Connect with us

Publicat cu

pe

autor: Gabriela Nicolaescu

Un scurt reaserch pe internet ne arată că plasticului îi trebuie între 10 și 1000 de ani pentru a se descompune, dar nici atunci, însă, nu va dispărea complet, căci particulele rămase vor continua să existe în sol. De la jucării chinezești și până la fructe ambalate inutil, plasticul este prezent la orice pas în viața de zi cu zi. Dar de ce să contribuim la numărul de ambalaje aruncate zilnic, când putem face doar cateva schimbări simple.

Paiele de plastic sunt deja sezonul trecut!

Dacă e să o luăm pe calea dură, putem cosidera că paiele sunt doar un moft în a sorbi o băutură fără a ridica paharul de fiecare dată de pe masă. Totuși, dacă printre simplele noastre plăceri este savuratul unui cocktail sau smoothie cu paiul, de ce să nu folosim o alternativă mai sustenabilă decât clasicul plastic, care de cele mai multe ori ajunge împreună cu deșeurile generale la groapa de gunoi și nu în unitățile de reciclat. Printre materialele alternative pentru paie amintim hârtia (din care totuși, sunt realizate paie nerefolosibile), aluminiul sau sticla. Acestea vin „la pachet” și cu o periuță specială pentru a fi curățate eficient și nu costă o avere.

PET-urile sunt și mai demodate decât paiele

Rămânem la capitolul băuturi și vorbim și despre lucrul care îmi ocupa tot biroul în trecut: PET-urile de apă de 0,5L. Am avut o perioadă, de care nu sunt mândră, în care foloseam o nouă sticlă de apă în fiecare zi când mergeam la școală. Am trecut mai apoi la bidoanele de 5-10L, din care îmi turnam apa într-o sticlă mică, de sticlă, pe care o luam cu mine. Se putea și mai bine, totuși. În prezent, beau apă de la robinet, filtrată cu o cană specială. Gustul și mirosul apei “de la chiuvetă” chiar nu se simt deloc, iar în plus, nu se mai complică nimeni cu transportul sticlelor clasice de apă. Pentru “on the go” am ales o sticlă refolosibilă din metal, în detrimentul celei de sticlă, care cântărește mult mai mult. Există și o soluție pentru iubitorii de apă minerală, și anume aparatele de tipul SodaStream, cu care puteți să vă carbonizați apa acasă.

Periatul pe dinți, motiv de zâmbet și pentru planetă

Dacă ar fi să ignorăm statisticele conform cărora România se plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește igiena dentară, putem duce accentul de la a cumpăra o periuță de dinți (cel puțin, pentru început), la a cumpăra o periuță de dinți din bambus, care este biodegradabilă la finalul folosirii. Faptul că este fabricată din alte materiale decât plastic nu face periuța de dinți să fie mai puțin eficientă pentru o periere ca la carte. Iar dacă vrem să ducem totul la alt nivel, periuța poate fi acompaniată de o pastă de dinți hand-made, având la bază bicarbonatul de sodiu. Internetul este plin de rețete super simple! Spor la search-uit!

Două roșii și o pungă

Detest să merg la cumpărături, să îmi trebuiască două roși, două banane și trei mere și să am nevoie de câte o pungă de plastic pentru fiecare. Să nu mai vorbim de fructele și legumele deja ambalate în plasele de plastic, care de cele mai multe ori nu pot fi reciclate, încât se pot agăța în mașinăriile de reciclare. Nu e capăt de țară fără plase și plasuțe de plastic! Multe lanțuri de supermarketuri au introdus deja opțiunea de a putea cumpăra săculeți textili, reutilizabili. Iar dacă, totuși, nu vă surâde ideea de a-i cumpăra, îi puteți confecționa foarte simplu acasă. Aveți nevoie doar de o bucată de material, un șnur și ac și ață. Voilà!

5 bani, 10 bani

Dar dacă am vorbit de înlocuirea pungilor micuțe de plastic din magazine, de ce să nu înlocuim și sacoșele mai mari? O trăistuță de pânză împachetată și avută mereu în geanta noastră ne poate salva în cazul unei sesiuni spontane de cumpărături. Regula “Doriți pungă?” “Nu, mulțumesc, am!” se va aplica și în cazul shopping-ului de articole vestimentare, unde, s-ar putea să nu fim întrebați, ci ar trebui să specificăm încă de când vedem casierul că ne împachetează hainele. Poate nu ni se pare o avere să cumpăram o pungă de fiecare dată, iar din comoditate preferăm sa plătim 50 de bani în plus, dar “efortul” de a ne aduce propria sacoșă de acasă este mai mult decât apreciat de către mediul înconjurător.

Pique-nique fără plastique

Da, știu, din nou este mult mai conforabil să folosin tacâmurile de plastic puse la dispoziție în cazul take-away-urilor când mâncăm în oraș. La fel și în cazul picnicurilor cu prietenii, unde mai simplu este să bem din pahare de plastic și să mâncăm din farfurii de unică folosință, ca mai apoi să le aruncăm și să scăpăm de grijă, decât să le “cărăm” înapoi murdare. O cale de mijloc, să-i spunem așa, ar fi tacâmurile de unică folosință din bambus. Compostabile, față de cele din plastic, care nu pot fi nici măcar reciclate. Cea mai sustenabilă metodă însă este tot folosirea tacâmurilor normale, a canilor și farfuriilor tradiționale sau din metal. Pentru a evita problema furculiței de plastic când mănânc în oraș, eu port mereu cu mine un mic toc cu tacâmuri. Nimic sofisticat, nimic îngreunător pentru geanta mea.

Dar nu mai bine, deloc?

Iar, pentru final, sfatul meu ar fi eliminatul plasticului pe cât cu putință. Bineînțeles, este imposibil să îl eliminăm întru totul, nu am această prețenție de la nimeni, nici măcar de la mine, însă este bine dacă, atunci când avem ocazia, să îl ocolim. Fructe și legume neambalate inutil, produse în recipiente din carton, sticlă și aluminiu în detrimentul celor din plastic, un burete de tip lufa și nu cei clasici pentru baie și bucătărie, produse la vrac, fără ambalaj, când este posibil și multe alte foarte simple alegeri care, deși par nesemnificative, au un impact considerabil asupra planetei. Și nu în ultimul rând, să nu uităm de regula celor 3 R: REDUCE, REUTILIZEAZĂ, iar mai apoi, ca variantă finală, RECICLEAZĂ!

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Lifestyle

INS: Sporul natural al populaţiei României s-a menţinut negativ, în august

Publicat cu

pe

Sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat în luna august a acestui an, ajungând la minus 6.365 de persoane, comparativ cu minus 3.274 de persoane în aceeaşi perioadă din 2019, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit INS, în august 2020, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 179 comparativ cu aceeaşi lună din 2019, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 3.270 mai mare faţă de august 2019.

De asemenea, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 13 mai mic în luna august 2020, decât cel înregistrat în luna similară din anul anterior.

Pe parcursul lunii august 2020, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 11.766 de persoane (6287 de bărbaţi şi 5.479 de femei), iar în mediul rural decesul a 11.403 de persoane (6.174 de bărbaţi şi 5.229 de femei). Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 1.967 (1.186 de bărbaţi şi 781 de femei) în mediul urban, respectiv cu 1.303 (834 de bărbaţi şi 469 de femei) în mediul rural.

În acelaşi timp, numărul căsătoriilor a fost, în intervalul de analiză, cu 8.115 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna august 2020 s-au pronunţat cu 374 divorţuri mai multe decât în luna august 2019.

„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în cazul deceselor, în special în lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2020, când s-au înregistrat creşteri faţă de lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2019, al căsătoriilor care, începând cu luna martie, au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de evenimente faţă de luna corespunzătoare din 2019. Numărul naşterilor a scăzut în fiecare lună faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, excepţie făcând luna august când s-a înregistrat un număr mai mare de născuţi-vii faţă de anul precedent”, precizează INS.

Conform statisticii oficiale, raportat la intervalul august 2020 – iulie 2020, numărul copiilor născuţi a fost mai mic cu 611, până la 16.804. Totodată, numărul deceselor înregistrate a fost de 23.169, cu 752 decese mai multe decât în luna iulie 2020. Numărul deceselor la copiii cu vârstă sub un an a fost de 88, în scădere cu 13.

În luna august 2020, aproape două treimi din totalul numărului de decese s-au înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9.498 decese, reprezentând 41% din total, s-au înregistrat la grupele de vârstă 80 ani şi peste, 5657 decese, reprezentând 24,4%, la persoanele de 70-79 ani) şi 4.549 decese (19,6%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5 – 19 ani (86 decese), 0 – 4 ani (107 decese) şi 20 – 29 ani (129 decese).

În acest context, sporul natural s-a menţinut negativ în luna august 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 6.365 de persoane.

Cât priveşte nupţialitatea şi divorţialitatea, în luna august 2020, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 14.929 de căsătorii, cu 3.761 mai multe decât în luna iulie 2020. În aceeaşi perioadă, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1.953, cu 90 mai multe.

Citește mai departe

Lifestyle

GCS: Încă 56 de persoane cu COVID-19 au murit; numărul total al deceselor – 5.467

Publicat cu

pe

Alte 56 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 5.467, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit sursei citate, este vorba despre 37 de bărbaţi şi 19 femei, persoane internate în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Vaslui şi Bucureşti.

Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 decese la categoria 50-59 de ani, 18 la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 la categoria de vârstă 70-79 ani şi şapte decese la categoria de peste 80 de ani.

Conform GCS, toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

Citește mai departe

Lifestyle

Coronavirus/GCS: Bucureşti, Alba şi Vâlcea – coeficient al infectărilor peste 2/1.000

Publicat cu

pe

Bucureşti, Alba, Vâlcea, Iaşi, Bacău, Neamţ, Teleorman, Sălaj, Sibiu, Caraş-Severin, Cluj, Braşov, Timiş, Vaslui şi Ilfov sunt zonele care au înregistrat un coeficient al infectărilor cu noul coronavirus peste pragul de 1,5 la mia de locuitori, informează luni Grupul de Comunicare Strategică.

Conform GCS, coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, se situează peste pragul de 1,5 în:

*Bucureşti – 2,66

*Alba – 2,35

*Vâlcea -2,32

*Iaşi – 1,96

*Bacău – 1,99

*Neamţ – 1,91

*Teleorman – 1,74

*Sălaj – 1,80

*Sibiu – 1,73

*Caraş-Severin – 1,64

*Cluj – 1,66

*Braşov – 1,55

*Timiş – 1,56

*Vaslui – 1,57

*Ilfov – 1,50

Un număr de 2.069 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate, faţă de ultima raportare, în urma efectuării a 10.051 teste la nivel naţional, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

 

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare