurile de măsline, canola sau soia, ori margarina făcută din aceleași uleiuri.

Untul și smântâna par să ridice nivelul colesterolului din sânge mai mult decât alte surse de grăsimi din lactate, a menționat dr. Krauss, care recomandă să le limitați dacă aveți colesterolul ridicat.

Și, deși nu există dovezi concrete că produsele lactate cu conținut scăzut de grăsimi sunt o alegere mai sănătoasă pentru toată lumea, a spus dr. Krauss, oamenii răspund diferit la alimente diferite.

Citește mai departe

Lifestyle

SIMAVI a sărbătorit Ziua Internațională a Francofoniei la Bruxelles

Publicat cu

pe

SIMAVI a marcat Ziua Francofoniei la Bruxelles printr-un concert extraordinar, alături de Ambasada României în Regatul Belgiei și Institutul Cultural Român.

Partenerii constanți în realizarea acestor acțiuni sunt Reprezentanța Organizației Internaționale  a Francofoniei pe lângă UE și Grupul Ambasadorilor Francofoni de la Bruxelles, dar anul acesta li s-a alăturat și compania românească de IT Software Imagination & Vision (SIMAVI).

AdvertisementAlexandru Coșbuc-Ionescu, Vicepreședinte SIMAVI: “Suntem onorați să putem promova atât software românesc, cât și artiști români la Comisia Europeană.”

Această declarație vine în contextul în care SIMAVI este compania IT românească care furnizează servicii software principalelor organizații ale CE.

„Colaborarea noastră cu reprezentanții Europei de la Bruxelles din ultimii 15 ani, ca furnizor de proiecte de eLearning pentru specialiștii Directoratelor Generale, este completată astăzi de o nouă dimensiune – aceea de susținători ai valorilor culturale francofone”, a adăugat Vlad Zaharia, Territory Manager EMEA Region la SIMAVI.

Cu această ocazie, gazdele și invitații au marcat 31 de ani de la aderarea României la OIF și au reamintit importanța valorilor francofoniei, țara noastră fiind desemnată în 2007 de către Secretarul General al Francofoniei, “stat-far al francofoniei” în regiunea Europei Centrale și de Est.

În seara zilei de 13 martie 2024 a avut loc excepționalul concert „L’amour en heritage”,  susținut de soprana Irina Baianț, actorul și tenorul Adrian Nour și de Andrei Tudor, în calitate de compozitor, dirijor și pianist, artiști foarte cunoscuți atât în lumea muzicală a României, cât și peste hotare.

La Muzeul de Artă și Istorie din capitala Belgiei, în fața unei săli pline, cei trei artiști celebri au cântat arii muzicale franco-române, abordând stiluri variate, de la melodii franceze celebre la reinterpretări din folclorul românesc.

Repertoriul bogat, interpretat cu măiestrie și sensibilitate de cei trei artiști, a încântat o audiență vastă, formată din  reprezentanți ai corpului diplomatic, reprezentanți ai mediului de afaceri din Belgia, precum și ai comunității românești, programul concertului „L’amour en heritage” fiind special conceput pentru a atrage un public larg.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare