Angajaţii microîntreprinderilor cu cel mult 9 salariaţi nu vor mai fi obligaţi să completeze sau să semneze fişa postului, foaia de prezenţă şi regulamentul intern, în urma ordonanţei de urgenţă adoptate miercuri de Guvern, a anunţat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan.

Obligativitatea completării celor trei tipuri de documente va rămâne valabilă doar în cazul în care salariatul va solicita în scris acest lucru, a adăugat ministrul Muncii.

„În şedinţa de Guvern de astăzi au fost adoptate 4 ordonanţe de urgenţă care ţin de resortul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. Prima se referă la debirocratizarea microîntreprinderilor cu până la 9 angajaţi. (…) Prin măsurile adoptate astăzi am reuşit să eliminăm anumite sarcini administrative inutile. De prevederile acestei ordonanţe de urgenţă vor beneficia aproximativ 450.000 de microîntreprinderi, iar conţinutul acestei ordonanţe de urgenţă conduce practic la o gură de oxigen pentru angajatorii care de multe ori se simţeau sufocaţi de numărul de hârtii pe care trebuiau să le completeze pentru angajaţii pe care îi aveau. De aceea, fişa postului, foaia de prezenţă şi regulamentul intern vor putea fi completate sau respectate verbal, existând obligativitatea existenţei acestora în scris doar dacă angajatul solicită acest lucru în scris. Aşadar se elimină fişa postului, fişa de prezenţă şi regulamentul intern, iar acestea rămân valabile doar la solicitarea în scris a angajatului către angajator”, a afirmat Raluca Turcan, la finalul şedinţei de Guvern, conform Agerpres.ro.

Ordonanţa de urgenţă adoptată miercuri de Guvern modifică şi completează Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, potrivit unui comunicat remis miercuri de Ministerul Muncii.

Ministrul de resort a argumentat această măsură prin faptul că microîntreprinderile cu maxim 9 angajaţi au costuri mari la capitolul activităţi administrative.

„Microîntreprinderile cu până la 9 salariaţi sunt cele mai afectate de lipsa de personal calificat în domeniile economic, juridic sau resurse umane, adică cele care desfăşoară activităţi de natură administrativă. Costurile sunt şi ele mari, birocraţia este excesivă, dacă ne raportăm la dimensiunea acestor societăţi, astfel că reducerea sarcinilor administrative inutile poate sprijini potenţialul microîntreprinderilor de a menţine locuri de muncă, mai ales în actualul context epidemiologic”, a adăugat Raluca Turcan, citată în comunicat.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a anunțat marți la finalul evaluării naționale a acordării venitului minim, că mii de persoane cu nevoi speciale scăpau statisticilor oficiale până la ancheta derulată de minister la nivel național.

Ancheta sociala a Ministerului Muncii a scos la iveala sute de nereguli

Astfel, inspecția socială a stabilit că un număr de 267 persoane cu afecțiuni de sănătate grave nu beneficiau de măsuri de protecție specială pentru persoane cu dizabilitate/invaliditate.

Anchetele sociale, obligatorii prin lege, fuseseră suspendate de la implementare în ultimii doi ani, fără vreo explicație, însă Raluca Turcan a decis derularea lor pentru a se inventaria starea reală a asistenței sociale la nivel național.

De asemenea, potrivit Ralucăi Turcan, echipele Ministerului Muncii au identificat 10 copii fără certificate de naștere. Cu alte cuvinte, copii care oficial, în acte, nu existau și cu care se putea întâmpla orice. Ministerul a dispus remedierea de urgență a situației prin întocmirea actelor de identitate pentru copii.

Potrivit ministrului, alți 2091 copii aflați în familiile beneficiare de VMG care erau neșcolarizați, au abandonat cursurile școlare sau se aflau în risc de abandon școlar. De asemenea, au fost dispuse măsuri în acest sens, la nivel local. Alți 15 copii cu probleme de sănătate care nu erau  cuprinși în învățământul special. Și pentru aceștia au fost dispuse măsuri.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a dezvăluit, într-o postare pe pagina de Facebook, numărul total al beneficiarilor reali ai venitului minim.

Astfel, aceștia sunt în număr de peste 413 000, din care 257 000 sunt adulți, dintre care 120 000 sunt persoane apte de muncă, 32 000 au vârsta peste 65 de ani și 156 000 sunt copii, iar dintre aceștia 55 000 au vârsta sub 7 ani.

Ministerul va începe o campanie națională de evaluare a beneficiilor de asistență socială, cu obiectivul de a sprijini persoanele apte muncă să își găsească un loc de muncă și, pe de altă parte, să ajute suplimentar copiii și bătrânii.

Cei apți de muncă beneficiari de venit minim dar care nu au încă un loc de muncă vor fi solicitați să depună muncă pentru comunitatea locală.

Evaluarea beneficiarilor de venit minim, obligatorie prin lege la fiecare 6 luni, nu a mai fost făcută în România de 2 ani.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale a rugat echipele care vor face evaluarea pe teren să aibă o abordare “empatică”, pentru că multe dintre familiile beneficiare de ajutor social se confruntă cu situații dramatice.

Raluca Turcan a mai spus că din moment ce 30% din locurile de muncă existente la nivel național sunt pentru necalificați, obiectivul este oferirea de sprijin pentru obținerea unei calificări prin acces la cursuri de formare.

“Un loc de muncă înseamnă la vârsta activă, un salariu și la bătrânețe, o pensie – adică un nivel de trai mai bun decât cel oferit de ajutorul social”, a mai spus ministrul muncii și protecției sociale.

“O astfel de evaluare națională va asigura premisele unei mai bune calibrări a efortului de ajutor social al statului și va permite identificarea acelor mecanisme care și-au atins limitele și care necesită adaptări pentru a deveni utile unui număr cât mai mare de persoane vulnerabile”, a mai spus Raluca Turcan.