
Consiliul pentru Combaterea Discriminării i-a amendat pe Iohannis, Băsescu și L. O. Vasilescu
Klaus Iohannis, Traian Băsescu, Nicolae Bacalbașa, Lia Olguța Vasilescu și alți membri PSD au fost sancționați prin amenzi de la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării. Președeintelui i-a fost aplicată o amendă de 5.000 de lei. Liviu Dragnea a primit doar un avertisment contravențional
Comunicatul integral al CNCD poate fi lecturat mai jos și este preluat de pe Digi24:
Colegiul director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, întrunit în ședința de soluționare a petițiilor în data de 20 mai 2020, a adoptat următoarele hotărâri:
1. Afirmațiile domnului Liviu Nicolae Dragnea referitoare la protestatari antiguvernamentali („unelte jalnice ale acestor securiști”, „curățăm țara de mizeria împrăștiată de acești șobolani”, „erau patru șobolani care puneau tot felul de întrebări”), reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea avertismentului contravențional. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
2. Declarația domnului Robert Tiderle reprezentant Papaya Advertising conform căreia „nu angajăm pesediști” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate și dreptul la muncă, conform art. 2 alin. (1), art. 6, art. 8 alin. (2) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2.000 lei față de Robert Tiderle, precum și obligația de a publica rezumatul hotărârii într-o publicație de circulație națională. Pentru constatare au votat 8 membri, iar pentru amendă 7.
3. Intenția de a interzice expres difuzarea și interpretarea de manele pe spațiul public din Timișoara de către Instituția Primarului municipiului Timișoara, reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea avertismentului contravențional. Hotărâre adoptată cu 7-1 voturi.
4. Afirmațiile domnului Ludovic Orban: „Toată ciuma roșie, toți cei care se băteau cu cărămida în piept că ei fac referendumul pentru familie, arătându-și ca niște farisei credința, dar nu în Dumnezeu, ci în idolul la care nu au voie să se închine, s-au dus și au sărbătorit la nuntă, sfidând pe toți românii care cred în Dumnezeu, care respectă tradiția bisericii și care țin în această perioadă postul Paștelui. Ăștia nici atei nu sunt, ci mai degrabă sunt păgâni și nu mai au voie să conducă România”, se încadrează în limitele libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Hotărâre adoptată cu 7-1 voturi.
5. Declarația domnului Aurelian Bădulescu: „Aaa…anormalitatea și homosexualitatea și bulangii îi transformăm acum în progresiști. (…) Ca femeie eu cred că ar trebui să vă opriți din discursul asta cu bulangii (…) Și cum să îi fac? Homosexuali, progresiști? Dar procuriști pot să le spun?” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2.000 lei față de Aurelian Bădulescu. Pentru constatare au votat 8 membri, iar pentru amendă 7.
6. Declarația domnului Traian Băsescu: „cine are pensii speciale fură bani…..dorm cu pușca în pat și de asta trebuie să aibă pensii speciale, uitând să ne spună că marea lor contribuție la securitatea României a fost că erau la munci agricole înainte de Revoluție, strângeau porumb prin Insula Mare a Brăilei și deodată și-au dat seama că le trebuie pensii speciale”, intră în sfera libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Hotărâre adoptată cu 6-2 voturi.
7. Folosirea apelativului de „ciumă roșie” de către domnul Rareș Bogdan nu reprezintă faptă de discriminare, se încadrează în limita libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Hotărâre adoptată cu 7-1 voturi.
8. Afirmația doamnei Carmen Casandrescu: „diaspora să voteze acolo unde locuiește, acolo să hotărească binele lor, acasă fac numai rău” se încadrează în limita libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
9. Declarațiile publice ale Președintelui României și Guvernului României privind oferirea sprijinului doar pentru o anumită categorie de cetăţeni pentru reintrarea în România nu reprezintă discriminare, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
10. Nerespectarea egalității de gen în privința participării la alegerile Europarlamentare de către următoarele partide politice: USR, PSD, PMP, PNL și UDMR reprezintă discriminare, conform art. 2 alin. (1) din O.G. 137/2000, republicată și art. 23 alin. (3) din Legea 202/2002 privind egalitatea de șanse între femei și bărbați.
S-a aplicat sancțiunea avertismentului contravențional. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi)
11. Mesajul domnului Ștefan Mușoiu: „Am votat cu inima pentru un suflet de român. Am votat cu gândul la tot ce este românesc. La religia ortodoxă a strămoșilor, la limba în care am spus primele cuvinte, la tradițiile păstrate cu atâtea sacrificii. Am votat pentru respectarea dreptului la opinie publică. Am votat împotriva urii. Am votat pentru respectarea Constituției României pentru pluralism politic și pentru o țară în care fiecare român să își găsească locul. Am votat cu singurul candidat român de pe buletinul de vot, pentru că, astăzi, este despre România și despre viitorul ei.” se încadrează în limita libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
12. Comentariul/postarea domnului Nicolae Dobrovici Bacalbașa: „No!… Să fie clar!!! Chinezii au luat virusul de la lilieci, noi o să-l luăm de la ciorile noastre.” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 6.000 lei față de Nicolae Dobrovici Bacalbașa. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
13. Afirmația domnului Traian Băsescu: „Uite, cred că și aici, s-a dovedit o dată în plus că bunătatea și toleranța românilor până la urmă ajung să le aducă prejudicii, Pentru că, în mod artificial, i-am numit romi prin 1991 (..). Acuma tot ce vedeți aici să știți că se petrece și in străinătate, iar acolo se vorbește despre români. Această minoritate a făcut o imagine deplorabilă poporului român. Este timpul să o spunem şi, până la urmă, să renunțăm și la această fantasmagorică denumire de romi. Ei sunt țigani. Asta este etnia despre care vorbim. Şi aşa trebuie să o numim! Grupările de țigani trebuie sa înțeleagă că nu pot fi tolerate cu modul lor de viață. Ori se înscriu în civilizația poporului român, ori, dacă nu, o să se ciocnească mereu de poliție şi jandarmerie. România trebuie să rămână o țară în care instituțiile statului controlează tot teritoriul. Or, ei, oricât ar amenința, trebuie să înțeleagă că nu va face nici Politia, nici Jandarmeria un pas înapoi si dacă vreodată va fi nevoie, nici Armata! Este bine să știm un lucru. Nu toți țiganii sunt de această categorie. Spre exemplu, țiganii căldărari, care știu meserie, cei cu pălăriile. care sunt respectabili, nu fură, își țin familiile, au creat sate ale lor, trăiesc la fel ca românii, sunt absolut respectabili! Dar este și această categorie, care provine din rândul celor nomazi, care nu este capabilă de integrare, care a rămas tot cu staborul să se judece sau să-si tranșeze lucrurile intre ei, si nu prin procurori si judecători. Și care acum s-a retras acasă, pentru că s-a introdus izolarea în toată Europa. Şi daca ar mai fi in Europa, ar fi pe străzi numai ei cu carabinierii, polițiștii si jandarmii, și nu le-ar plăcea, că le-ar aplica un tratament mai rău decât cel pe care-l primesc de la jandarmii noştri!” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 6.000 lei față de Traian Băsescu. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
14. Afirmația domnului Klaus Werner Iohannis: „Jó napot kívánok, PSD! (Vă doresc o zi bună, PSD).Este incredibil, dragi români, ce se întâmplă în Parlamentul României. PSD a ajutat UDMR să treacă prin Camera Deputaților o lege prin care dă autonomie largă Ținutului Secuiesc. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PSD! Este incredibil ce înțelegeri se fac în Parlamentul României! În timp ce noi, eu, guvernul, celelalte autorități ne luptăm pentru viețile românilor, ne luptăm ca să scăpăm de această pandemie, PSD, marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca sa dea Ardealul Ungurilor. Jó napot, Ciolacu! (Bună ziua, Ciolacu) Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta, Viktor Orban, în schimbul acestei înțelegeri? Vedeţi, dragi români, asta înseamnă o majoritate toxică, majoritatea toxică pesedistă. De aceea, dragii mei, se înțelege acum poate mai bine de ce am vrut alegeri anticipate. Eu nu mai vreau ca problemele importante ale națiunii să fie hotărâte de PSD. Eu nu mai vreau ca această majoritate toxică pesedistă să hotărască împotriva României și împotriva românilor. Este inadmisibil așa ceva și, până când sunt eu Preşedintele României, o astfel de lege nu va exista. Vă mulţumesc!” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 5.000 lei față de Klaus Werner Iohannis. Constatarea a fost 6-1, amendă 5-1.
15. Publicarea de către PSD organizația Sibiu: „Nume românesc versus nume de străin. Vasile versus lohannis, Orban şi Bârna lohannis, PNL şi USR ne jignesc românii! Am observat în mai multe „ieşiri” ale domnilor lohannis, Orban şi Bârna cum aceştia ironizau numele Vasile doar din simplu motiv că cel de al doilea nume al premierului Viorica Dăncilă este Vasilică. Le atragem atenţia domnilor Ludovic Orban, Klaus Werner lohannis şi Bârna că membri PSD nu au ironizat numele de origine străină, adică ungară şi germană pe care aceştia le poartă. Nu vom tolera atitudinea sfidătoare a acestor aşa-zişi lideri care au reuşit să-i manipuleze pe români cu tupeu şi lipsă de bun simţ. Domnilor lohannis, Orban şi Bârnă, numele Vasile este purtat cu mândrie de aproape 600.000 de români care-şi doresc să trăiască decent în ţara lor fără să fie sfidaţi, jigniţi, ignoraţi la nesfârşit de un preşedinte care niciodată nu a venit în mijlocul lor. Vasile este un nume pe care românii îl poartă pentru că este numele unuia dintre cei mai importanţi sfinţi ai Bisericii Ortodoxe, considerat păzitor de duhuri rele. Vasilică Viorica Dăncilă este numele candidatului de naţionalitate română la preşedinţia României şi care merită sâ-i conducă pe români. Vasilică Viorica Dăncilă este candidatul creştin ortodox, precum majoritatea cetăţenilor români, candidatul care a susţinut familia tradiţională la referendumul din toamnă anului 2018. Acestea sunt trăsăturile normalităţii României. în România, drepturile la opinie şi la vot democratic nu sunt îngrădite. Dar oare este NORMAL ca reprezentanţii Bisericii Evangheiice-Luterane, din care face parte sasul Klaus lohannis şi reprezentanţii Bisericii Unitariene, de care aparţine etnicul maghiar Ludovic Orban, să declare public că nu susţin familia formată dintre un bărbat şi o femeie, aşa cum este familia tradiţională românească, iar aceşti doi lideri de la PNL să nu ia atitudine? Oare este România NORMALĂ dacă a ajuns, astăzi, să fie condusă de oameni care nu simt româneşte, care nu înţeleg obiceiurile, tradiţiile şi spiritul nostru românesc, transmis din strămoşi? Români, 10 noiembrie este ziua în care aveţi dreptul să decideţi să trăiţi într-o ţară normală! Votaţi Viorica Dăncilâ, un bun român!” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională/credință, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea avertismentului contravențional. Hotărâre adoptată cu 7-1 voturi.
16. Publicarea de către PSD, Organizația Vrancea: „Klaus, Siegfried, Kovesi, Orban, Hellvig, Clotilde, Kelemen, Tomac. Au ajuns străinii să ne conducă ţara? Felicitări SRI.” reprezintă faptă de discriminare și încalcă dreptul la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională, conform art. 2 alin. (1) și art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 2.000 lei față de PSD. Voturi în favoarea sancționării au fost unanime (8 voturi), iar pentru amenda 6-2 voturi.
17. Afirmația doamnei Lia Olguța Vasilescu: „Domnul Klaus, cred deja se și vede șef de lagăr de concentrare și toți PSD-iștii băgați acolo la reeducare”, se încadrează în limita libertății de exprimare și este protejată de art. 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.
Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
18. Analizând afirmațiile din cadrul emisiunii România 2019 difuzată pe postul de televiziune Realitatea TV în data de 07.03.2019, de la orele 21,00, prezentatorul Cosmin Gușă împreună cu invitații săi Octavian Hoancă, Marius Pașcan, Dan Tănasă, se constată că au fost necesare aplicarea de amenzi contravenționale în cuantum de 2.000 lei față de Octavian Hoandră și Marius Pașcan. Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (8 voturi).
Politică
„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Doreen Nyanjura este un politician și a anunțat pe Twitter că va candida la alegerile prezidențiale din 2026, din Uganda. Nyanjura spune că se confruntă cu provocările standard de a fi femeie în politică: pe lângă tweet-urile de susținere sau de batjocură cu care s-au obișnuit majoritatea politicienilor de pe rețelele sociale, aceasta primește și comentarii de batjocură misogină, prezintă CNN.
Cu toate cele menționate, ea are un nume pentru susținătorii ei – Nyanjuraholics – și și-a caracterizat platforma cu un hashtag atractiv: #ThePoliticalAntidote.
„Masa pe care o agiți este pentru Băieții Mari, nu pentru ucigași, draga mea. Nici măcar să nu-ți irosești capitalul decât dacă există ceva după care alergi”, a spus o persoană, răspunzând la anunțul lui Nyanjura că intenționează să candideze în Uganda, din 2026, la alegerile prezidențiale împotriva lui Muhoozi Kaneirugaba, fiul actualului președinte Yoweri Museveni – dacă va candida.
„Mai întâi căsătorește-te, apoi luptă pentru scaunul prezidențial, (pentru că) nu poți conduce (oamenii) care sunt căsătoriți. Ce i-ai sfătui?” întrebă altul.
În calitate de viceprimar al Kampala, capitala Ugandei, Nyanjura nu este străină de atacurile personale online, despre care ea spune pentru CNN că s-au intensificat după ce și-a preluat funcția de primar în urmă cu aproape trei ani. Comentariile acoperă totul: de la lungimea părului, până la vârsta și starea ei civilă.
„Faptul că sunt singură a fost un alt motiv pentru agresiune, mulți spunând că acesta a fost motivul pentru care am primit postul”. Ei insinuau că a folosit relațiile sexuale pentru a merge înainte, a spus Nyanjura pentru CNN. Oamenii vor spune că „nu sunt responsabilă pentru că nu sunt căsătorită”, transmite ea. Și dacă ar fi văzut-o vreodată cu un bărbat, chiar și doar stând lângă unul, „ar vrea să facă din asta o problemă”.
Politicianul în vârstă de 33 de ani, care a fost activist și student la Universitatea „Makerere” din Kampala înainte de a intra în politică în 2016 și de a se alătura Forumului pentru Schimbare Democratică (FDC), unul dintre principalele partide de opoziție din Uganda, spune că hărțuirea pe care o primește pe pe platformele de social media și de mesagerie este mai agresivă atunci când susține egalitatea de gen.
„Mulți consideră că cei care pledează pentru echitate și egalitate susțin un abuz de cultură și credințe religioase. Pentru toate postările mele care militează pentru echitatea de gen, primesc abuz sau insulte”, explică Nyanjura, adăugând că postările ei de advocacy de pe rețelele sociale sunt de obicei ridicate și distribuite peste tot, în special pe mai multe grupuri de WhatsApp, urmate de abuz pe toate platformele.
Nyanjura continuă: amenințările cu „atacuri fizice au loc atunci când plănuiesc un marș și postez despre ele pe rețelele de socializare… Primesc amenințări că voi fi arestată sau că voi fi transportată într-o «dronă»” (o poreclă dată dubelor care au fost raportate a fi folosite în arestarea activiștilor politici din Uganda). „Așadar, stau departe de casa mea în astfel de momente și le cer membrilor familiei mele să facă același lucru”, a transmis pentru CNN.
La început, abuzul a făcut-o să se simtă îngrozitor, dar conștientă de faptul că abuzatorii ei vor să o reducă la tăcere, Nyanjura spune pentru CNN că a decis să-și mențină poziția și să fie un exemplu pozitiv pentru alte femei în viața publică.
„Sunt atât de multe femei care nu sunt pe niciuna dintre aceste platforme media, (dar) dacă trebuie să părăsesc rețelele de socializare pentru că am fost agresată, ce exemplu le dau altor femei care îmi urmăresc postările, videoclipurile și ce încurajare au de la mine?”.
Studii bazate pe violența de gen
Sondajele recente din Uganda au scos la iveală cifre puternice care evidențiază cât de comun este ca femeile să fie vizate online.
Cercetarea, condusă de Colectivul Feminist deTehnologie Pollicy în 2020, a constatat că 1/3 (32,8%) femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, intervievate în Uganda, a declarat că a suferit violență online bazată pe gen. Un studiu din 2021 a constatat că acest lucru a crescut în rândul femeilor lideri și al femeilor care atrag foarte multă atenție asupra lor, 50% dintre ele experimentând trolling-ul.
„Multe dintre ele au încetat să mai folosească aplicațiile și au încetat să se organizeze online”, spune Irene Mwendwa, directorul de inițiative strategice la Pollicy.
Studiul din 2021 a constatat că utilizarea platformelor de socializare de către femeile politicieni, pentru a interacționa cu alegătorii, a fost scăzută în comparație cu bărbații și, spune Mwendwa, înainte de alegerile din 2021, „cifrele au continuat să scadă din cauza abuzului online cu care femeile se confruntau”, citează CNN.
Un alt studiu din 2021 privind femeile din parlamentele Africii, realizat de Uniunea Interparlamentară (IPU) și Uniunea Parlamentară Africană (APU), a mai adăugat că 42% dintre femeile parlamentare au primit „amenințări cu moartea, amenințări cu viol sau amenințări cu bătaie sau răpire, de obicei online”.
Raportul al doilea al UIP, după cel din 2018 privind parlamentele europene a prezentat comparativ faptul că „atacurile online sunt, de asemenea, comune, dar mai mici decât în Europa”, atribuind diferența despre „accesul femeilor la internet între cele două regiuni”.
Nyanjura nu este singura femeie din politică ce se confruntă cu abuzuri de gen

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni
Când Olive Namazzi a decis să intre în politică, a crezut că va avea o viață publică plină de satisfacții. Namazzi, la fel ca Nyanjura, are 34 de ani și este în FDC, spune că nu și-a dat seama că a păși în arena politică drept femeie și persoană cu dizabilități, ar demara o campanie de hărțuire cibernetică care va dura mai mult de un deceniu.
Ca parte a angajamentelor sale, FDC acordă prioritate responsabilizării femeilor. În rolul ei de supraveghere pentru sănătate, educație, mediu și sport, pentru Consiliul orașului Kampala, Namazzi susține că social media sunt un instrument vital pentru a-și face vizibilă munca în comunitate și pentru a construi sprijinul alegătorilor. Dar este și un spațiu despre care spune că trebuie să se apere împotriva unui val de abuz.
Vorbind despre motivul pentru care femeile politicieni și personalitățile publice se confruntă cu mai multă hărțuire cibernetică decât colegii lor de sex masculin, Namazzi spune pentru CNN: „Oamenii ne găsesc ținte ușoare. Odată ce ești o femeie care este cunoscută, ești un candidat probabil pentru bullying”.
Un accident din 2013 a lăsat-o neputincioasă, motiv pentru care poartă pantofi special făcuți. Pentru denigratorii ei, acest lucru este ceva de luat în râs. Ea a descris o conversație dintr-un grup de WhatsApp în care se află: „Am încercat să relaționez cu cineva din punct de vedere intelectual și apoi a venit altcineva și a început să mă abuzeze pentru că îmi pun pantofi care nu se echilibrează. A început să-mi spună că nu pot să mă echilibrez atunci când merg”, spune Namazzi. — Era sub centură.
Într-un alt grup de WhatsApp, de data aceasta fiind o conversație privată de grup, cu alți politicieni, Namazzi afirmă că au fost făcute remarci despre vârsta la care s-a căsătorit și a întemeiat o familie. „Ceea ce mi se pare interesant este că uneori aceste abuzuri sunt chiar de la colegii noștri care sunt educați și de la care ne așteptăm să ne înțeleagă”. „Acest lucru se întâmplă pe o platformă de lideri. A fost foarte rău”.
Experiențele lui Namazzi și Nyanjura sunt susținute de cercetarea din 2021 a UIP și APU, care a constatat că majoritatea abuzurilor cu care se confruntă femeile parlamentare provin de la colegii lor de sex masculin, în special de la cei din partidele rivale. Raportul a mai arătat că femeile parlamentare care trăiesc cu dizabilități, precum și cele necăsătorite, sub 40 de ani și din grupuri minoritare suferă mai multă violență. După cum arată relatarea lui Nyanjura, sunt vizați și deputații care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen.
O lege în vigoare de peste un deceniu
Acest abuz online asupra femeilor politicieni are loc într-o țară care are o lege în vigoare privind securitatea cibernetică, de mai bine de un deceniu.
Legea, privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda, a interzis inițial comunicarea ofensivă și hărțuirea cibernetică și a fost modificată în 2022, pentru a adăuga discursul instigator la ură pe listă. Partea de comunicare ofensivă a fost declarată neconstituțională la începutul acestui an, dar hărțuirea cibernetică se pedepsește cu o amendă de „până la 750 de puncte valutare” sau închisoare de până la șapte ani, ori ambele.
Cu toate acestea, experții și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că, în loc să protejeze populațiile vulnerabile de trolling și hărțuire, cum ar fi femeile în politică, terminologia sa vagă, chiar și după recentul amendament, poate duce în schimb la utilizarea legii pentru a reduce la tăcere activiștii sau adversarii Guvernului.
Faptul menționat „subminează capacitatea și eficacitatea (legilor) ca instrumente împotriva criminalității cibernetice”, spune Eron Kiiza, avocat pentru drepturile omului și membru al Comitetului pentru statul de drept al Societății de Drept din Uganda. Kiiza completează că legile cibernetice sunt, de obicei, „întocmite vag și predispuse la contestații legale”, ceea ce „aduce probleme atunci când cazurile sunt duse în instanță”.
Mai mulți experți în domeniul juridic și al drepturilor femeilor au declarat pentru CNN că provocările legate de utilizarea legii pentru a urmări cu succes hărțuirea online determină femeile să decidă să nu raporteze abuzurile autorităților relevante.
Conform lui Namazzi, poliția nu este de niciun ajutor. „Autoritățile nu consideră hărțuirea online ca fiind la fel de gravă precum hărțuirea fizică și, prin urmare, nu o tratează cu severitatea de care are nevoie”, declară pentru CNN.
CNN a contactat forțele de poliție din Uganda și Ministerul Justiției pentru comentarii, dar nu au răspuns.
Experții și activiștii din țară spun că sunt necesare protecții mai bine direcționate pentru a se asigura că femeile rămân vocale și vizibile în politica ugandeză și se simt încrezătoare în împărtășirea muncii și opiniilor lor, la fel de mult ca bărbații în aceleași poziții de putere.
„Avem cu adevărat nevoie de vocea femeilor pentru a schimba modul în care sunt făcute economiile, politica și politicile sociale”, spune Brigitte Filion, ofițer de program pentru egalitatea de gen, pentru Uniunea Interparlamentară. „Când sunt femei în parlament există, de asemenea, mai multe legi și politici pe probleme precum violența împotriva femeilor și problemele legate de gen… Va fi o pierdere foarte mare pentru societate, în general, dacă femeile nu sunt implicate în mod egal în politică”.
Învață cum să răspunzi la abuz
Având în vedere că legile nu reușesc să protejeze femeile, organizațiile societății civile precum Pollicy, au petrecut ani de zile creând programe naționale și regionale pentru a ajuta femeile să se protejeze online.
„Mai puțin de un sfert dintre parlamentarii naționali africani și guvernele locale sunt femei”, explică Mwendwa, de la Pollicy. „Perfecţionarea digitală va permite femeilor politicieni să-şi extindă munca, cariera, comunităţile”.
Echipa lui Mwendwa a creat un joc numit „Digital safe-tea”, în care intri în viața a trei femei fictive pentru a afla despre amenințările digitale cu care se confruntă în mod regulat, inclusiv „Zoom bombing” (inițierea unui apel de pe Zoom, de către un troll), uzurparea identității și imaginile sexuale explicite partajate fără consimțământ.
Oamenii „trec prin labirintul de amenințări care sunt prezentate cu lecții despre cum să gestioneze astfel de amenințări în viața reală”, explică Mwendwa.
Jocul a ajutat-o pe Namazzi să învețe cum să răspundă agresorilor ei. „M-a învățat când să ignor și cum să blochez agresorii. M-a îndrumat cu privire la modul de raportare a agresiunii către platformele unde se întâmplă”, citează CNN.
Pollicy organizează și evenimente de formare pentru femeile care fac politică. În februarie, Mwendwa spune că 90 de femei din Uganda, Tanzania și Senegal, s-au reunit în cadrul programului Vot: Women. Aici, participanții au putut să împărtășească experiențe personale, precum și să beneficieze de formare în domeniul rezilienței digitale, combaterii violenței și a hărțuirii online și să se implice în siguranță în dezbaterile publice. Atât Nyanjura, cât și Namazzi au participat la eveniment.
„În loc să mă dau înapoi în fața agresorilor, am ales să rămân”.
Mai multe organizații lucrează cu femeile politicieni asediate, din Uganda, pentru a realiza ceea ce legile în vigoare nu reușesc, inclusiv Women of Uganda Network (WOUGNET), un ONG care promovează utilizarea tehnologiei în rândul femeilor, fetelor și a organizațiilor pentru drepturile femeilor, condus anterior de Peace Oliver Amuge, ca director executiv.
WOUGNET, activ acum de peste 20 de ani, lucrează cu femei lideri, nu doar pentru a aborda propriile experiențe de abuz, ci și pentru a legifera mai bine raportat la aceste probleme. Amuge subliniază că, deși amendamentul privind discursul instigator la ură menționează genul, legea privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda nu acoperă în mod specific violența bazată pe gen, din mediul online.
Ea este de acord că implicarea online poate fi un instrument eficient în politică, dar avertizează că multe femei evită platformele online de teama de abuz. Nyanjura și Namazzi sunt hotărâte să rămână în politică, în ciuda costurilor.
„Aproape că am înnebunit atunci când un agresor nu mi-a dat pace timp de două zile, fără oprire”, spune Namazzi. „Dar am fost hotărâtă să fiu un politician împotriva oricărui fel de intimidare… În loc să mă ascund în fața agresiunii, am ales să rămân și să-i atac imediat”.
„Vreau să le spun (altor femei) că atunci când te ridici, (hărțuitorii) în cele din urmă te vor lăsa în pace”, transmite Nyanjura înainte de a adăuga: „Dacă femeile nu îmbrățișează lumea digitală, cu siguranță vor rămâne în urmă”.
Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Uganda nu a răspuns la niciuna dintre multiplele solicitări de comentarii ale CNN.
Politică
Prin digitalizare, toată activitatea administrației publice locale devine mult mai eficientă

Prin digitalizare, toată activitatea administrației publice locale devine mult mai eficientă.
Digitalizarea crește exponențial viteza cu care sunt procesate documentele, automatizează raportările financiare, reduce timpul de lucru cu documentele contabile și eficientizează activitatea funcționarilor publici.
Rezultatul final: creșterea satisfacției cetățenilor față de serviciile publice.
Software Imagination & Vision (SIMAVI), cel mai mare integrator de produse software din Romania, a dezvoltat SVAP2025, un produs dedicat administrației publice, care a fost deja implementat cu succes la Consiliul Județean Prahova.
Mai multe detalii despre funcționalitățile SVAP2025 sunt prezentate de specialiștii Software Imagination & Vision (SIMAVI) în clipul de mai jos:
Politică
Anchetata pentru luare de mita, fosta sefa AEP joaca pe strategia prescrierii faptelor. Cum scapa unul dupa altul inculpatii din anchetele DNA

Fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, este trimisă în judecată de DNA încă din 2017, sub acuzația de trafic de influenţă şi spălare de bani, dar are mari șanse să intre în lotul inculpaților care scapă de pedepse cu sprijinul CCR, care, pe 26 mai 2022, a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe, scrie Newstrack.ro.
Cea mai recentă „evadare” de sub rigorile legii este cea a lui Nelu Iordache, din luna ianuarie, când Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal, fiind anulată o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită de acesta la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air.
Este o decizie care îi face pe mulți inculpați să-și frece mâinile de bucurie și să-și numere liniștiți banii. Printre ei este și Ana Maria Pătru trimisă în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care fosta șefă a Autorității Electorale Permanente este acuzată că ar fi obținut 600.000 de euro de la o companie IT, promițând că poate deturna cursul unei investigații care viza societate.
La 6 februarie 2023, Ana Maria Pătru a obținut o nouă amânare în dosar, cu termen peste o lună, când ar trebui să aducă noi martori în sprijinul apărării sale. Cât de credibili vor fi aceștia aproape că nu mai contează, dat fiind că scopul este de fapt de a se ajunge la prescrierea faptelor.
În rechizitoriul DNA, procurorii au depus mai multe documente care ar proba faptul că în perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la patroana unei firme suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a mai cerut două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma.
Procurorii anticorupție au mers pe urma banilor și susțin că ei au fost investiți de inculpată într-o vilă, un apartament la Constanța și terenuri.
De această CCR din 2022 vor beneficia mii de inculpaţi. Printre cei care au scăpat deja de condamnări se află Dorin Cocoş, Mihai Chirica sau foşti şefi din ANRP, iar alţii au ieşit din închisoare: Adrian Mititelu şi Bogdan Olteanu.
-
Lifestyle2 ani înainte
Minimalismul, noul stil de viață care cucerește planeta. Discret, este adoptat de tot mai mulți români cu bani
-
Politică2 ani înainte
Florin Cîțu va câștiga detașat confruntarea cu Ludovic Orban. Iată si de ce
-
Lifestyle2 ani înainte
În sfârșit te întorci la birou. Cum te vei îmbrăca?
-
Lifestyle3 ani înainte
Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte