Politică
Vești proaste pentru Udrea, Bica și Mazăre: Pot fi extrădați în baza Convenției de la Merida
Elena Udrea şi Alina Bica pot fi extrădate şi în lipsa unui tratat bilateral cu România, în baza unei convenţii internaţionale la care Costa Rica este parte. Azilul politic, exclus pentru fapte de corupţie. Nici Radu Mazăre, fugit în Madagascar, nu are o perspectivă juridică mai bună, notează Adevarul.ro.
România nu are tratate bilaterale de extrădare cu Madagascar şi Costa Rica. Ceea ce Udrea, Bica şi Mazăre par să fi omis este că extrădarea de către ţările gazdă se poate face nu doar în baza unor tratate bilaterale încheiate cu România, ci şi în baza unor Conveţii internaţionale semnate atât de România, cât şi de ţările în care s-au refugiat. Un asemenea document este Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei, adoptată de ONU (Organizația Națiunilor Unite) la New York, pe 31 octombrie 2003 – Convenţia de la Merida.
Convenţia încadrează ca fiind acte de corupţie următoarele fapte: darea şi luarea de mită (atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat), deturnarea de fonduri publice, traficul de influenţă, abuzul în funcţie, îmbogăţirea ilicită, spălarea de bani, tăinuirea şi obstrucţionarea justiţiei. Instituţia care gestionează şi monitorizează implementarea Convenţiei este Biroul ONU pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), cu sediul la Viena.
Până acum, Convenţia reuneşte 140 de state membre, care au semnat şi ratificat documentul, la care se adaugă alte 43 de state în diverse stadii de aderare. România a semnat această convenţie pe 9 decembrie 2003 şi a ratificat-o pe 2 noiembrie 2004. Costa Rica a semnat-o pe 10 decembrie 2003 şi a ratificat-o pe 21 martie 2007. Iar Madagascar a semnat-o pe 10 decembrie 2003 şi a ratificat-o pe 22 septembrie 2004.
Articolul 44 al Convenţiei reglementează problematica privind extrădarea celor suspectaţi de corupţie, care părăsesc o ţară semnatară a Convenţiei şi se stabilesc într-o altă ţară semnatară. Relevant pentru cazurile fugarilor români este punctul 5 al acestui articol, care spune: „Dacă un stat parte, care condiţionează extrădarea de existenţa unui tratat, primeşte o cerere de extrădare de la un stat parte cu care nu a încheiat un asemenea tratat, acesta poate considera prezenta convenţie ca temei legal de extrădare pentru infracţiunile la care se aplică prezentul articol”. Cu alte cuvinte, ţările semnatare care, potrivit dreptului lor intern, fac extrădări doar în baza unor tratate reciproce de extrădare pot acorda extrădarea şi în lipsa acestor tratate, doar în baza Convenţiei de la Merida, dar numai în cazul persoanelor acuzate sau condamnate pentru corupţie, potrivit știripesurse.ro.
Mai mulţi politicieni şi oficiali români acuzaţi de corupţie au părăsit ţara şi au ales, ca loc de refugiu, tări exotice cu care România nu are tratate bilaterale de extrădare, ca formă de protecţie în cazul în care vor fi condamnaţi. Astfel, Elena Udrea şi Alina Bica au decis să se stabilească în Costa Rica, iar Radu Mazăre în Madagascar. Toţi trei au depus şi cereri de a obţine statut de refugiat politic, ca o măsură suplimentară împotriva extrădării. Ceea ce toţi trei par să fi omis este că extrădarea de către ţările gazdă se poate face nu doar în baza unor tratate bilaterale încheiate cu România, ci şi în baza unor conveţii internaţionale semnate atât de România, cât şi de ţările în care s-au refugiat, potrivit adevarul.ro.
Sursă foto: Facebook
Politică
Ilie Bolojan a propus asumarea răspunderii Guvernului pe reforma administrației și măsurile de relansare economică pe 29 ianuarie
Premierul Ilie Bolojan a propus, luni, în ședința Biroului Politic Național al PNL, ca pe data de 29 ianuarie să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma administrației, precum și pentru pachetul de măsuri destinate relansării economice, care va fi definitivat până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție.
Biroul Politic Național al PNL s-a reunit luni în prima ședință din acest an, pentru a discuta temele de pe agenda curentă a guvernării.
În acest context, prim-ministrul Ilie Bolojan, lider al PNL, a prezentat în fața BPN pachetul pentru reforma administrației publice centrale și locale, precum și calendarul propus pentru adoptarea bugetului de stat pe anul 2026, se precizează într-un comunicat al Partidului Național Liberal.
Conform sursei citate, Ilie Bolojan a informat despre ședința coaliției de guvernare, care a avut loc înaintea reuniunii BPN al PNL, unde s-au pus la punct ultimele detalii în privința reformei administrației publice centrale și locale, inclusiv reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal.
„Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege. De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”, precizează sursa citată.
Bugetul de stat pe 2026 ar urma să fie adoptat în a doua jumătate a lunii februarie.
„În privința bugetului de stat, în urma discuțiilor tehnice cu reprezentanții Ministerului Finanțelor și ținând cont de pașii premergători care mai trebuie făcuți, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie. Premierul și liderul Partidului Național Liberal a precizat că unul dintre obiectivele majore ale acestui an este absorbția fondurilor PNRR”, se menționează în comunicatul PNL.
Conform sursei citate, președintele PNL a arătat că a fost creat un grup de lucru pe tema preocupării reprezentanților administrației publice locale în privința bugetelor locale și a transferurilor de sume pentru echilibrare bugetară de la nivel central la nivel local.
Politică
Proiect: Cheltuielile de personal în administrația publică centrală se reduc în 2026 cu 10%
Cheltuielile de personal în administrația publică centrală se vor reduce anul acesta cu 10% față de cele din 2025, fără a fi însă afectat salariul de bază, conform unui proiect de lege publicat marți seara pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA).
Procedura de reorganizare a autorităților și instituțiilor publice se definitivează în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Ordonatorii principali de credite ai autorităților și instituțiilor vor demara, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, procedura de reorganizare.
„În anul 2026 cheltuielile de personal din cadrul ministerelor, altor organe de specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor, instituțiilor subordonate ministerelor, din cadrul altor instituții și autorități publice, finanțate din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, precum și din cadrul altor organe de specialitate ale administrației publice, din autoritățile administrative autonome, din alte instituții, indiferent de modul de finanțare a acestora, cu excepția cheltuielilor de personal aferente unităților și instituțiilor din învățământul preuniversitar de stat, se reduc cu 10% față de cheltuielile de personal efectuate în anul 2025 diminuate cu cheltuielile de personal aferente organizării alegerilor din anul 2025. Reducerea de 10% se aplică centralizat asupra tuturor cheltuielilor de personal, respectiv cele înregistrate la nivelul ordonatorului principal de credite și a celor înregistrate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, după caz. Ordonatorii principali de credite pot stabili procente mai mari sau mai mici de 10% pe fiecare ordonator de credite, însă reducerea cumulată în anul 2026 a cheltuielilor de personal trebuie să fie de 10%”, se menționează în proiectul de act normativ.
Economiile de cheltuieli de personal realizate la nivelul ordonatorilor secundari sau terțiari de credite, mai mari decât reducerea de 10%, se virează la bugetul ordonatorului principal de credite. În execuție ordonatorul principal de credite poate redistribui aceste economii în funcție de nevoile identificate pentru finanțarea cheltuielilor de personal.
Pentru reducerea cheltuielilor de personal, ordonatorii de credite pot aplica, în condițiile legii, fără a afecta salariul de bază, următoarele modalități: reducerea numărului de posturi finanțate; disponibilizarea de personal, în condițiile legale; reducerea nivelului unor sporuri; alte modalități de reducere a cheltuielilor de personal.
„Modalitățile și procedura de reducere a cheltuielilor se realizează cu consultarea organizațiilor sindicale din instituții sau consultarea reprezentanților salariaților, după caz. În proiectul de lege a bugetului de stat pentru anul 2026, Ministerul Finanțelor fundamentează alocările bugetare pe ordonatorii principali de credite prin dimensionarea cheltuielilor de personal diminuate cu 10% față de execuția bugetului de stat previzionată pentru anul 2025”, se precizează în proiect.
Politică
Ilie Bolojan: Ar trebui să avem bugetul adoptat până la sfârșitul lunii februarie
Premierul Ilie Bolojan a declarat, marți, că bugetul de stat pe anul 2026 ar trebui să fie adoptat până la finalul lunii februarie.
„Ar trebui să îl avem adoptat până la sfârșitul lunii februarie. Dar asta nu depinde exclusiv de Guvern. Se ajunge în discuții în Parlament, va ține și de Parlament. Dar sper, așa cum am spus, să-l avem adoptat cât mai repede”, a spus premierul la TVR 1.
El a menționat că bugetul de investiții se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene.
„Pentru țara noastră este important să creăm condiții de dezvoltare în anii următori. Asta înseamnă să avem un volum important de investiții, să ne extindem infrastructura, de exemplu, să creăm condiții cât mai bune. Iar aceste lucruri le putem face doar accesându-ne fondurile europene. Pentru că avem anul acesta, practic, termenul final pentru închiderea unui pachet de apeluri, PNRR-ul, unde avem de absorbit aproximativ 10 miliarde de euro, mai avem încă 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune, dar ele continuă și în anii următori. Cele 10 miliarde care sunt din PNRR trebuie să le absorbim până la finalul acestui an, mai exact până în toamnă și asta înseamnă că va fi o prioritate pentru noi. Deci, bugetul de investiții, de exemplu, se va baza în principal pe absorbția de fonduri europene”, a menționat Bolojan.
-
Business6 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business6 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică10 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business7 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului
