Connect with us

Publicat cu

pe

În mod straniu, deși poluarea a depășit cotele de avarie în orașe precum București sau Ploiești, tema este aproape dispărută din campania electorală. Detaliile legate de impactul poluării ar trebui să-i scoată din letargie, atât pe candidați cât și pe cei care se ocupă de campania lor.

România a ajuns în topul țărilor care înregistrează cifre mari în rândul deceselor provocate de poluare. Anual, peste 20.000 de români își pierd viața din cauza contaminării componentelor mediului înconjurător, conform unui raport GAHP. Dintre toate tipurile de poluare existente pe teritoriul țării noastre, poluarea atmosferică este cea care deține ponderea cea mai mare. Calitatea precară a aerului respirat de români este direct responsabilă pentru apariția anumitor boli, între care bolile cardio-vasculare și cancerele pulmonare.

În Capitală, lipsa unui sistem eficient de monitorizare a calității aerului a acutizat situația. În Municipiul București au existat discrepanțe majore între datele oficiale și cele ale platformelor independente de măsurare a calității aerului. Tocmai din cauza acestui fapt, Comisia Europeană a luat decizia de sancționa România pentru incapacitatea de a oferi locuitorilor săi un mediu cu un grad de poluare cât mai redus.

România, în topul deceselor cauzate de poluare

România ocupă locul 8 la nivel european după numărul de morți cauzate de poluare raportate la 100.000 de locuitori, potrivit unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale mediului și ale sănătății din peste 25 de state. La nivel mondial, însă, țara noastră se clasează pe locul 45 după numărul deceselor provocate de contaminarea mediului înconjurător, conform aceleași surse.

Pentru România, la fel ca pentru toate țările din Europa, calitatea precară a aerului creează unele dintre cele mai mari probleme. În altă ordine de idei, expunerea prelungită la poluanți atmosferici reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătarea umană, aceasta cauzând bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardio-vasculare și cancere pulmonare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Mai mult, toxicitatea aerului are efecte devastatoare asupra psihicului uman, numeroase studii recente, atât din România cât și din străinătate, reliefând legătura clară dintre poluarea aerului și boli precum depresie și schizofrenie.

La nivelul țării noastre, cel mai important factor pentru poluarea aerului este traficul rutier. Creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi a jucat un rol important în extinderea toxicității aerului respirat de cetățenii români. Situația s-a înrăutățit din pricina ridicării taxei de primă înmatriculare a autoturismelor rulate, fapt ce a condus către importul a circa două milioane de vehicule second-hand în ultimii cinci ani, potrivit PressOne.

Ștefan Voinea, expert al Observatorului Român de Sănătate și partener al platformei AerLive.ro a declarat pentru Radio Europa Liberă România că, în această problemă sensibilă de mediu,  aproximativ jumătate din responsabilitate o poartă traficul auto, vina aparținând motoarelor diesel care eliberează oxizi de azot considerați extrem de nocivi pentru sănătatea oamenilor.

O soluție pentru diminuarea efectelor nefaste ale contaminării aerului este încurajarea achizițiilor de mașini electrice sau hibrid, precum și cea a mijloacelor electrice de transport în comun, mai ales a celor folosite în marile orașe precum București, Iași și Brașov.

Însă, indicele calității aerului înregistrează valori peste limită și din pricina construcțiilor, a încălzirii rezidențiale și a arderii iresponsabile a deșeurilor. La acestea se adaugă lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi. În prezent, România nu stă deloc bine la capitolul spațiu verde pe cap de locuitor, acesta fiind de cinci ori puțin decât recomandă OMS.

Pe lângă poluarea aerului, anumite județe ale României, în care activitatea petrolieră este intensă, se confruntă cu poluarea solului și a pânzei freatice. Dezvoltarea industrială a acestora îmbinată cu nerespectarea anumitor reguli de protecție a mediului au făcut ca orașe precum Ploiești și Brazi să fie fruntașe la poluarea cu reziduri petroliere.

Iar pentru marile orașe, poluarea fonică, datorată în mare măsură tot autorismelor, începe să câștige tot mai mult teren. La acest capitol, municipiul București este considerat de experți unul dintre cele mai zgomotoase orașe ale României, fiind urmat de Constanța și Iași.

Cum afectează poluarea aerului sănătatea bucureștenilor. Asocieri clare între bolile cardio-vasculare și zonele poluate din Capitală

Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai afectate de poluare de pe teritoriul României. Numai de la începutul anului curent și până în prezent măsurătorile independente au semnalat în nenumărate rânduri depășiri ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5).

Pe fondul cifrelor tot mai alarmante furnizate de platforme precum AerLife.ro, Garda de Mediu a efectuat controale la începutul lunii martie a anului curent și a amendat atât Primăria Generală a Capitalei cât și primăriile de sector pentru ineficiență în combaterea poluării.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, la vremea respectivă, că „planul integrat de calitate a aerului din București are 20 de măsuri, dintre care 6 ar fi trebuit să fie deja implementate, dar nici nu s-au apucat de ele. Comisarii de mediu au evaluat că doar 40% din tot ce și-a asumat Primăria ca măsuri pentru reducerea poluării din București au fost operaționalizate și implementate”

În lipsa implementării măsurilor aferente, cetățenii din București au fost expuși în mod repetat la niveluri mari de PM10 și PM2,5, acest lucru punându-și amprenta asupra sănătații lor.

Un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 arăta faptul că în Capitală există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral și bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Rezultatele studiului, publicat pe HotNews, arătau relația dovedită statistic între contaminarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular celebral.

Același studiu menționa și că „principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %.”

România, în atenția Comisiei Europene din pricina poluării masive din București

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru poluarea masivă din Capitală. Decizia a venit după ce Comisia Europeană a cerut Curții, în anul 2018, constatarea eșecului în îndeplinirea obligațiilor asumate prin tratatul de aderare. Altfel spus, Comisia a trimis în judecată România pentru depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru concentrațiile de PM10 din București.

„România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până cel puţin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentraţiile de PM10 şi prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până în anul 2014 inclusiv, cu excepţia anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentraţiile de PM10 în zona RO32101 (Bucureşti, România), nu şi‑a îndeplinit obligaţiile care îi revin (…) privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (…) şi, pe de altă parte, nu şi‑a îndeplinit, în ceea ce priveşte această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligaţiile care îi revin în (…), în special obligaţia (…) de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă” a decis CJUE, la data de 30 aprilie a.c.

Comisia Europeană a mai cerut României și în anul 2019 să ia măsuri  „împotriva colapsului sistemic privind monitorizarea poluării aerului conform cerințelor legislației UE privind calitatea aerului ambiant” și a constatat că „au rămas încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului, care au condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului”.

Ignorarea avertismentelor UE au dus la amenzi de sute de mii de euro pentru țara noastră. Penalitățile pentru poluarea aerului din Capitală s-ar putea ridica la 120.000 de euro pe zi.

Poluarea reprezintă una dintre amenințările care necesită o atenție imediată. În diminuarea contaminării componentelor de mediu, autoritățile joacă un rol principal. Organizația internațională independentă GreenPeace consideră că pentru România există o serie de măsuri ce pot fi adoptate în vederea reducerea poluării. Spre exemplu, primăriile ar putea, prin propuneri legislative, să reducă poluarea aerului, precum și poluarea fonică dată de traficul rutier, să încurajeze dezvoltarea pistelor de biciclete, să eficientizeze transportul public și să extindă spațiile verzi. Totodată, un sistem eficient de monitorizare a calității aerului ar permite Gărzii de Mediu și Poliției Locale să intervină rapid în cazul apariției poluanților iar Ministerul Mediului ar putea avertiza populația în timp util despre nivelul periculos de contaminare la care se expune.

Lifestyle

INS: Sporul natural al populaţiei României s-a menţinut negativ, în august

Publicat cu

pe

Sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat în luna august a acestui an, ajungând la minus 6.365 de persoane, comparativ cu minus 3.274 de persoane în aceeaşi perioadă din 2019, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit INS, în august 2020, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 179 comparativ cu aceeaşi lună din 2019, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 3.270 mai mare faţă de august 2019.

De asemenea, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 13 mai mic în luna august 2020, decât cel înregistrat în luna similară din anul anterior.

Pe parcursul lunii august 2020, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 11.766 de persoane (6287 de bărbaţi şi 5.479 de femei), iar în mediul rural decesul a 11.403 de persoane (6.174 de bărbaţi şi 5.229 de femei). Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 1.967 (1.186 de bărbaţi şi 781 de femei) în mediul urban, respectiv cu 1.303 (834 de bărbaţi şi 469 de femei) în mediul rural.

În acelaşi timp, numărul căsătoriilor a fost, în intervalul de analiză, cu 8.115 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna august 2020 s-au pronunţat cu 374 divorţuri mai multe decât în luna august 2019.

„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în cazul deceselor, în special în lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2020, când s-au înregistrat creşteri faţă de lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2019, al căsătoriilor care, începând cu luna martie, au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de evenimente faţă de luna corespunzătoare din 2019. Numărul naşterilor a scăzut în fiecare lună faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, excepţie făcând luna august când s-a înregistrat un număr mai mare de născuţi-vii faţă de anul precedent”, precizează INS.

Conform statisticii oficiale, raportat la intervalul august 2020 – iulie 2020, numărul copiilor născuţi a fost mai mic cu 611, până la 16.804. Totodată, numărul deceselor înregistrate a fost de 23.169, cu 752 decese mai multe decât în luna iulie 2020. Numărul deceselor la copiii cu vârstă sub un an a fost de 88, în scădere cu 13.

În luna august 2020, aproape două treimi din totalul numărului de decese s-au înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9.498 decese, reprezentând 41% din total, s-au înregistrat la grupele de vârstă 80 ani şi peste, 5657 decese, reprezentând 24,4%, la persoanele de 70-79 ani) şi 4.549 decese (19,6%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5 – 19 ani (86 decese), 0 – 4 ani (107 decese) şi 20 – 29 ani (129 decese).

În acest context, sporul natural s-a menţinut negativ în luna august 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 6.365 de persoane.

Cât priveşte nupţialitatea şi divorţialitatea, în luna august 2020, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 14.929 de căsătorii, cu 3.761 mai multe decât în luna iulie 2020. În aceeaşi perioadă, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1.953, cu 90 mai multe.

Citește mai departe

Lifestyle

GCS: Încă 56 de persoane cu COVID-19 au murit; numărul total al deceselor – 5.467

Publicat cu

pe

Alte 56 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 5.467, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit sursei citate, este vorba despre 37 de bărbaţi şi 19 femei, persoane internate în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Vaslui şi Bucureşti.

Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 decese la categoria 50-59 de ani, 18 la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 la categoria de vârstă 70-79 ani şi şapte decese la categoria de peste 80 de ani.

Conform GCS, toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

Citește mai departe

Lifestyle

Coronavirus/GCS: Bucureşti, Alba şi Vâlcea – coeficient al infectărilor peste 2/1.000

Publicat cu

pe

Bucureşti, Alba, Vâlcea, Iaşi, Bacău, Neamţ, Teleorman, Sălaj, Sibiu, Caraş-Severin, Cluj, Braşov, Timiş, Vaslui şi Ilfov sunt zonele care au înregistrat un coeficient al infectărilor cu noul coronavirus peste pragul de 1,5 la mia de locuitori, informează luni Grupul de Comunicare Strategică.

Conform GCS, coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, se situează peste pragul de 1,5 în:

*Bucureşti – 2,66

*Alba – 2,35

*Vâlcea -2,32

*Iaşi – 1,96

*Bacău – 1,99

*Neamţ – 1,91

*Teleorman – 1,74

*Sălaj – 1,80

*Sibiu – 1,73

*Caraş-Severin – 1,64

*Cluj – 1,66

*Braşov – 1,55

*Timiş – 1,56

*Vaslui – 1,57

*Ilfov – 1,50

Un număr de 2.069 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma efectuării a 10.051 teste la nivel naţional, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

 

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare