Connect with us

Politică

Băsescu: Sunt un fost președinte destul de hărțuit

Publicat cu

pe

Băsescu: Sunt un fost președinte destul de hărțuit

Fostul șef al statului Traian Băsescu a declarat miercuri că este un fost președinte „destul de hărțuit„, referindu-se la dosarele deschise pe numele lui de procurorii Parchetului General în urma unor plângeri depuse de oameni politici.

Traian Băsescu s-a prezentat miercuri, în jurul orei 8,30, la Judecătoria Sectorului 5, unde a fost citat în legătură cu o cerere a Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în dosarul răpirii jurnaliștilor români în Irak, dosarul fiind deschis în urma unei plângeri depusă de Corneliu Vadim Tudor, relatează Agerpres.

Fostul președinte a stat în sala de judecată aproximativ o jumătate de oră, declarând la ieșire că a respins în fața magistratului afirmațiile lui Vadim Tudor.

A fost foarte scurt. Este solicitarea Parchetului de redeschidere a dosarului. Am respins orice afirmație a lui Vadim Tudor cu privire la însușirea unor sume. De asemenea, am arătat judecătoarei că operațiunea a fost desfășurată de serviciile secrete ale României, SIE, SRI și serviciile Armatei, noi având trupe în Irak. De asemenea, am cerut Parchetului General, în cazul în care se va decide redeschiderea dosarului, să mă audieze foarte rapid, pentru că a trena în spațiul public o astfel de suspiciune este defavorabilă inclusiv pentru România. Să presupui că un șef de stat și-a însușit din banii alocați unei operațiuni în afara teritoriului național este inadmisibil”, a declarat Băsescu.

El a catalogat acest dosar drept „o palmă pe obrazul Parchetului General”, deoarece este vorba de o „delațiune” făcută în luna noiembrie 2009, în timpul campaniei electorale.

Sunt un fost președinte destul de hărțuit. Observ că pentru Parchetul General nu are nicio relevanță nici morții de la Revoluție, nici Mineriada din 13-15 iunie. Relevanță au reclamațiile făcute de politicieni. Dar, asta este viața”, a mai spus Băsescu.

În opinia sa, ar fi în avantajul lui ca dosarul răpirii jurnaliștilor din Irak să fie desecretizat, deoarece „ar confirma că este o prostie reclamația lui Vadim Tudor”.

Eu cred că desecretizarea dosarului depinde de cei care l-au secretizat. Asta am și menționat în declarația mea, că nu am secretizat nici măcar o foaie din dosarul răpirii jurnaliștilor. Nu era treaba mea partea operativă. Rolul meu a fost să pun cap la cap toate serviciile, pentru a colecta informația și a face ca toate serviciile să lucreze în aceeași direcție, dar nu eu am avut dosarul operațiunii. El a avut cap de filă SIE”, a adăugat Băsescu.

Răspunzând unei întrebări, Traian Băsescu a precizat că, dacă ar mai fi președinte, ar rezolva cazul românului răpit în Burkina Faso la fel cum a rezolvat răpirea celor trei jurnaliști în Irak.

Referindu-se la Omar Hayssam, fostul președinte a spus că este curios dacă sirianul chiar a fost operat de cancer, pentru că o expertiză se poate face cu ușurință și acum.

Traian Băsescu nu a dorit să confirme dacă va candida la Primăria Capitalei, arătând încă nu s-a înscris în PMP.

Nu am emoții. Să se deschidă dosarul și să ne lămurim. Eu am calitatea de intimat, adică de om reclamat. Vedem ce va face Parchetul pe urmă. În orice caz, după părerea mea, solicitarea de deschidere a acestui dosar este o palmă pentru România. Când se aduce în spațiul public ideea că un șef de stat, în colaborare cu un general american, au putut să fure bani, iar autoritățile române fac un spectacol din lucrul acesta, nu prinde bine României. Dar, asta e viața”, a declarat Traian Băsescu la intrarea în sediul instanței.

Acest dosar a fost deschis după ce Corneliu Vadim Tudor a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Traian Băsescu și pe președintele PDL de la acea vreme, Vasile Blaga, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.

În plângerea penală depusă la Parchet, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmațiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu și anume că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut 4 milioane de euro. Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București ar fi trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12 — 13 milioane de euro, însă răpitorii ar fi primit doar 9 milioane de euro. El îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.

Inițial, dosarul a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 5, care și-a declinat competența în acest caz pe 28 mai 2015, cauza a ajuns apoi la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță care a retrimis dosarul la Judecătoria Sectorului 5.

Politică

Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea lui Călin Georgescu în dosarul în care acesta a atacat trei decizii ale BEC de anulare a alegerilor

Publicat cu

pe

Curtea de Apel București a respins, marți, ca neîntemeiată, cererea din dosarul în care Călin Georgescu a atacat trei decizii ale Biroului Electoral Central (BEC) luate după ce CCR a hotărât anularea alegerilor prezidențiale, potrivit news.ro.

„Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată”, este decizia instanței Curţii de Apel Bucureşti.

Hotărârea nu este însă definitivă, putând fi atacată cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie.

Cererea lui Georgescu în dosarul în care a atacat cele trei decizii BEC referitoare la anularea alegerilor, respinsă

În dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale, conform sursei citate anterior.

Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.

Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.

Alături de Călin Georgescu, mai apare, în calitate de contestator, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept.

Cei pe care Georgescu i-a dat în judecată sunt Biroul Electoral Central, Guvernul României, Curtea Constituţională, preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi Elena Lasconi.

Citește mai departe

Politică

Marcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”

Publicat cu

pe

Marcel Ciolacu a prezentat, miercuri seară, de Crăciun, trei facturi susținând că acelea sunt dovada plății zborurilor efectuate cu avioane private închiriate de Nordis. Anunțul premierului a venit pe TikTok, sub forma unui videoclip.

Premierul a afirmat că este o cheltuială făcută din banii săi și nicidecum din bani publici așa cum au arătat jurnaliștii G4Media în urmă cu mai multe săptămâni.

Cu toate acestea, un site specializat în știri din aviație și-a prezentat îndoielile cu privire la veridicitatea facturilor pe care Marcel Ciolacu le-a făcut publice.

Marcel Ciolacu a arătat facturile pentru zborurile private

Marcel Ciolacu le-a urat urmăritorilor săi un Crăciun fericit, iar mai apoi a făcut câteva mențiuni referitoare la zborurile private despre care presa a scris că ar fi efectuate pe banii Nordis.

„Haideţi, în primul rând, Crăciun fericit, sărbători liniştite, alături de familie. Cel mai mare atac asupra mea în această campanie electorală, a ţinut de nişte zboruri de-ale mele, dar fără să facă diferenţa că eu am zburat pe banii mei, pe banii mei personali, nu pe bani publici. Toate zborurile pe bani publici au fost la economic şi la fel voi continua”. Așa și-a început Marcel Ciolacu videoclipul explicativ publicat pe platforma TikTok.

Potrivit acestuia, zborurile sale sunt legate direct de falimentul Nordis.

„Aceste zboruri cumva legate de falimentul unei companii. Acum câţiva ani, acea companie nu avea nicio problemă, dimpotrivă, foarte multe persoane publice sau private importante din România, având contracte cu acea companie, în acel moment nici patronii acestei companii şi nici compania nu prezentau că ar avea anumite probleme. Ce probleme au şi cum se va termina această poveste, nu este treaba mea, este treaba justiţiei”, a mai declarat Ciolacu.

„Cred că treaba mea era să demonstrez că am toate cheltuielile pe care le-am făcut, le-am făcut din banii mei personali, atât pentru mine, cât şi pentru familia mea. Aceasta este una dintre facturi, plătită cu ordin de plată, aceasta este a doua factură, iar aceasta este a treia factură. Normal că intenţionat se face o confuzie între o agenţie de turism şi o companie, deoarece în acel moment, acum câţiva ani, aveau aceeaşi denumire. Între timp, lucrurile s-au schimbat şi cred că greşeala a fost tot a mea. Eu am reacţionat greşit şi emoţional pentru că răspunsul meu ar fi inclus şi un membru al familiei, de fapt pe unicul meu fiu. Am crezut că aşa îl pot proteja pe fiul meu, dar am greşit şi îmi cer scuze pentru acest lucru”, a adăugat Ciolacu.

Marcel Ciolacu a mai spus că aceasta nu este nici prima și nici ultima sa greșeală.

„Presupun că nu e nici prima şi nici ultima greşeală a mea, chiar dacă ocup, în acest moment vremelnic o funcţie publică. Sărbători fericite şi Crăciun fericit!”, afirmă Ciolacu.

În imagini apar trei facturi unde numele premierului se vede clar, însă funizorul este greu de descifrat.

G4Media a dezvăluit că Marcel Ciolacu a călătorit de mai multe ori în străinătate cu avioane private închiriate de firma Nordis.

Deputatul PSD Laura Vicol a demisionat, în octombrie, mai întâi din funcţia de preşedinte al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, apoi din PSD. Ambele demisii au apărut după ancheta publicată de Recorder, intitulată „Schema Nordis. Maşinăria de făcut bani a celui mai puternic clan politico-imobiliar”. Vladimir Ciorbă, asociatul principal al companiei, este căsătorit cu Laura Vicol.

Casa de insolvenţă CITR a fost numită administrator judiciar provizoriu de către Tribunalul Bucureşti în insolvenţa Nordis Management SRL. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă este 21 noiembrie 2024, iar termenul pentru afişarea tabelului definitiv al creanţelor este 6 ianuarie 2025, potrivit news.ro.

Boarding Pass, despre veridicitatea facturilor prezentate de Ciolacu: „E puțin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022”

Potrivit Boarding Pass, un site specializat în știri din aviație, facturile prezentate de Marcel Ciolacu în seara de Crăciun conțin date care arată că este puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat.

Facturile sunt emise de Nordis Travel SRL, însă numărul facturilor şi data acestora au fost ascunse, iar datele zborurilor pentru care au fost emise aceste facturi lipsesc/sunt ascunse.

Prețul de circa 1.500EUR este mic pentru un loc pe un zbor neregulat (charter) operat cu privat care a costat zeci de mii de euro, însă nu e exclus ca acesta să fi platit doar o cotă mică din totalul zborului, arată Boarding Pass.

„Un lucru care nu pare la locul lui, observat de un utilizator Reddit, e cel legat de asigurarea vânzătorului, Nordis Travel SRL. Pe facturi e precizat numărul asigurării (3907/2023), iar valabilitatea acesteia este până la 30 noiembrie 2024. Astfel, e puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, an în care au avut loc zborurile cu avionul privat. (…) Poliţele de asigurare se emit pe un an de zile, aşadar poliţa valabilă până la 30 noiembrie 2024 a fost emisă cu un an mai devreme, nu în 2022 când au avut loc zborurile private ale prim-ministrului”, mai adaugă Boarding Pass, conform sursei citate anterior.

Citește mai departe

Politică

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Marcel Ciolacu rămâne prim-ministru, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului

Publicat cu

pe

Partidele proeuropene PSD, PNL, UDMR și grupul minorităților naționale au ajuns, duminică seară, la un acord privind împărțirea ministerelor, dar și asupra celor care vor prelua portofoliile. Luni, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Marcel Ciolacu în funcția de prim-ministru al Guvernului, iar Ilie Bolojan a fost ales președintele Senatului.

Lista finală a miniștrilor PSD, PNL și UDMR. Componența noului Guvern Ciolacu

Noul Guvern Ciolacu este format din 16 ministere: PSD – 8 miniștri; PNL – 6 miniștri; UDMR – 2 miniștri.

Miniștrii propuși în noul Guvern Ciolacu au fost audiați luni în comisiile de specialitate ale Parlamentului și au primit, fiecare dintre ei, avize favorabile, potrivit Agerpres.

Astfel, componența noului Guvern Ciolacu este:

  • Ministrul Afacerilor Interne, vicepremier – Cătălin Predoiu (PNL)
  • Ministrul Finanțelor, vicepremier – Tanczos Barna (UDMR)
  • Vicepremier fără portofoliu – Marian Neacșu (PSD)
  • Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR)
  • Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Bogdan Ivan (PSD)
  • Ministrul Transporturilor și Infrastructurii – Sorin Grindeanu (PSD)
  • Ministrul Justiției – Radu Marinescu (PSD)
  • Ministrul Apărării Naționale – Angel Tîlvăr (PSD)
  • Ministrul Educației și Cercetării – Daniel David (PNL)
  • Ministrul Culturii – Natalia Intotero (PSD)
  • Ministrul Afacerilor Externe – Emil Hurezeanu (PNL)
  • Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene – Marcel Boloș (PNL)
  • Ministrul Sănătății – Alexandru Rafila (PSD)
  • Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Florin Barbu (PSD)
  • Ministrul Energiei – Sebastian Burduja (PNL)
  • Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor – Mircea Fechet (PNL)
  • Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Simona Bucura Oprescu (PSD)
Citește mai departe

Facebook

Articole Populare