Connect with us

Publicat cu

pe

Premierul Viorica Dăncilă a declarat miercuri că există bani de pensii şi salarii şi nu vrea să creeze îngrijorări gratuite, în contextul în care şeful statului a întrebat Executivukl dacă sunt aceşti bani până la finalul anului.
 

 

Preşedintele Klaus Iohannis a atras atenția Guvernului, marți, întrucât nu a depus suficiente proiecte pentru cheltuirea fondurilor europene primite de România în acest an și că este deja prea târziu pentru ca cele 23 de miliarde de euro să fie alocate pentru proiecte privind dezvoltarea țării. De asemenea, Iohannis le-a cerut Guvernului și PSD să răspundă la două întrebări legate de Pilonul II de pensii. 

Klaus Iohannis a declarat că Guvernul şi PSD trebuie să raspundă public la două întrebări – Ce aveti de gând cu Pilonul II de pensii”? şi Mai aveţi bani pentru pensii şi salarii până la sfârşitul anului?”. Şeful statului a spus că Executivul trebuie să răspundă clar şi răspicat la aceste întrebări.

Șeful statului a susținut că „până și cei de la PSD se contrazic între ei: ba se suspendă, ba nu, ba există un proiect, ba nu. O harababură totală. Lumea își pune întrebarea: de ce s-a creat această incertitudine din partea PSD? Ce urmăresc? Oare nu s-au înțeles între ei? Greu de crezut.”

Despre fondurile europene, Iohannis a afirmat că „din 31 de miliarde de euro fonduri europene atrase, nu am folosit nici măcar 5. Acestea sunt date oficiale de pe site-ul Comisiei Europene, dar și informații de la Guvernul României. Ultima informare de pe site-ul Guvernului este din februarie. Suntem în luna mai. Nu știu de ce pe site-ul Guvernului nu se publică informații la zi. Am luat atunci date actualizate de pe site-ul Comisiei Europene, unde datele sunt, evident, la zi. Fondurile europene se compun din 2 categorii mari: cele de coeziune, folosite pentru dezvoltare, fondurile politicii agricole și fonduri mai mici, la care nu ma voi referi azi.”

Membrii guvernului își găsesc scuze.

Doamna prim-ministru, Viorica Dăncilă, a spus că nu se suspendă nimic. Aceasta a dat asigurări că salariații din sistemul de stat și pensionarii nu trebuie să își facă griji că nu vor primi banii la timp, deorece sunt bani la buget.

Dăncilă a declarat că „în mod sigur există bani pentru pensii şi salarii şi aş vrea să nu creăm îngrijorări. Sunt bani de salarii şi pensii. Domnul preşedinte poate să spună, e opinia dumnealui. (…) În 2016 nu avea acreditate autorităţile de management. Am pornit de la 0 absorbţie şi avem 16% faţă de media europeană de 18%. Avem în spate ţări precum Germania sau Italia. Am făcut eforturi mari cu ministrul Fondurilor Europene şi cu ceilalţi miniştri. Domnul preşedinte s-a referit la 2014-2020″.

Vicepremierul Paul Stănescu a declarat, astăzi, că preşedintele Klaus Iohannis este dezinformat în privinţa situaţiei referitoare la Pilonul II şi a dat asigurări că sunt bani pentru pensii. 
 „Bani de pensii sunt, v-a spus ministrul Finanţelor lucrul ăsta. Cred aşa, spunând elegant lucrul ăsta, cred că e dezinformat (preşedintele – n.r.)”, a spus Stănescu la Parlament. 
 Paul Stănescu a reafirmat că nu a existat nicio discuţie în PSD privind desfiinţarea Pilonului II de pensii. 

Ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat miercuri că la Pilonul II de pensii „nu se suspendă” nicio contribuţie, publicarea proiectului pe site-ul Guvernului a fost „o sincopă”, iar Executivul va ieşi „la final de iunie sau început de iulie” cu un nou concept privind pensiile private.

Eugen Teodorovici a afirmat că „contribuabilii trebuie să ştie astăzi că nu se suspendă nimic. Va cunoaşte fiecare în parte la ce concluzii s-a ajuns. Spre final de iunie sau început de iulie va fi momentul în care vom ieşi cu un proiect concret, cu un concept nou”. El a mai afirmat că „în zilele următoare sau într-o săptămână-două” va avea loc o discuţie amplă pe tema Pilonului II de pensii. „Va fi o discuţie cu toate datele pe masă, că sunt de la ALDE, de la PSD, de la nivelul Guvernului sau din administraţie, partea tehnică, vom discuta cu toţii la masă şi vom ieşi public cu o concluzie. La discuţii vor lua parte şi cei care sunt administratori de pensii private, vor fi toţi actorii implicaţi”

Președintele Comisiei economice din Senat, senatorul PNL, Florin Cîțu, susține, într-o postare pe Facebook, că „PSD-iştii mint când spun că au bani pentru pensii şi salarii! Nu. Bugetul nu are incluşi banii pentru pensii şi salarii! În fiecare lună Guvernul se împrumută la cele mai mari dobânzi din UE pentru a face rost de bani pentru pensii şi salarii. În primul trimestru a fost de nevoie de 5 miliarde de lei. Bani împrumutaţi cu dobândă. Acest comportament iresponsabil din partea acestor guverne ticsite de incompetenţi este decontat de generaţiile viitoare şi de sectorul privat de azi hărţuit cu ANAF, taxe, accize şi birocraţie.”
El a mai apus că „Guvernul trăiește pe datorie. Se imprumută lunar la dobânzile cele mai mari din UE pentru a plăti cheltuielile curente. În 2018 trebuie să se îprumute în total 74 miliarde lei (asta în cel mai bun caz). O schemă piramidală care în curând se va dărâma.”

 

Sursă foto: Gov.ro

 

Politică

Raluca Turcan, despre programul Masă la Școală: Epopeea unui proiect bun pentru oameni făcut foarte-foarte greu!

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, prezintă într-o postare pe Facebook eforturile depuse începând cu 2016, pentru a implementa programul Masă la Școală, un program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici.

“Programul Masă la Școală este doar unul dintre proiectele cu care “am fost dată afară pe ușă, dar am intrat înapoi pe geam”!!!

Când l-am inițiat prima dată, comentariile au fost de genul “o nouă pomană”, “nu sunt bani”, “nu ajută la nimic” etc. 

Studiile pe care însă le aveam eu pentru acest program, aplicat în multe alte țări, îmi demonstrau că aceasta este o măsură eficientă pentru reducerea abandonului școlar și creșterea performanței școlare.

Ca atare, nu m-am lăsat. Îmi aduc aminte, ca și ieri, că prima discuție am avut-o cu Dacian Cioloș, care era premier. El m-a trimis la Cristian Ghinea, care era responsabil de fonduri europene în guvernul tehnocrat și mi-a zis că nu se poate face pe fonduri europene. Apoi alte și alte discuții, dezbateri și dintr-un proiect care putea fi prioritate naționala din 2016, cu fonduri europene, așa cum se finanțează și acum, am găsit sprijin și interes la secretarul de stat din Ministerul Educației – Monica Anisie.

Am început cu un program-pilot de 50 școli. 

Apoi, când am fost vicepremier am extins acest program, alături de ministrul educației, Monica Anisie – la 150 de școli.

Împreună cu ministrul fondurilor europene, Marcel Bolos, am găsit 30 de milioane de euro, care au permis transformarea lui, dintr-un proiect-pilot, într-unul cu adresabilitate largă. A venit pandemia… 

Astăzi, guvernul Ciucă s-a decis să aloce finanțare, bani identificați tot de Marcel Boloș, prin PNRR, prin programul de reducere a abandonului școlar. Anul acesta programul se va extinde către 300 de școli. Va crește și tariful unui meniu zilnic, de la 10 la 15 lei. Acest proiect va beneficia de suma de un miliard de euro pentru următorii 5 ani. De el vor beneficia aproape un milion de copii.

Acum, după 6 ani de eforturi, toată lumea spune că este un program bun, necesar, util. De altfel, programul Masă la Școală a fost trecut în programele de guvernare scrise de fiecare partid politic în campaniile electorale, dar a fost uitat imediat după ce și-au împărțit funcțiile în Guvern. Era util doar pe hârtie, doar pentru a atrage voturi. Însă unii au continuat să bată la uși închise.

Dacă nu aveam perseverența și puterea de a trece peste ușile trântite în nas și peste zâmbetele ironice, am fi ajuns oare aici?

Am scris aceste rânduri ca să se înțeleagă mai bine ce înseamnă drumul de la idee la proiect generalizat în România. 

Mulțumesc tuturor partenerilor și celor care au crezut de la început în acest program esențial pentru susținerea educației, mai ales în rândul copiilor proveniți din familii cu venituri mici”, scrie Raluca Turcan, pe Facebook.

Citește mai departe

Politică

Iohannis a subliniat importanţa Consiliului European şi a Summitului NATO din această lună, la întâlnirea cu ambasadorii statelor UE

Publicat cu

pe

Preşedintele Klaus Iohannis a avut marţi o întrevedere cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi la Bucureşti, context în care a subliniat că atât reuniunea Consiliului European, cât şi Summitul NATO din această lună vor reprezenta repere importante în ceea ce priveşte abordarea agendei europene şi globale complexe, marcate de războiul din Ucraina şi consecinţele acestuia la nivel politic, economic şi social.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în cadrul întrevederii, cu prilejul încheierii, la finalul lunii iunie, a Preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene, au fost abordate, în principal, temele de actualitate care se vor afla pe agenda reuniunii Consiliului European din 23-24 iunie, respectiv evoluţiile de securitate şi sprijinul acordat Ucrainei, cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, situaţia economică, precum şi relaţiile Uniunii Europene cu Balcanii de Vest.

Au fost prezentate principalele obiective urmărite la viitorul Summit NATO de la Madrid, de la sfârşitul lunii iunie.

Preşedintele Iohannis a evocat deciziile cruciale care vor trebui adoptate cu prilejul Summitului NATO de la Madrid privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei pe întregul Flanc Estic, în mod unitar şi pe termen lung, şi abordarea ambiţioasă în formularea Noului Concept Strategic, care să reflecte noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare şi să consolideze Alianţa pe toate palierele.

De asemenea, Iohannis a exprimat susţinerea fermă a ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise” şi pentru aderarea Suediei şi a Finlandei la Alianţă.

Totodată, preşedintele României s-a referit la rezultatele recentei vizite efectuate la Kiev, alături de preşedintele francez, Emmanuel Macron, de cancelarul german, Olaf Scholz, şi de premierul italian, Mario Draghi, subliniind că acesta a fost un demers comun, prin care s-a reafirmat unitatea europeană şi angajamentul european solid pentru continuarea sprijinului pentru Ucraina, în multiple planuri.

Iohannis s-a referit şi la discuţiile substanţiale avute cu acest prilej cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, care s-au axat pe modalităţi concrete de a ajuta în continuare Ucraina în faţa agresiunii ruse, de a sprijini efortul de reconstrucţie, ulterior restabilirii păcii, şi cel în plan logistic în ceea ce priveşte exporturile de cereale.

În context, Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru Ucraina, încă din primele zile ale agresiunii ruse.

„S-a referit, în acest sens, la ajutorarea celor peste 1,25 de milioane de refugiaţi ucraineni care au traversat frontierele României de la începutul războiului, la mecanismele de integrare pe piaţa forţei de muncă şi în domeniul educaţiei puse la dispoziţia refugiaţilor ucraineni, la Centrul logistic internaţional pentru distribuţia asistenţei umanitare de la Suceava, precum şi la eforturile de facilitare a tranzitului exporturilor de cereale din Ucraina către pieţele internaţionale, prezentând măsurile recente adoptate de România”, se arată în comunicat.

Totodată, preşedintele a reiterat necesitatea continuării sprijinului statelor membre UE pentru Republica Moldova, ţară profund afectată de războiul din Ucraina, în acest sens exprimându-şi speranţa că, prin Conferinţa Donatorilor pentru Republica Moldova, pe care România o va găzdui în luna iulie, se va reuşi mobilizarea unui important sprijin financiar pentru această ţară.

Un subiect de interes particular a vizat cererile de aderare la UE ale Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, context în care şeful statului român a salutat Opiniile publicate recent de Comisia Europeană, care recomandă recunoaşterea perspectivei celor trei state de a deveni membre UE, precum şi acordarea statutului de candidat pentru Ucraina şi R. Moldova, cu înţelegerea îndeplinirii anumitor paşi.

De asemenea, preşedintele României a subliniat necesitatea de a continua angajamentul faţă de avansarea politicii de extindere, în acord cu meritele proprii, pentru candidaţii care se află deja în acest proces.

În acest sens, Iohannis a reiterat sprijinul pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord, menţionând că organizarea reuniunii liderilor UE-Balcanii de Vest, din 23 iunie, este un moment oportun pentru reafirmarea angajamentului clar şi activ al UE faţă de regiune, ca abordare geopolitică, într-un context dificil.

În cadrul întâlnirii, preşedintele României a abordat şi perspectivele economice la nivel european, cu accent pe importanţa adoptării şi implementării unor măsuri rapide şi coordonate, dând exemplu actuala propunere a Comisiei Europene RepowerEU, menită să stimuleze investiţiile în sectorul energetic, în strânsă corelare cu cele din PNRR.

Citește mai departe

Politică

Premierul Ciucă – întrevedere cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite

Publicat cu

pe

Premierul Nicolae Ciucă a avut o întrevedere cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite (EAU), cu care a discutat despre diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre.

Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Guvern, prim-ministrul Nicolae Ciucă a efectuat, pe 20 şi 21 iunie, o vizită de lucru în Emiratele Arabe Unite, ocazie cu care a avut o întrevedere, la Abu Dhabi, cu şeicul Mohamed bin Zayed Al Nahyan, preşedintele EAU, şi cu şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum, vicepreşedintele şi prim-ministrul EAU.

Discuţiile au vizat dezvoltarea şi consolidarea dialogului bilateral la nivel politic, economic şi sectorial între cele două state. În cadrul întrevederii, au fost abordate teme importante şi prioritare pentru Emiratele Arabe Unite şi pentru România, precum şi subiecte de interes regional şi internaţional, precizează sursa citată.

Principalele teme au vizat proiecte în domeniul energiei, infrastructurii portuare, agriculturii şi IT.

După cum se arată în comunicat, dialogul a stabilit „reperele concrete” pentru soluţii privind diversificarea resurselor de aprovizionare cu petrol şi gaze, în contextul situaţiei tensionate din regiunea Mării Negre şi al embargoului european faţă de livrările ruseşti de petrol şi produse petroliere. Totodată, au fost abordate şi oportunităţile de investiţii în România în domeniul energiei regenerabile, atât off-shore, cât şi on-shore.

Vizita a precedat cea de-a doua sesiune a Comisiei de cooperare între Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite care are loc în perioada 21-22 iunie.

Din delegaţia oficială care l-a însoţit pe premierul Nicolae Ciucă în Emiratele Arabe Unite au făcut parte Sorin Grindeanu, viceprim-ministru, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Virgil Popescu, ministrul Energiei, Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, reprezentanţii Cancelariei Prim-ministrului, Paula Cristea, director, Cabinetul prim-ministrului, Iulian Chifu, consilier de stat, şi Dan Carbunaru, secretar de stat, purtător de cuvânt al Guvernului.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare