Hidroelectrica a făcut recepția lucrărilor de retehnologizare pentru hidroagregatul nr. 5 (HA5) din cadrul Centralei Hidroelectrice Stejaru prin retehnologizare, potrivit unui comunicat al companiei citat de Economica.net.

Puterea HA5 a crescut de la 50 MW la 54,126 MW, marcând astfel un progres important în procesul de modernizare al uneia dintre cele mai importante hidrocentrale ale României.

Valoarea investiției se ridică la 61,7 milioane de lei

Valoarea investiției pentru HA5 și instalațiile aferente este de 61,7 milioane de lei, din care costurile efective pentru retehnologizarea hidroagregatului au fost de 51,5 milioane de lei.

Lucrările au fost realizate de către Hidroserv, compania suport a Hidroelectrica, care beneficiază de o experiență vastă de peste 55 de ani în domeniul hidroenergetic, potrivit comunicatului.

Hidroelectrica precizează că în anul 2020 a fost retehnologizat HA 6, obținându-se, de asemenea, o creștere a puterii instalate la 54,126 MW. Hidrocentrala Stejaru, cu o capacitate instalată inițială de 210 MW, se află în plin proces de modernizare, care include înlocuirea echipamentelor vechi și implementarea unor tehnologii inovatoare, de ultimă generație. După punerea în funcțiune a HA6 și HA5, puterea instalată a CHE Stejaru este de 218,25 MW, aceasta urmând să crească în viitor prin retehnologizarea celor patru turbine Francis verticale care au, la acest moment, o putere de 27,5 MW.

„Finalizarea lucrărilor de retehnologizare a Hidroagregatului 5 de la CHE Stejaru reprezinta pentru Hidroelectrica un pas înainte semnificativ în procesul nostru de modernizare și eficientizare a capacităților de producție.

Acest proiect complex reconfirmă angajamentul nostru de a investi în infrastructura energetică strategică a României, utilizând cele mai noi tehnologii pentru a asigura performanță, fiabilitate și sustenabilitate. Creșterea capacității instalate a HA5 la 54,126 MW contribuie direct la consolidarea poziției Hidroelectrica ca lider în producția de energie verde din România.

Suntem conștienți de importanța acestor proiecte nu doar pentru compania noastră, ci și pentru sistemul energetic național. Modernizarea CHE Stejaru nu este doar o investiție într-un activ existent, ci și o investiție în viitorul energetic al țării noastre.

Doresc să mulțumesc echipei Hidroelectrica, partenerilor noștri și tuturor celor implicați pentru munca, dedicarea și efortul depus. Prin astfel de proiecte demonstrăm că Hidroelectrica este pregătită să răspundă provocărilor viitoare și să contribuie activ la o tranziție energetică durabilă, în beneficiul României”, a declarat Karoly Borbely, CEO al Hidroelectrica.

Hidrocentrala Stejaru, cunoscută și sub numele de Hidrocentrala „Dimitrie Leonida,” este situată pe râul Bistrița, la aproximativ 15 km de barajul Izvoru Muntelui. Proiectul a început și a fost finalizat în anii 1950, iar centrala a fost pusă în funcțiune în 1960. Este cea mai mare hidrocentrală din România și un punct de reper în hidroenergetica românească.

Barajul Izvoru Muntelui, asociat hidrocentralei, este un baraj de beton cu o înălțime de 127 metri și o lungime de 435 metri. Lacul de acumulare format, cunoscut și sub denumirea de Lacul Bicaz, are un volum de 1.230 milioane de metri cubi și o suprafață de 32,6 km², fiind cel mai mare lac artificial din România.

Lumea energiei se schimbă și deja vedem acest lucru în fiecare zi: folosim din ce în ce mai mult energia electrică în diverse activități, înlocuind combustibilii fosili.

Fie că vorbim de transport, de încălzirea și răcorirea locuințelor, de modul în care ne preparăm hrana, fiecare dintre noi poate schimba mix-ul de consum energetic al țării: dacă achiziționăm un cuptor sau o plită electrică în locul unui cuptor clasic cu gaz sau al unui aragaz, dacă ne deplasăm cu mașina electrică în locul uneia cu motor termic, modificăm, printr-o acțiune individuală, consumul de resurse al țării.

Toate acestea necesită o reconfigurare a rețelelor de distribuție de electricitate, care nu mai pot funcționa după configurațiile din urmă cu 20-30 de ani și necesită implementare a unui nou model energetic pentru UE și implicit România.

Suntem în punctul în care trebuie să decidem cum vrem să arate România peste 30 de ani din punct de vedere energetic.

Deciziile privind politicile din energie trebuie luate acum, pentru că în energie proiectele sunt doar pe termen lung, nu se pot realiza peste noapte. Dacă nu vom avea politicile publice care să sprijine energia verde și investițiile în rețele electrice  (acestea din urmă depinzând în mod esențial de politicile publice, de cadrul de reglementare) pentru România ar însemna o șansă ratată de a asigura o creștere economică și de bunăstare a populației, o rămânere în urmă față de țările care vor face pașii în direcția corectă.

România are un potențial enorm, încă nerealizat, în domeniul energiei verzi, care ne-ar feri și de șocurile creșterii prețurilor energiei, pe care le-am trăit recent, și care ne-au demonstrat încă o dată că Europa trebuie să scape de dependența de importurile de combustibili fosili și de volatilitatea prețurilor acestora.

Dar pentru ca această energie verde să ajungă la clienți, este nevoie și de schimbarea modului în care sunt configurate rețelele electrice, și acest lucru se poate face doar prin digitalizare. Rețelele electrice trebuie nu doar modernizate, ci reconfigurate ca mod de funcționare, digitalizate, care nu trebuie doar să distribuie energie electrică către clienți, ci și să gestioneze fluxul de energie dinspre aceștia.

Iar fără un cadru de reglementare care să crească apetitul investitorilor pentru acest tip de infrastructură, astfel de obiective riscă să rămână la stadiul de intenție.

Competitivitatea economică și deci bunăstarea generațiilor viitoare înseamnă și un sector energetic competitiv, cu costuri mici, iar sursele de energie regenerabilă au cel mai mic cost

Fără rețelele de distribuție de electricitate digitalizate și reziliente, România nu se poate înscrie pe această traiectorie pozitivă. În toate țările europene rețelele sunt vectori de creștere economică, iar competitivitatea economică a României va beneficia de pe urma investițiilor în rețele.

Trebuie să începem să acționăm de acum pentru a obține aceste rezultate în 2030 –  producție de energie curată, la costuri mici, și rețele capabile să integreze această producție, inclusiv a prosumatorilor, pe care mai departe să o distribuie  clienților, într-o economie din ce în ce mai electrificată.

În scenariul negativ, în care nu vom avea politicile publice care să sprijine energia verde și investițiile în rețele electrice, acestea din urmă depinzând în mod esențial de politicile publice, de cadrul de reglementare, pentru România ar însemna o șansă ratată de a asigura o creștere economică și de bunăstare a populației, o rămânere în urmă față de țările care vor face pașii în direcția corectă.

Trebuie să nu uităm că proiectele din energie sunt pe termen lung, și dacă nu investim acum în rețele, vom sacrifica bunăstarea generațiilor viitoare. Nu e vorba doar de aspecte de ordin energetic, ci și de efectele schimbărilor climatice generate inclusiv de un sector energetic cu emisii ridicate de carbon: deșertificări, crize alimentare și ale apei, fenomene meteo extreme frecvente, temperaturi foarte ridicate etc. Simțim din păcate deja o bună parte din acestea chiar aici în România. Viitorului sistem energetic trebuie deci să țină cont de astfel de aspecte, pentru că soluțiile țin tot de el.

Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat că a transmis spre validare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP), documentaţia pentru licitaţia de proiectare şi execuţie a Drumului Expres Bacău-Piatra Neamţ. Contractul este estimat la 6 miliarde de lei fără TVA, potrivit news.ro.

CNIR: „Documentaţia pentru licitaţia lucrărilor de proiectare şi execuţie a Drumului Expres Bacău-Piatra Neamţ a fost transmisă la ANAP”

Drumul Expres Bacău-Piatra Neamţ are o lungime de 51 kilometri şi va asigura condiţii moderne de transport între cele două municipii, reducerea traficului greu şi de tranzit în interiorul celor două oraşe, precum şi legătura municipiului Piatra Neamţ la Autostrada Moldovei A7. Contractul va fi licitat într-un singur lot, iar durata de realizare este de 48 de luni (12 luni proiectare şi 36 de luni pentru execuţia lucrărilor), precizează CNIR.

Capacităţi Tehnice:

• 30 structuri (poduri, pasaje, viaducte) cu o lungime totală de aprox. 16 kilometri. Din cele 30 de lucrări de artă, două structuri au peste 1000 de metri, cel mai lung fiind viaductul de 1072 metri la nodul rutier de conexiune cu Autostrada Moldovei A 7, secţiunea Bacău-Paşcani,
• 5 noduri rutiere: nod rutier tip ”trompetă” – conexiune A7 la km 0, nod rutier Racova pentru conexiunea cu DN 15, nod rutier Podoleni, nod Săvineşti şi nod rutier Piatra Neamţ
• Spaţiu de servicii tip S 3
• Centru de Întreţinere şi Coordonare (CIC)

În criteriile de atribuire a fost prevăzută acordarea punctajului suplimentar pentru constructorul care angajează persoane fără loc de muncă din județele Bacău și Neamț, studiul de fezabilitate estimând a fi necesare, în total, 1800 de locuri de muncă pe perioada execuției lucrărilor.

Necesitatea realizării drumului expres Bacău – Piatra Neamț a fost identificată și cuantificată la nivel general prin Master Planului General de Transport al României și în cadrul Programului Investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2021-2030, mai arată CNIR.