Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, într-o conferință de presă organizată la Palatul Cotroceni, cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la preluarea mandatului, că România lucrului bine făcut este un proiect posibil, pentru a deveni „o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea„.

Principalele declarații ale președintelui Klaus Iohannis:

• Dragi români, au trecut primele 100 de zile din mandatul meu de preşedinte. Unii se întreabă de ce nu am vorbit mai mult în această perioadă, de ce nu am eu prima reacţie la fiecare „breaking news”, de ce nu admonestez public alte instituţii, de ce nu critic zilnic alţi politicieni.
• Foarte simplu: pentru că nu acesta este rolul unui preşedinte. Şi pentru că aceasta a fost prima mea promisiune: alt mod de a face politică, fără gălăgie şi spectacol, mai puţine vorbe de dragul vorbelor şi mai multă construcţie, cu raţiune şi răbdare. Aceste 100 de zile, dincolo de acţiunile concrete, au fost despre valori şi despre modul în care ele pot să ne transforme viaţa. A fost important pentru mine să reafirm încrederea în nişte principii pe care comportamentul altor politicieni în exerciţiul puterii le-au golit de conţinut.
• România lucrului bine făcut este posibilă, o ţară care ştie ce vrea şi care poate ceea ce vrea. Acesta este un proiect de vindecare pentru ţară, care cere o condiţie simplă pentru a funcţiona: să ne vedem fiecare de treabă, cu responsabilitate. Am spus că voi fi un preşedinte mediator şi integrator. După ani de zile de conflict permanent, am aşezat la masa dialogului partidele politice, reprezentanţi ai instituţiilor, societatea civilă, pe diferite teme. Unul dintre rezultate a fost semnarea acordului pentru creşterea bugetului apărării.
• În această perioadă, am trimis la reexaminare câteva legi. Vă spun foarte limpede: eu nu mă joc cu legile ţării noastre. Eu nu folosesc această prerogativă a preşedintelui nici ca sa mă răfuiesc cu cineva, nici ca să răspund la vreun interes particular. Pur şi simplu nu promulg legi care nu respectă principii constituţionale sau obligaţii ale statului român.
• Un alt lucru despre care am vorbit a fost refacerea încrederii între stat şi cetăţean, dar şi aplicarea legii pentru toţi. Participarea mea la momente de bilanţ ale unor instituţii din sfera justiţiei, apărării şi securităţii naţionale a fost un semn de recunoaştere a activităţii lor, dar am dorit să subliniez şi faptul că toate instituţiile statului sunt în serviciul cetăţeanului şi sunt chemate să apere democraţia.
• Am auzit şi întrebarea: de ce face preşedintele atâtea vizite externe? De ce nu stă acasă, cu ochii pe televizor sau pe partide? Pentru că politica externă este un atribut fundamental al preşedintelui şi, mai ales, pentru că o politică externă puternică şi eficientă înseamnă un stat puternic şi eficient pentru cetăţenii săi.
• Nu cred că greşesc dacă afirm că în aceste 100 de zile România a reînceput să-şi dobândească respectul şi credibilitatea în marile capitale europene şi din lume. În acest scurt interval am avut marea bucurie să mă întâlnesc cu o parte dintre reprezentanţii comunităţilor de români de peste graniţă, să le mulţumesc personal pentru patriotismul lor. Regret că nu am reuşit să-i cunosc decât pe foarte puţini dintre ei, iar promisiunea mea este că voi merge în lunile următoare în cât mai multe locuri unde trăiesc comunităţile mari de români. În fine, recuperarea memoriei istorice, preţuirea culturii naţionale şi redescoperirea valorilor fac parte din misiunea unui preşedinte.
• O misiune care nu trebuie scrisă formal într-un text de lege, ci simţită. Sunt evenimente la care am participat, locuri pe care le-am vizitat şi oameni pe care am ţinut să-i cunosc tocmai din acest motiv. Ştiu că există aşteptări mari şi pentru alte zone. Ştiu că oamenii îşi doresc ca lucrurile să se schimbe cât mai repede. Nu toate proiectele au putut începe concomitent, mă refer în special la organizarea Consiliului Consultativ pentru Diasporă şi la structurarea unui mecanism de dezbatere pe educaţie şi pe sănătate. Înainte de a ridica o construcţie este însă nevoie de o fundaţie solidă la care am lucrat în aceste prime 100 de zile.
• Dragi români, acestea sunt direcţiile de principiu şi acţiune pe care le voi păstra în perioada următoare. Finalizarea proiectelor de reformă a instituţiilor politice rămâne prioritară până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare. Voi urmări cu atenţie soluţia legislativă pentru a asigura votul românilor din diasporă, dar şi celelalte proiecte. Voi continua seria întâlnirilor externe în spiritul aceleaşi politici la baza căreia stau Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, apartenenţa la NATO şi la UE. În lunile următoare voi finaliza, de asemenea, Strategia naţională de apărare, pe care o voi prezenta parlamentului.
• Cea mai mare nemulţumire a mea în această perioadă  – şi trebuie să recunoaştem cea mai mare restanţă – rămâne modul în care parlamentul continuă să trateze cererile justiţiei, dar şi faptul că promisiunea de a face mai transparente şi mai simple procedurile care privesc încuviiinţarea cererilor justiţiei nu a fost onorată încă de partide.
• Fiecare episod în care justiţia este blocată în parlament înseamnă un pas înapoi în recâştigarea încrederii publice şi o sursă de pierdere a legitimităţii, iar efectele depăşesc momentele unui vot. Despre politicienii suspectaţi de corupţie şi fuga de justiţie vreau să subliniez că există o probă pe care dacă nu o treci nimic şi nimeni nu te poate ajuta. Această probă se referă la integritatea personală. Ea nu se poate mima, oricâte încercări ai face. În politică, dacă ai greşit grav, demisionezi.
• Acesta este un alt mod de a face politică. Aşa cum a arătat şi votul din 16 noiembrie 2014, oamenii aşteaptă de la cei aleşi altă conduită. Am certitudinea că mai există politicieni care gândesc la fel când vine vorba de integritate. Fie că ei înţeleg acum sau mai târziu, electoratul va evalua şi sancţiona aceste lucruri la vot. Înţeleg şi împărtăşesc supărarea oamenilor care s-au săturat să vadă că mulţi dintre cei aleşi să-i reprezinte în parlament au uitat în slujba cui sunt şi le sfidează aşteptările. Înţeleg şi dorinţa unora de acţiuni rapide şi radicale pe termen scurt. În democraţie însă, nu poţi rezolva un abuz prin alt abuz. Nu poţi opri un conflict printr-unul şi mai mare şi nu poţi schimba comportamente cu forţa. S-au mai încercat aceste lucruri în România ultimilor ani de către toate părţile. Ştim cu toţii ce a ieşit: un război al tuturor împotriva tuturor. Cine nu învaţă din lecţiile istoriei, e condamnat să repete trecutul şi nu poate construi un alt viitor. Eu nu am de gând să-l repet.
• Schimbarea clasei politice şi a mentalităţilor este un proces de durată, dar este un proces care acum câteva luni părea imposibil, în timp ce astăzi e deja început. Rezistenţa la schimbare este primul semn că aceasta se întâmplă. Dacă rămâi consecvent unor principii, chiar şi atunci când circumstanţele te împing a le încălca, în cele din urmă vor prevala principiile. Dacă rămâi ferm în respectarea constituţiei, chiar şi atunci când a merge la limita ei pare o soluţie mai rapidă, constituţia va prevala.
• Acestea sunt crezurile mele. Românii trebuie să ştie că reperul meu este litera şi, mai ales, spiritul constituţiei. Preocuparea mea este să fac ce am spus că fac. Conduita mea este cea pe care deja o cunoaşteţi şi singura direcţie este viitorul pe care îl creăm împreună, al unei Românii în care îşi regăsesc locul, încrederea, calmul şi aprecierea valorii, al unei Românii cu adevărat democratice şi puternice.
• Reporter: Aţi enumerat realizările din primele 100 de zile din mandat. Aş vrea să vă întreb dacă în această perioadă au existat obiective pe care nu le-aţi atins în afară de nemulţumurile legate de modul în care parlamentul tratează cererile justiţiei?
• Klaus Iohannis: Faptul că partidele şi parlamentul încă nu au realizat ceea ce au promis consider că este, dacă putem să tratăm aşa, o încă nerealizare. Mulţumesc.
• Reporter: Fostul preşedinte al României v-a solicitat zilele trecute să nu validaţi numirea noului ministru al finanţelor, pentru că a votat împotriva arestării domnului Şova în parlament. Vă întreb, domnule preşedinte, în ce relaţii sunteţi dvs acum cu fostul preşedinte al României, dacă măcar v-aţi gândit, aţi luat în calcul acea solicitare, dacă dvs i-aţi cerut domniei sale să părăsească Vila Lac III mai devreme şi dacă măcar v-a anunţat că se mută la Scroviştea?
• Klaus Iohannis: Astea au fost patru întrebări, nu?
• Reporter: Erau punctele unei singure întrebări.
• Klaus Iohannis: Nu m-am întâlnit cu fostul preşedinte, nu i-am solicitat absolut nimic, nu am discutat nici despre reşedinţă, nici despre politică. În rest încă, însă dacă e vorba de sfaturi, constatăm că fostului preşedinte îi prieşte pensia. Este foarte vocal şi postat. Îi doresc să fie sănătos.
• Reporter: Domnule preşedinte ce legături aveţi cu compania Holzindustrie?
• Klaus Iohannis: Nu am absolut nici o legătură şi nu pot să vă dau niciun detaliu. Ştiu că au existat anumite scenarii create în anumite talk-show-uri. Pot să vă spun, aşa cum am spus şi în alocuţiunea mea, nu există la mine loţiunea de lobby sau intervenţie pentru a rezolva o problemă. Iar în cazul acesta nu a existat, nici în cazul acesta nu a existat. Nici măcar nu au încercat să ajungă la mine, că puteau să încerce şi să-i refuz.
• Reporter: Dacă îmi permiteţi, într-o scrisoare deschisă, fostul ministru al apelor şi pădurilor spunea că aţi fi fost dezinformat tocmai de reprezentanţii acestei companii în momentul în care aţi decis să retrimiteţi în parlament Codul Silvic.
• Klaus Iohannis: Este o speculaţie făcută de fostul ministru pe care, probabil, ar fi bine să o explice fosta doamnă ministru, nu are însă absolut nimic de-a face cu mine şi cu administraţia mea.
• Reporter: I-aţi răspuns doamnei ministru la această scrisoare?
• Klaus Iohannis: Tocmai.
• Reporter: Au fost mai multe critici pe o reţea de socializare, chiar reţeaua pe care aţi strâns peste un milion de like-uri la început…
• Klaus Iohannis: Un milion şi jumătate.
• Reporter: Aş vrea să vă întreb, domnule preşedinte, cum credeţi că s-a ajuns la aceste critici, până la urmă, pentru că jurnalişti importanţi, dar şi toţi românii au criticat până la urmă mai multe acţiuni ale dvs?
• Klaus Iohannis: Orice om este supus greşelii şi, dacă fanii mei mă critică şi au dreptate, încerc să mă îndrept. Dar în privinţa lobbyului nu are nimeni dreptate. Mulţumesc.
• Reporter: În ce măsură consideraţi întemeiate temerile unor politicieni că se face în acest moment abuz de arestări, de justiţie la televizor, şi de scurgeri de informaţii din dosare, temeri care au dus şi la respingerea unor solicitări ale justiţiei şi care i-au făcut pe parlamentari să se gândească să modifice acum Codul Penal.
• Klaus Iohannis: Putem să constatăm cu toţii că România se află într-o fază foarte intensă de combatere a corupţiei, acţiuni foarte vizibile, foarte multe ale parchetelor care se ocupă de aceste lucruri. Consider că este un lucru bun. Vedem – şi dvs, şi eu – aproape zilnic noi şi noi politicieni acuzaţi de diferite lucruri, ceea ce ne duce cu gândul la o întrebare: cum de au stat atâţia ani în spaţiul public şi nu a venit nimeni să verifice aceste chestiuni? Bine că se întâmplă şi acum, în ceasul al doisprezecelea. Trebuie să vă spun foarte clar: această fază intensă de luptă anticorupţie este urâtă, este foarte urâtă; iese la suprafaţă tot ce a fost şi tot ce este mai rău şi mai urât în politica românească. Însă vă asigur că fără această fază nu putem să ne facem bine.
• Reporter: Domnule preşedinte, cum explicaţi faptul că, pe de o parte, Parlamentul este criticat pentru că blochează unele solicitări din justiţie, dar, în acelaşi timp, un senator este numit ministru şi vorbim despre un senator care a fost filmat votând împotriva unei astfel de solicitări? Şi v-aş mai întreba dacă aveţi de gând să mai faceţi consultări cu partidele pe această temă în ceea ce priveşte solicitările din justiţie şi felul în care se tratează ele.
• Klaus Iohannis: Faptul că Parlamentul este criticat şi cu faptul că un senator este propus ministru de către prim-ministru eu cred că aceste lucruri nu au mare lucru în comun. Trebuie să vedem care este rolul Parlamentului, unde se consideră că putea să acţioneze altfel şi pentru ce este criticat. Şi este criticat şi de societatea civilă, până şi de mine, pentru lipsa unei reacţii adecvate în faţa solicitărilor venite din justiţie. Membrii Guvernului sunt propuşi de către prim-ministru, care îşi însuşeşte sută la sută politic această propunere.
• Reporter: Aveaţi dreptul la o respingere.
• Klaus Iohannis: Fără îndoială. Dar eu nu văd ce sens ar avea o respingere dacă nu există motive temeinice care ţin de mine. Dacă cel propus nu convine politic, atunci acest lucru şi-l însuşeşte prim-ministrul, nu preşedintele. Deci răspunderea politică pentru Guvern este la prim-ministru.
• Report: Consultări…?
• Klaus Iohannis: Consultări voi mai avea, cu siguranţă. După sărbători o să propun partidelor o nouă rundă de consultări, să vedem până unde s-a ajuns cu modificarea legislaţiei, care sunt următorii paşi, ce se mai poate face în această sesiune parlamentară.
• Reporter: Poate fi găsită, dacă îmi permiteţi, şi o altă soluţie decât cea a promisiunilor? Pentru că după prezidenţiale toţi liderii politici au promis că nu se vor mai bloca solicitările din Parlament. A mers o bucată de vreme, destul de scurtă, iar apoi s-a revenit la vechile obiceiuri.
• Klaus Iohannis: Nu cred că îşi imaginează cineva că acum, de azi pe mâine, schimbăm totul. Nu se schimbă aşa repede lucrurile. Tuturor, cel puţin celor din această sală, ne-ar plăcea dacă de pe o zi pe alta s-ar putea schimba lucrurile, să schimbăm legile care s-au dovedit că nu dau rezultate bune şi să mergem înainte. Lucrurile nu merg aşa simplu. Exact din acest motiv am avut mai multe runde de discuţii cu reprezentanţii partidelor, voi avea în continuare runde de discuţii şi, până la urmă, lucrurile se vor corecta. Sunt destul de optimist.
• Reporter: Pe plan extern aţi stabilit pentru România ca deziderat politic aderarea noastră la Schengen. Concret, după vizitele pe care le-aţi avut în străinătate, ce şanse are România să fie primită în Schengen anul acesta?
• Klaus Iohannis: Acest deziderat şi l-a stabilit România de mai multă vreme, doar că nu s-a realizat din varii motive, legate de MCV şi alte lucruri. Am discutat aceste chestiuni cu liderii importanţi pe care i-am întâlnit în aceste 100 de zile şi pot să spun că am un optimism moderat. Există şanse, însă nu certitudini, că în viitorul apropiat aceste chestiuni se pot rezolva, însă – trebuie să vă spun şi un „însă” – ultimele evoluţii din parlament, în care anumite solicitări au fost respinse, nu ne ajută absolut deloc.
• Reporter: Susţineţi ridicarea MCV pentru România?
• Klaus Iohannis: Eu am susţinut şi susţin în continuare ridicarea MCV pentru România. Am discutat aceste lucruri şi la Bruxelles există deja la foarte multe personalităţi relevante convingerea că MCV trebuie să se finalizeze în acest mandat al Comsiei Europene. Se va renunţa gradual. Ei numesc acest proces „phasing out”, adică să se termine, nu dintr-o dată, ci în mai multe etape, şi sunt destul de optimist în această privinţă, că aşa se va întâmpla.
• Reporter: Domnule preşedinte, când vă veţi muta în Vila Lac III şi dacă aţi grăbit acest proces prin realocarea fostului preşedinte în complexul de la Scroviştea şi vă întreb acest lucru în contextul în care, cel puţin neoficial, acela este un complex destinat preşedinţilor în funcţie şi exista o cutumă prin care preşedinţii în funcţie îşi dădeau acordul pentru folosirea acelui complex.
• Klaus Iohannis: Nu am fost nici întrebat, nici nu mi-am spus părerea cu vreo mutare, cum am spus şi înainte, a fost o întrebare similară. Nu mă interesează. Este problema altora să vadă cum se repartizează aceste imobile. Eu pot să spun că au trecut primele 100 de zile din mandatul meu şi statul român nu mi-a pus la dispoziţie reşedinţa oficială a preşedintelui României. Ce se va întâmpla în continuare, vom urmări cu toţii cu mare atenţie.
• Reporter: Şi încă o întrebare, dacă îmi permiteţi. Aţi spus că în politică cine greşeşte demisionează. Cu ce au greşit George Maior şi George Scutaru?
• Klaus Iohannis: Acuma trebuie să facem o deosebire între greşeală politică şi demisie politică şi demisia din motive personale. Şi domnul George Maior şi domnul George Scutaru au demisionat din motive personale. Mi-au înaintat demisiile, le-am acceptat, drept pentru care s-a încheiat orice discuţie. O demisie din motive personale nu cred că se poate discuta, decât dacă respectivul doreşte să dea lămuriri publice. Dacă nu doreşte, cred că este bine să lăsăm lucrurile aşa cum sunt.
• Reporter: Când vom avea un nou şef al SIE sau mai bine zis când veţi face o propunere în acest sens?
• Klaus Iohannis: Cu siguranţă, în următoarele luni voi face o propunere pentru SIE.
• Reporter: La începutul mandatului spuneaţi că sunteţi nevoit să lucraţi cu un guvern ineficient. După 100 de zile împreună la putere vă păstraţi această idee? cu ce argumente şi cât de departe vedeţi ziua în care veţi avea propriul guvern, aşa cum spuneaţi chiar de la început că vi-l doriţi?
• Klaus Iohannis: Guvernul nu s-a schimbat în esenţă, decât în anumite poziţii care s-au eliberat datorită unor proceduri care nu au pus guvernul în niciun fel de lumină bună, şi mă refer, de exemplu, la fostul ministru de finanţe, care este cercetat de procurori. Din acest motiv, a trebuit să plece şi a venit altă persoană în loc. Nu aştept de la acest guvern să devină mai eficient.
• Klaus Iohannis: Când va veni însă alt guvern este o întrebare care trebuie pusă în esenţă partidelor politice şi trebuie pusă în parlament. Eu nu am de gând să preiau rolul opoziţiei. Eu rămân şi mă rezum la rolul de preşedinte. Dacă opoziţia va reuşi să adune suficiente voturi pentru a trece o moţiune de cenzură vom avea alt guvern. Dacă nu va reuşi, atunci vom avea alt guvern după alegerile parlamentare din 2016.
• Reporter: Mulţumesc. Vroiam să vă mai întreb, apropo de acel minus major pe care l-aţi menţionat dvs., aveţi de gând să… Sau aveţi mai bine zis pârghii să contribuiţi la remedierea situaţiei? Aveţi de gând să faceţi ceva în acest sens, mai ales că spuneaţi că încurajaţi lupta anticorupţie? Cum puteţi face în mod concret acest lucru?
• Klaus Iohannis: Un pic mai exact, ce anume doriţi să vă spun?
• Reporter: Spuneaţi de faptul… de acel minus major din parlament, da.
• Klaus Iohannis: Că parlamentul încă nu a modificat. Da, vorbesc cu reprezentanţii partidelor până când se rezolvă şi se va rezolva.
• Reporter: Aţi spus în alocuţiunea dvs. că instituţiile statului sunt în slujba cetăţeanului. Din această perspectivă, vi se pare adecvată reacţia statului, a instituţiilor statului român în cazul declaraţiilor ambasadorului Rusiei referitoare la o parte a presei şi la unii publicişti?
• Klaus Iohannis: Da.
• Reporter: Dvs. de ce nu aţi avut o poziţie?
• Klaus Iohannis: O să vă detaliez un pic. Ambasadorii nu sunt un fel de politicieni veniţi în România ca să-i luăm la grămadă. Ambasadorii reprezintă state. Există în diplomaţie cutume. Ce e bine să spună un ambasador, ce nu e bine să soună un ambasador. De exemplu, în ultima vreme a fost acea luare de poziţie a ambasadorului pe care l-aţi menţioant. Nu este niciodată şi în nicio circumstanţă rolul preşedintelui sau al primului ministru să răspundă în public unui ambasador, indiferent ce spune acel ambasador. Dacă afirmaţiile ambasadorului se consideră a fi nepotrivite, atunci cel mai puternic instrument şi cutuma care se respectă este că ambasadorul este chemat la Ministerul de Externe, unde are o discuţie fie cu secretarul de stat, fie în anumite cazuri chiar cu ministrul de externe şi i se atrage atenţia că aceste lucruri nu se pot spune în public. Orice altceva vă asigur că nu se poartă şi nu se face.
• Reporter: Sunteţi şi şeful CSAT, aţi avut recent vizite în Ucraina, în Republica Moldova, state aflate în imediata vecinătate a României şi în proximitatea Rusiei. Din această perspectivă aş vrea să vă întreb dacă există, dacă aveţi informaţii, dacă există în momentul acesta încercări din partea Rusiei de a influenţa sau de a destabiliza decizii politice sau economice majore în România?
• Klaus Iohannis: Nu am informaţii că ar exista încercări de destabilizare în România. Nici din partea Rusiei, nici din partea altor state, dar pe de altă parte trebuie să fim foarte conştienţi că statele care doresc să-şi extindă influenţa găsesc întotdeauna agenţi prin care încearcă să influenţeze lucrurile, ori aceste încercări în România acum nu au succes.
• Reporter: Şi, pentru că vorbim de relaţia cu Rusia, aţi avut astăzi o întâlnire cu generalul Philip Breedlove. Aţi discutat despre poziţionarea de armament greu al NATO pe teritoriul României?
• Klaus Iohannis: Am discutat cu generalul Breedlove chestiuni mai generale legate de poziţionarea NATO, de perspectiva NATO, de comandamentul de divizie, de NFIU, care se va realiza în puţin timp, însă nu am dorit să intru în discuţii detaliate tehice, lăsând acestea între militari şi între tehnicieni.
• Reporter: Vreau să vă întreb: la fiecare interviu pentru presa străină, şi în ţară la anumite interviuri, aţi declarat că vreţi un guvern „al meu”, al dvs. Vă mai doriţi un guvern al dvs?
• Klaus Iohannis: Cred că orice preşedinte îşi doreşte un guvern al lui. Dar daţi-mi voie să detaliez ce înseamnă „al meu” sau „al lui”. Este un guvern cu care poate să lucreze efectiv, şi formal, şi informal, în toate problemele care privesc statul. De exemplu, ca să nu rămânem doar în zona foarte teoretică, eu mi-aş fi imaginat că un guvern care vrea să lucreze cu mine, înainte să prezinte modificări semnificative la Codul Fiscal, vine la mine, mi le prezintă, le discutăm şi vedem cum se pot pune în practică. Or acest lucru nu s-a întâmplat, cum şi în alte chestiune Guvernul a considerat că poate să meargă mai departe fără să se consulte cu preşedintele. Nu doresc să fac treaba Guvernului, cum nici nu doresc – poate aţi observat – să văd de treaba altuia, dar cred că un guvern care doreşte să lucreze cu preşedintele informează sau îl consultă, de la caz la caz, pe preşedinte în chestiuni care sunt importante pentru ţară.
• Reporter: Am înţeles, dar în acest context îmi permit să vă întreb: ce discutaţi cu premierul când vă întâlniţi, dacă nu vă consultă?
• Klaus Iohannis: În afară de aceste chestiuni, sunt totuşi lucruri despre care mă informează, mă consultă şi discutăm.
• Reporter: A venit cineva direct sau prin intermediari, vorbesc de decidenţi politic, să vă propună târguri politice?
• Klaus Iohannis: Niciodată. Nici acum, nici înainte.
• Reporter: Ce părere aveţi despre situaţia care este în aceste zile prin ţară cu închiderea firmelor? Este o isterie întreagă. Sigur aţi primit informări şi ştiţi.
• Klaus Iohannis: România este o ţară în plină reformare. Tot timpul facem o reformă, ba în învăţământ, ba în sănătate, pe urmă la fisc, pe urmă la ANAF, pe urmă la Codul Fiscal şi, din păcate, trebuie să constat că există tendinţa de a lucra ca pendulul, dintr-o extremă în cealaltă. Ba avem situaţii în care fiscul nu se ocupă de aceste chestiuni, ba avem situaţii în care fiscul se ocupă câteodată de detalii care chiar nu cred că merită foarte multă atenţie. Bănuiesc că aceste chestiuni, odată cu schimbările care sunt acum în curs la ANAF, odată ce se termină, să se ajungă la o normalitate.
• Reporter: Soţia dvs vă însoţeşte adesea şi în vizitele externe. Se vorbeşte în presă, se vorbeşte de instituţia Primei Doamne. Cum o vedeţi şi ce ar însemna acest lucru?
• Klaus Iohannis: Cred că instituţia Primei Doamne încă nu-şi găseşte loc în România. Ar trebui să existe poate o dezbatere publică pe această temă, ar trebui să existe probabil câteva studii care ne spun dacă românii îşi doresc aşa ceva sau dacă nu-şi doresc. Dar Prima Doamnă a mea, soţia mea, îmi face onoarea să mă însoţească peste tot unde este posibil şi cred că este un prim pas spre a induce în spaţiul public o discuţie despre Prima Doamnă. Dar de acolo până la instituţia Primei Doamne cred că mai este cale lungă.
• Reporter: Domnule preşedinte, aţi spus că nu veţi graţia niciun politician corupt. Ştiu asta. Cu toate astea vă întreb: dacă Tiberiu Ridzi vă va trimite o cerere de graţiere, îi veţi graţia soţia, având în vedere faptul că lumea spune că este pe moarte în puşcărie?
• Klaus Iohannis: Răspunsul generic l-aţi citat chiar dvs. Răspunsuri punctuale nu pot să vă dau acolo unde nu există solicitări. Este un procedeu birocratic mai complex, care implică Ministerul Justiţiei, juriştii şi specialiştii din Administraţia Prezidenţială, atunci când se analizează.
• Reporter: Şi cu Avram Iancu cum facem? Îl declarăm erou?
• Klaus Iohannis: Ei, iată o temă interesantă. Personal, fiind ardelean eu sunt pro-Avram Iancu. Mie îmi place personajul şi aş fi foarte de acord şi chiar mi-ar place mie să decernez post-mortem acest titlu. Este o iniţiativă foarte lăudabilă şi iniţatorii, pe care-i cunosc şi îi cunoaşteţi, au vrut cu siguranţă să facă un lucru bun, doar că nu s-a potrivit legea cu procedura. Nu am trimis legea înapoi fiindcă nu aş vrea cu Avram Iancu. Vreau. Mi se pare o idee bună şi sper să se rezolve într-un final, dar procedura legislativă n-a fost respectată întrutotul şi, cum niciunul nu ne dorim să avem o lege care este atacabilă peste un an sau doi, am trimis-o înapoi, ca parlamentarii s-o ia, s-o pună în acord cu procedura legislativă şi să-l declarăm pe Avram Iancu erou naţional, cum probabil şi alte personalităţi din istoria noastră merită să fie declarate eroi naţionali.
• Reporter: Domnule preşedinte, după cum ştiţi, în ultima perioadă Direcţia Antifraudă a ANAF a închis numeroase localuri şi magazine, inclusiv pentru sume derizorii. Consideraţi că acesta este drumul pe care trebuie să mergem pentru diminuarea evaziunii fiscale?
• Klaus Iohannis: Este un pic dificil să comentez speţe foarte concrete dacă nu ai date foarte concrete, dar, după părerea mea, este bine să căutăm proceduri care încurajează investitorii şi chiar pe micii investitori să-şi ducă afacerea mai departe şi nu să găsim metode prin care să închidem firme, asta la modul general. La modul concret, cred că e foarte bine să întrebaţi chiar la ANAF cum văd ei chestiunea şi dacă dumnealor cred că o ţară fără firme poate să funcţioneze.
• Reporter: În seara în care aţi câştigat alegerile le-aţi transmis românilor că şi-au luat ţara înapoi, în special celor care v-au votat. Ce mesaj aveţi pentru românii care în aceste 100 de zile poate că şi-au pierdut puţin din speranţă? Mulţumesc.
• Klaus Iohannis: Nu am avut impresia că şi-au pierdut speranţa. Eu cred că, cel puţin aşa citesc eu sondajele, că sunt alături de mine şi, împreună, nu numai că nutrim speranţa, încercăm să facem paşii pentru a o pune în practică.
• Reporter: A rămas o chestiune nelămurită după aceste 100 de zile.
• Klaus Iohannis: Atunci s-o lămurim.
• Reporter: Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, le-a spus martorilor în dosarul pe care dumnealui îl are la DNA că avea acces la dvs prin intermediul realizatorului TV Rareş Bogdan. Vă întreb care este relaţia dvs, dacă aţi discutat cu Marian Vanghelie, cu Rareş Bogdan, la fel, care este relaţia dvs, şi dacă credeţi că PNL ar trebuie să facă o majoritate inclusiv cu aceşti parlamentari, racolaţi de Marian Vanghelie şi Mircea Geoană?
• Klaus Iohannis: Începem cu ultima parte. E treaba PNL dacă face alianţă cu unii sau cu alţii. Sper să fie bine inspiraţi când fac alianţele, iar în ce priveşte pe primarul Sectorului 5, vă spun ceva ce poate vă surprinde: eu nu l-am întâlnit niciodată pe domnul Vanghelie, nu are nicio cunoştinţă comună cu mine prin care ar ajunge la mine şi toată povestea eu am văzut-o ca pe o chestiune hilară. Dacă vreţi să vă dau un răspuns ultrasec: nici vorbă!