Connect with us

Publicat cu

pe

Sporul natural negativ al populaţiei României s-a accentuat în luna august a acestui an, ajungând la minus 6.365 de persoane, comparativ cu minus 3.274 de persoane în aceeaşi perioadă din 2019, relevă datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate luni.

Potrivit INS, în august 2020, numărul născuţilor-vii a fost mai mare cu 179 comparativ cu aceeaşi lună din 2019, iar numărul persoanelor care au decedat a fost cu 3.270 mai mare faţă de august 2019.

De asemenea, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 13 mai mic în luna august 2020, decât cel înregistrat în luna similară din anul anterior.

Pe parcursul lunii august 2020, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 11.766 de persoane (6287 de bărbaţi şi 5.479 de femei), iar în mediul rural decesul a 11.403 de persoane (6.174 de bărbaţi şi 5.229 de femei). Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, numărul persoanelor care au decedat a crescut cu 1.967 (1.186 de bărbaţi şi 781 de femei) în mediul urban, respectiv cu 1.303 (834 de bărbaţi şi 469 de femei) în mediul rural.

În acelaşi timp, numărul căsătoriilor a fost, în intervalul de analiză, cu 8.115 mai mic decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr. 202/2010 în luna august 2020 s-au pronunţat cu 374 divorţuri mai multe decât în luna august 2019.

„Efectele crizei sanitare asupra fenomenelor demografice sunt vizibile, în cazul deceselor, în special în lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2020, când s-au înregistrat creşteri faţă de lunile aprilie, iunie, iulie şi august 2019, al căsătoriilor care, începând cu luna martie, au înregistrat scăderi semnificative ale numărului de evenimente faţă de luna corespunzătoare din 2019. Numărul naşterilor a scăzut în fiecare lună faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, excepţie făcând luna august când s-a înregistrat un număr mai mare de născuţi-vii faţă de anul precedent”, precizează INS.

Conform statisticii oficiale, raportat la intervalul august 2020 – iulie 2020, numărul copiilor născuţi a fost mai mic cu 611, până la 16.804. Totodată, numărul deceselor înregistrate a fost de 23.169, cu 752 decese mai multe decât în luna iulie 2020. Numărul deceselor la copiii cu vârstă sub un an a fost de 88, în scădere cu 13.

În luna august 2020, aproape două treimi din totalul numărului de decese s-au înregistrat pentru persoanele cu vârstă de cel puţin 70 ani (9.498 decese, reprezentând 41% din total, s-au înregistrat la grupele de vârstă 80 ani şi peste, 5657 decese, reprezentând 24,4%, la persoanele de 70-79 ani) şi 4.549 decese (19,6%) la persoanele în vârstă de 60-69 ani.

La polul opus, cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 5 – 19 ani (86 decese), 0 – 4 ani (107 decese) şi 20 – 29 ani (129 decese).

În acest context, sporul natural s-a menţinut negativ în luna august 2020, decedaţii având un excedent faţă de născuţii-vii de 6.365 de persoane.

Cât priveşte nupţialitatea şi divorţialitatea, în luna august 2020, la oficiile de stare civilă s-au înregistrat 14.929 de căsătorii, cu 3.761 mai multe decât în luna iulie 2020. În aceeaşi perioadă, numărul divorţurilor pronunţate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi conform Legii nr.202/2010 a fost de 1.953, cu 90 mai multe.

Lifestyle

De ce nu ne mirăm? Angajații duc dorul bârfelor de la birou, arată studiile

Cuvântul  „bârfă” face trimitere la ceva negativ. Totuși, așa-numita ”bârfă de la birou” aduce beneficii din punct de vederepsihologic, beneficii pe care pandemia de coronavirus șilockdown-ul aferent acesteia le-a diminuat, notează The Wall-Street Journal.

Publicat cu

pe

Cuvântul  „bârfă” face trimitere la ceva negativ. Totuși, așa-numita „bârfă de la birou” aduce beneficii din punct de vederepsihologic, beneficii pe care pandemia de coronavirus șilockdown-ul aferent acesteia le-a diminuat, notează The Wall-Street Journal.

Bârfa de la birou, conversațiile între mici grupuri de indivizicare împărtășesc aceleași idei despre lume, a devenit aproapeinexistentă în ultimul an din cauza perioadei dificile prin care trece omenirea. Detașați de colegii de lucru și lucrând din spatele unui monitor, angajații au fost brusc privați de relaxareape care o aducea acest obicei. Conversațiile de pe platformeconsacrate precum Zoom, sau Meet sunt departe de a umpleacest gol. Acolo, toate întâlnirile între angajați sunt scurte șiformale, uneori presărate cu întrebări de tipul „mă aud bine?”, sau „oare îmi merge camera web?”.

Programele hibride de lucru înseamnă că doar o parte din angajați sunt prezenți în birou. Astfel  prieteniile formate de maimulți sau mai puțini ani între angajați nu ajută întotdeauna. La urma urmei, un program hibrid de lucru înseamnă a te nimeri pe tură cu un coleg cu care ai interacționat prea puțin în trecut.

Chiar și când unii angajați au norocul de a se nimeri pe tură cu prieteni, numărul redus de oameni din încăpere face ca discuțiilesă fie seci și monotone deoarece lipsa unui volum mare de informații noi își spune cuvântul. Mai puțini oameni, mai puțineinformații noi diseminate.

„Noi anticipăm tot ceea ce urmează să aflăm de la colegi înpauza scurtă de cafea”, spune B. L., angajat Mood Media, sector 2, București.

Iar acest lucru nu se întâmplă numai în România ci și în alte țări.

„Noi știm deja ce are de spus toată lumea”, declară pentru The Wall-Street Journal Joe Labianca, profesor de management la Facultatea de Afaceri și Economie „Gatton” de la Universitateadin Kentucky.

Pentru mulți dintre angajați, cinci minute de discuții pe subiecte diverse, însemnau, pur și simplu relaxare. Nu conta că ei vorbeau despre ultimul scandal din presă, sau despre cel dintre un alt angajat și șef, despre un model de geacă în trend pe care doi studenți veniți în practică la locul de muncă îl purtau, sau despre cum secretara a vărsat ceașca de cafea pe noua cămașă a supervizorului.

„Erau cinci minute de discuție despre ultima ceartă dată la televizor, sau cinci minute de șușoteli despre un nou proiect al companiei. Cu alte cuvinte – viață”, spune un articol de opinie publicat de CNN.

Dar iată că pandemia Sars-COV-2 a zdruncinat din temelii ceea ce mulți numeau pur și simplu „viață”. Privit din unghiul acesta, unii oameni ar putea spune că asta e un lucru bun, deoarece bârfa este adesea asociată cu un obicei prost care trebuie corectat. Specialiștii în sănătate mintală sunt de altă părere.

Bârfa văzută dintr-un alt unghi

Bârfa poate avea o conotație negativă, fiind asociată cu secrete și minciuni despre anumiți indvizi, însă aceasta este, de cele maimulte ori neutră, sau chiar pozitivă. Mulți oameni doar vorbesc între ei, schimbă opinii iar acest lucru îi ajută să supraviețuiască în societate, spune David Ludden, profesor de psihologie la Colegiul Georgia Gwinnett și autorul „Psihologiei Limbajului”: o abordare integrată. „Poate fi pozitivă sau neutră”.

Totodată, o meta-analiză din anul 2019 publicată în revista „Social Psychological and Personality Science” arată concret cătrei sferturi dintre subiectele de bârfă ale unui grup de 467 de indivizi au fost neutre. În timpul experimentului, subiecții au schimbat păreri despre filme și performanțe actoricești.

Doar o mică parte dintre conversațiile analizate — în jur de 15% — au fost considerate bârfe negative și o parte și mai mică au fost considerate bârfe pozitive — 9% — . Deci bârfa poate fi deseori doar o pălăvrăgeală nevinovată.

Iar aceasta pare a fi unul dintre cele mai vechi mecanisme de supraviețuire. Antropologii susțin că bârfa datează încă din cele mai vechi timpuri având un rol foarte important în menținerea unității unui grup și în promovarea adevăratelor personalități, contribuind semnificativ la supraviețuirea și prosperitatea colectivităților umane.

Psihologul evolutiv Robin Dunbar a pionierat prima dată această idee. În trecut, oamenii cavernelor trebuiau să găsească un mijloc de a-și identifica atât partenerii de încredere cât și inamicii, erau nevoiți să fie la curent cu ceea ce se întâmplă. Bârfa a venit în ajutorul acestora iar aceasta s-a întipărit în mentalitatea umană.

Bârfa, susține lucrarea lui Dunbar, oferă oamenilor capacitatea de a răspândi informații valoroase în rețelele sociale foarte mari.

„Dacă nu am fi capabili să ne implicăm în discuții despre probleme sociale și personale, nu am fi capabili să susținem tipurile de societăți din care facem parte”, explică acesta într-o lucrare  publicată în „Review of General Psychology” și preluată de Time.

Iar unii savanți consideră bârfa ca o dovadă a dobândirii de cunoștințe, oferind momente din care oamenii pot învăța și exemple despre ceea ce este acceptabil social — și ceea ce nueste acceptabil în societate. De exemplu, dacă există cineva care trișează mult într-o comunitate sau într-un cerc social și oamenii încep să vorbească despre acea persoană într-un mod negativ, atunci critica colectivă ar trebui să-i avertizeze pe alții despre consecințele înșelăciunii. În timp acest lucru servește la menținerea controlului oamenilor din punctul de vedere al moralității.

Văzută din unghiul acesta, bârfa este doar o altă formă de socializare – una de care oamenii au nevoie disperată și după care tânjesc în aceste luni înstrăinate și izolare.

Citește mai departe

Lifestyle

Un sfat vital din partea medicilor: pentru o viață sănătoasă, dormiți mai mult de 6 ore pe noapte

Publicat cu

pe

Acest articol reprezintă o alertă pentru toți cei lipsiți de somn: vă întrerupem căscatul cu un anunț important!

Dacă încercați să dormiți aproximativ șase ore sau mai puțin pe noapte în timpul săptămânii de lucru, vă pregătiți creierul pentru eșecul viitor, potrivit unui nou studiu publicat în revista Nature Communications, citat de CNN.

Un somn mai scurt de șase ore pe noapte la vârsta mijlocie poate crește riscul de demență, a constatat un studiu pe termen lung.

După ce a urmărit aproape 8.000 de persoane timp de 25 de ani, studiul a constatat un risc mai mare de demență cu o „durată a somnului de șase ore sau mai puțin la vârsta de 50 și 60 de ani” comparativ cu cei care dormeau șapte ore pe noapte.

În plus, durata de somn scurtă persistentă între vârstele de 50, 60 și 70 de ani a fost asociată, de asemenea, cu un „risc cu 30% crescut de demență”, independent de „factorii sociodemografici, comportamentali, cardiometabolici și de sănătate mintală”, inclusiv depresia, potrivit studiului.

„Somnul este important pentru funcționarea normală a creierului și se crede, de asemenea, că este important pentru eliminarea proteinelor toxice care se acumulează în demențe din creier”, a spus Tara Spiers-Jones, care este director adjunct al Centrului pentru Descoperirea Științelor Creierului de la Universitatea din Edinburgh în Scoția, într-un comunicat. Spiers-Jones nu a fost implicat în studiu.

„Care este mesajul pentru noi toți? Dovezi ale tulburărilor de somn pot apărea cu mult timp înainte de apariția altor dovezi clinice de demență”, a spus Tom Dening, care conduce Centrul pentru demență la Institutul de Sănătate Mentală de la Universitatea din Nottingham din Marea Britanie, într-un comunicat.

„Cu toate acestea, acest studiu nu poate stabili cauza și efectul”, a spus Denning, care nu a fost implicat în studiu. „Poate că este pur și simplu un semn foarte timpuriu al demenței care urmează să apară, dar este, de asemenea, destul de probabil că somnul sărac nu este bun pentru creier și îl lasă vulnerabil la condiții neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.”

Găina sau oul?

Este bine cunoscut faptul că persoanele cu Alzheimer suferă de probleme de somn. De fapt, insomnia, rătăcirea pe timp de noapte și somnolența în timpul zilei sunt frecvente pentru persoanele cu Alzheimer, precum și alte tulburări cognitive, cum ar fi demența corpului Lewy și demența lobului frontal.

Dar somnul slab duce la demență – atunci care este primul? Această întrebare referitoare la „găină și ou” a fost explorată în studii anterioare, cercetările arătând ambele sensuri, potrivit neurologului Jeffrey Iliff, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Facultatea de Medicină a Universității din Washington.

„În studiile experimentale, pare să existe dovezi atât pentru găină cât și pentru ouă”, a declarat Iliff pentru CNN într-un interviu anterior. „O poți conduce în ambele direcții.”

De ce acest sfat din partea medicilor este vital pentru o viață sănătoasă: multe studii au confirmat deja efectele profund negative ale privării de somn

Un studiu din 2017 a descoperit că persoanele care primesc mai puțin REM sau somn în stadiul de vis pot avea un risc mai mare de a dezvolta demență. REM este a cincea etapă a somnului, când ochii se mișcă, corpul se încălzește, respirația și pulsul se accelerează și mintea visează.

Adulții sănătoși de vârstă mijlocie care au dormit prost doar o noapte au produs o abundență de compuși beta amiloide – una dintre semnele distinctive ale bolii Alzheimer, a dezvăluit un alt studiu publicat în 2017. Beta amiloidul este un compus proteic lipicios care perturbă comunicarea dintre celulele creierului, distrugând celulele în timp ce se acumulează în creier.

O săptămână de somn perturbat a crescut cantitatea de tau, o altă proteină responsabilă de încurcăturile asociate cu Alzheimer, demența lobului frontal și boli ale corpului Lewy, a constatat studiul.

Un alt studiu din 2017 a comparat markerii de demență în lichidul coloanei vertebrale cu problemele de somn auto-raportate și a constatat că subiecții care au probleme cu somnul au fost mai predispuși să prezinte dovezi de patologie tau, leziuni ale celulelor creierului și inflamații, chiar și atunci când alți factori precum depresia, masa corporală, bolile cardiovasculare și medicamentele pentru somn au fost luate în considerare.

Pierderea somnului o noapte poate crește factorul de risc pentru Alzheimer, spune studiul

„Descoperirile noastre se aliniază cu ideea că un somn mai prost poate contribui la acumularea de proteine legate de Alzheimer în creier”, a declarat pentru CNN Barbara Bendlin de la Centrul de Cercetare a Bolii Alzheimer din Wisconsin, într-un interviu anterior despre studiul din 2017.

Faptul ca putem gasi aceste efecte la persoanele care sunt cognitiv sanatoase si apropiate de varsta mijlocie sugereaza ca aceste relatii apar devreme, poate oferi o fereastra de oportunitate pentru interventie, a spus Bendlin.

„Informații noi” despre legătura cu privarea de somn

Deoarece noul studiu a urmărit o populație numeroasă pe o perioadă extinsă de timp, adaugă „informații noi la imaginea emergentă” privind legătura dintre lipsa de somn și demență, a declarat Elizabeth Coulthard, profesor asociat în neurologie al demenței la Universitatea din Bristol în Marea Britanie, într-un comunicat.

„Acest lucru înseamnă că cel puțin o parte dintre persoanele care au dezvoltat demență probabil nu o aveau deja la începutul studiului atunci când a fost evaluat pentru prima dată somnul”, a spus Coulthard, care nu a fost implicat în studiu.

„Întărește dovezile că un somn slab la vârsta mijlocie ar putea provoca sau agrava demența în viața ulterioară”, a spus ea.

În acest moment, știința nu are o „modalitate sigură de a preveni demența”, dar oamenii își pot schimba anumite comportamente pentru a-și reduce riscul, a declarat Sara Imarisio, care conduce inițiativele strategice la Alzheimer’s Research UK, într-un comunicat. Imarisio nu a fost implicat în studiu.

„Cele mai bune dovezi sugerează că a nu fuma, a bea doar cu măsură, a rămâne activ mental și fizic, a mânca o dietă echilibrată și a menține nivelul colesterolului și a tensiunii arteriale sub control poate contribui la menținerea creierului nostru sănătos pe măsură ce îmbătrânim”.

Citește mai departe

Lifestyle

GCS: Încă 56 de persoane cu COVID-19 au murit; numărul total al deceselor – 5.467

Publicat cu

pe

Alte 56 de persoane infectate cu noul coronavirus au murit, numărul total al deceselor în România ajungând la 5.467, informează, luni, Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit sursei citate, este vorba despre 37 de bărbaţi şi 19 femei, persoane internate în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Călăraşi, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Neamţ, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Vaslui şi Bucureşti.

Dintre acestea, un deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 deces la categoria de vârstă 40-49 de ani, 8 decese la categoria 50-59 de ani, 18 la categoria de vârstă 60-69 ani, 21 la categoria de vârstă 70-79 ani şi şapte decese la categoria de peste 80 de ani.

Conform GCS, toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare