În mod straniu, deși poluarea a depășit cotele de avarie în orașe precum București sau Ploiești, tema este aproape dispărută din campania electorală. Detaliile legate de impactul poluării ar trebui să-i scoată din letargie, atât pe candidați cât și pe cei care se ocupă de campania lor.

România a ajuns în topul țărilor care înregistrează cifre mari în rândul deceselor provocate de poluare. Anual, peste 20.000 de români își pierd viața din cauza contaminării componentelor mediului înconjurător, conform unui raport GAHP. Dintre toate tipurile de poluare existente pe teritoriul țării noastre, poluarea atmosferică este cea care deține ponderea cea mai mare. Calitatea precară a aerului respirat de români este direct responsabilă pentru apariția anumitor boli, între care bolile cardio-vasculare și cancerele pulmonare.

În Capitală, lipsa unui sistem eficient de monitorizare a calității aerului a acutizat situația. În Municipiul București au existat discrepanțe majore între datele oficiale și cele ale platformelor independente de măsurare a calității aerului. Tocmai din cauza acestui fapt, Comisia Europeană a luat decizia de sancționa România pentru incapacitatea de a oferi locuitorilor săi un mediu cu un grad de poluare cât mai redus.

România, în topul deceselor cauzate de poluare

România ocupă locul 8 la nivel european după numărul de morți cauzate de poluare raportate la 100.000 de locuitori, potrivit unui raport al organizației Global Alliance on Health and Pollution (GAHP), înființată în comun de Banca Mondială, Comisia Europeană, ONU și ministere ale mediului și ale sănătății din peste 25 de state. La nivel mondial, însă, țara noastră se clasează pe locul 45 după numărul deceselor provocate de contaminarea mediului înconjurător, conform aceleași surse.

Pentru România, la fel ca pentru toate țările din Europa, calitatea precară a aerului creează unele dintre cele mai mari probleme. În altă ordine de idei, expunerea prelungită la poluanți atmosferici reprezintă cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătarea umană, aceasta cauzând bronșite acute și cronice, crize de astm, boli cardio-vasculare și cancere pulmonare, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Mai mult, toxicitatea aerului are efecte devastatoare asupra psihicului uman, numeroase studii recente, atât din România cât și din străinătate, reliefând legătura clară dintre poluarea aerului și boli precum depresie și schizofrenie.

La nivelul țării noastre, cel mai important factor pentru poluarea aerului este traficul rutier. Creșterea dramatică a înmatriculărilor de mașini vechi a jucat un rol important în extinderea toxicității aerului respirat de cetățenii români. Situația s-a înrăutățit din pricina ridicării taxei de primă înmatriculare a autoturismelor rulate, fapt ce a condus către importul a circa două milioane de vehicule second-hand în ultimii cinci ani, potrivit PressOne.

Ștefan Voinea, expert al Observatorului Român de Sănătate și partener al platformei AerLive.ro a declarat pentru Radio Europa Liberă România că, în această problemă sensibilă de mediu,  aproximativ jumătate din responsabilitate o poartă traficul auto, vina aparținând motoarelor diesel care eliberează oxizi de azot considerați extrem de nocivi pentru sănătatea oamenilor.

O soluție pentru diminuarea efectelor nefaste ale contaminării aerului este încurajarea achizițiilor de mașini electrice sau hibrid, precum și cea a mijloacelor electrice de transport în comun, mai ales a celor folosite în marile orașe precum București, Iași și Brașov.

Însă, indicele calității aerului înregistrează valori peste limită și din pricina construcțiilor, a încălzirii rezidențiale și a arderii iresponsabile a deșeurilor. La acestea se adaugă lipsa din ce în ce mai acută a spațiilor verzi. În prezent, România nu stă deloc bine la capitolul spațiu verde pe cap de locuitor, acesta fiind de cinci ori puțin decât recomandă OMS.

Pe lângă poluarea aerului, anumite județe ale României, în care activitatea petrolieră este intensă, se confruntă cu poluarea solului și a pânzei freatice. Dezvoltarea industrială a acestora îmbinată cu nerespectarea anumitor reguli de protecție a mediului au făcut ca orașe precum Ploiești și Brazi să fie fruntașe la poluarea cu reziduri petroliere.

Iar pentru marile orașe, poluarea fonică, datorată în mare măsură tot autorismelor, începe să câștige tot mai mult teren. La acest capitol, municipiul București este considerat de experți unul dintre cele mai zgomotoase orașe ale României, fiind urmat de Constanța și Iași.

Cum afectează poluarea aerului sănătatea bucureștenilor. Asocieri clare între bolile cardio-vasculare și zonele poluate din Capitală

Bucureștiul este unul dintre orașele cele mai afectate de poluare de pe teritoriul României. Numai de la începutul anului curent și până în prezent măsurătorile independente au semnalat în nenumărate rânduri depășiri ale cantităților de particule fine în mișcare aflate în aer (PM10, PM2,5).

Pe fondul cifrelor tot mai alarmante furnizate de platforme precum AerLife.ro, Garda de Mediu a efectuat controale la începutul lunii martie a anului curent și a amendat atât Primăria Generală a Capitalei cât și primăriile de sector pentru ineficiență în combaterea poluării.

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a declarat, la vremea respectivă, că „planul integrat de calitate a aerului din București are 20 de măsuri, dintre care 6 ar fi trebuit să fie deja implementate, dar nici nu s-au apucat de ele. Comisarii de mediu au evaluat că doar 40% din tot ce și-a asumat Primăria ca măsuri pentru reducerea poluării din București au fost operaționalizate și implementate”

În lipsa implementării măsurilor aferente, cetățenii din București au fost expuși în mod repetat la niveluri mari de PM10 și PM2,5, acest lucru punându-și amprenta asupra sănătații lor.

Un studiu publicat de Institutul Național de Sănătate Publică, realizat pentru perioada 2010-2017 arăta faptul că în Capitală există o asociere certă între creșterea poluării cu PM10 și PM2,5 și numărul mare de boli grave care afectează bucureștenii: infarct acut de miocard, infecţii acute ale căilor respiratorii superioare, accident vascular cerebral și bronhopneumopatie obstructivă cronică.

Rezultatele studiului, publicat pe HotNews, arătau relația dovedită statistic între contaminarea cu PM10 și apariția infarctului miocardic acut și mortalitatea prin accidentul vascular celebral.

Același studiu menționa și că „principalele contribuții la emisia totală de PM2,5 din aer revin în mod aproape egal încălzirii rezidenţiale (45,8 %) şi traficului rutier (45,5 %), aportul surselor inventariate din sectorul industrial şi al serviciilor fiind de 8,5 %. La emisia totală de PM10 din aer, principala contribuție îi revine traficului rutier (48,4 %), urmată de încălzirea rezidențială (39,2 %); sursele inventariate din sectorul industrial și al serviciilor aduc un aport de 11,7 %.”

România, în atenția Comisiei Europene din pricina poluării masive din București

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru poluarea masivă din Capitală. Decizia a venit după ce Comisia Europeană a cerut Curții, în anul 2018, constatarea eșecului în îndeplinirea obligațiilor asumate prin tratatul de aderare. Altfel spus, Comisia a trimis în judecată România pentru depășirea sistematică și persistentă a valorilor-limită pentru concentrațiile de PM10 din București.

„România, pe de o parte, prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până cel puţin în anul 2016, a valorilor‑limită zilnice pentru concentraţiile de PM10 şi prin nerespectarea sistematică şi persistentă, din anul 2007 şi până în anul 2014 inclusiv, cu excepţia anului 2013, a valorilor‑limită anuale pentru concentraţiile de PM10 în zona RO32101 (Bucureşti, România), nu şi‑a îndeplinit obligaţiile care îi revin (…) privind calitatea aerului înconjurător şi un aer mai curat pentru Europa (…) şi, pe de altă parte, nu şi‑a îndeplinit, în ceea ce priveşte această zonă, începând din 11 iunie 2010, obligaţiile care îi revin în (…), în special obligaţia (…) de a se asigura că perioada de depăşire este cât mai scurtă cu putinţă” a decis CJUE, la data de 30 aprilie a.c.

Comisia Europeană a mai cerut României și în anul 2019 să ia măsuri  „împotriva colapsului sistemic privind monitorizarea poluării aerului conform cerințelor legislației UE privind calitatea aerului ambiant” și a constatat că „au rămas încă multe lacune în ceea ce privește numărul și tipul de stații de măsurare a aerului, care au condus la colapsul sistemic privind obligațiile de monitorizare a poluării aerului”.

Ignorarea avertismentelor UE au dus la amenzi de sute de mii de euro pentru țara noastră. Penalitățile pentru poluarea aerului din Capitală s-ar putea ridica la 120.000 de euro pe zi.

Poluarea reprezintă una dintre amenințările care necesită o atenție imediată. În diminuarea contaminării componentelor de mediu, autoritățile joacă un rol principal. Organizația internațională independentă GreenPeace consideră că pentru România există o serie de măsuri ce pot fi adoptate în vederea reducerea poluării. Spre exemplu, primăriile ar putea, prin propuneri legislative, să reducă poluarea aerului, precum și poluarea fonică dată de traficul rutier, să încurajeze dezvoltarea pistelor de biciclete, să eficientizeze transportul public și să extindă spațiile verzi. Totodată, un sistem eficient de monitorizare a calității aerului ar permite Gărzii de Mediu și Poliției Locale să intervină rapid în cazul apariției poluanților iar Ministerul Mediului ar putea avertiza populația în timp util despre nivelul periculos de contaminare la care se expune.