Connect with us

Publicat cu

pe

Mobila românească ar putea deveni în curând de domeniul trecutului. Apreciată în toate colțurile lumii, mobila Made in Romania se lovește de dificultăți tot mai mari, nu doar din cauza importurilor ieftine din state precum Polonia sau China, ci mai ales din cauza politicii Romsilva, de a scoate pe piață cantități reduse de lemn, deși România are păduri suficiente pentru ca acest sector economic important să poată rămâne unul competitiv.

Potrivit unor surse din asociațiile de profil, 85% din lemnul prelucrat astăzi în România este din surse externe – Polonia, Belarus, Germania, etc. Este cu atât mai ciudat și mai de neînțeles cum de industria românească este tot împinsă spre importuri, cu cât în România este mult mai mult lemn disponibil decât în țările unde noi importăm.

“Efectiv simțim o deznădejde cumplită. Generații la rând am lucrat în prelucrarea lemnului. Vedem cum suntem ușor-ușor împinși spre dispariție. În ultimul an de zile am pierdut 3 meșteri din fabrica. Lemnul în pădure e cumpărat de tot felul de firme cu recomandare politică venită de la baronul local. Nu te atingi de lemn dacă nu ești în combinația lor. Nu avem lemn, nu lucram, iar oamenii se reorientează foarte rapid. Își găsesc loc de munca în afară în mai puțin de o săptămână”, ne-a declarat patronul unei mici fabrici de mobilă dintr-un județ al Moldovei.

Lemnul de foc, tot mai puțin și tot mai scump. Și gospodăriile se confruntă cu dificultăți majore

Nu doar industria mobilei se confruntă cu aceste dificultăți, ci și multe gospodării încă dependente de lemnul de foc. Necesarul de lemn de foc în România este mult mai mare decât volumele aprobate de Romsilva, ceea ce face ca prețul acestui combustibil vital pentru trecerea iernilor să fie la un preț ridicat. Ne putem imagina lesne că lipsa lemnului de foc și prețul ridicat al cantităților disponibile pe de altă parte, nu fac altceva decât să împingă locuitorii săraci din satele și comunele țării spre tăieri ilegale.

Presa abundă de astfel de cazuri de tăieri ilegale. Câte or fi în realitate, însă? Nici presa și nici Romsilva nu vor reuși să oprească tăierile ilegale dacă sătenii ajung în pragul disperării.

În plină criză energetică puterea de cumpărare se erodează, în vreme ce prețurile continuă să crească. Potrivit asociațiilor de profil, în perioada 2010-2017, prețul pe metru cub crescuse cu 250%, până la 600 RON în anumite zone.

La un moment dat, fostul director general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Teodor Ţigan, declarase că până în noiembrie anul trecut, Romsilva vânduse peste 1,463 milioane de metri cubi (mc) de lemn de foc pentru populaţie, la un pret mediu de aproape 200 RON.

Iar creșterile au continuat și în primele luni din 2022, până spre 500 RON pe metru cub.

Necesarul de lemn de foc pentru încălzire, la nivel national, este însă mult mai mare, de cel puțin 3 milioane de metri cubi, ceea ce ar confirma faptul că la actualele cantități, prețurile nu vor putea decât crește, lucru care va impinge, grație politicii Romsilva, și mai mulți români spre o situație dramatică în iarna acestui an.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Milcev (EY România): Vedem o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei; România trebuie să-şi arate atractivitatea

Publicat cu

pe

Există o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei, iar Polonia, Cehia, Ungaria fac „un job de departe mult mai bun decât România „în a atrage acele investiţii”, a afirmat marţi Alex Milcev, Tax & Law Leader EY România.

„Vedem o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei, undeva în Est. Nu se duc în China să investească banii aceştia. Este o luptă aprigă între ţările europene în această zonă – Europa Centrală şi de Est. Vorbesc concret despre Polonia, Cehia, Ungaria, care fac un job de departe mult mai bun decât România în a atrage acele investiţii să vină în ţările lor. Este un efort foarte mare, de la nivel de prim-ministru în jos, a fiecărei ţări, care bat la uşile companiilor multinaţionale – care se ştie că se retrag sau deja s-au retras din Rusia, Belarus – şi atrag acele investiţii. Vorbim de zeci de miliarde de dolari care migrează. Obiectivul nostru – şi vorbim de fereastra 12-24 de luni, nu cred că e mai mare. Trebuie să capturăm cât mai mult din aceste investiţii. Ţara, prin guvernanţii săi, trebuie să îţi arate atractivitatea şi să-i atragă ca un magnet. Ceea ce alţii fac, noi facem mult mai puţin şi este păcat”, a precizat Alex Milcev, la o conferinţă de specialitate.

În opinia sa, dacă Guvernele României în următorii ani de zile vor şti „să joace cartea, aşa cum prevede interesul naţional”, vom vedea o altă Românie, iar sectorul public are „o răspundere mai mare, un rol activ mai bun decât până acum”.

Citește mai departe

Business

„Preluarea proiectului din Marea Neagră nu este lipsită de riscuri pentru Romgaz” – surse din piața de energie

Publicat cu

pe

Ponta, despre Romgaz şi Transgaz: Gazul este al ţării, taxele locale rămân la Mediaş

„Dacă Romgaz va face greșeli in gestionarea implicării in proiectul legat de exploatarea gazelor din Marea Neagră, nu este exclus falimentul companiei de stat”, avertizează surse autorizate din piața de energie, care atrag atenția asupra faptului ca este un proiect extrem de dificil, chiar si pentru companiile internaționale care au experiență vasta in extragerea de gaze de la mare adâncime.

„Sunt maxim 7 companii la nivel internațional care dețin aceasta capacitate, de aceea ieșirea Exxon Mobil din proiect nu ar trebui sa facă pe nimeni foarte fericit. Experiența Romgaz in astfel de proiecte este zero. Una e sa extragi gaz din podișul Transilvaniei si cu totul altceva de la peste 2.000 de metri adâncime din Marea Neagra. Trebuie maxim de atenție din partea Romgaz, pentru care un astfel de proiect ori duce compania la un alt nivel, ori o baga in faliment”, au mai declarat sursele citate.

Directorul general al Romgaz, Aristotel Jude, a declarat, potrivit site-ului financialintelligence.ro, ca proiectul Neptun Deep reprezintă o oportunitate strategica pentru Romania, reprezentând o resursa importanta de gaze naturale in vederea asigurării securității energetice a tarii.

Consiliul de administrație al SNGC Romgaz a anunțat luni 22 martie ca a avizat încheierea contractului de vânzare a tuturor acțiunilor emise, reprezentând 100% din capitalul social al companiei ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited care deține 50% din drepturile si obligațiile acordului petrolier pentru offshore XIX Neptun din Marea Neagra.

Romgaz plătește pentru aceasta achiziție 1.06 miliarde de dolari. Cel puțin alte 2 miliarde de dolari vor fi necesari ca investiții asumate de Romgaz.

Aristotel Jude a mai declarat ca potrivit estimărilor Romgaz, prima producție de gaze naturale din respectivul perimetru va fi obținuta la sfârșitul anului 2026, începutul anului 2027.

Citește mai departe

Business

Șapte motive din cauza cărora inflația a scumpit traiul zilnic peste tot în lume

Publicat cu

pe

De la achiziționarea produselor de uz casnic și a alimentelor, până la costul încălzirii locuințelor, traiul zilnic este mai scump, nu doar în Anglia, ci și în restul lumii, transmite BBC.

Inflația la nivel global – pragul la care prețurile cresc – a atins cel mai înalt nivel din 2008 până în prezent. Iată câteva motive pentru care s-a întâmplat acest lucru.

1. Creșterea prețurilor plătite pentru energia electrică sau pentru carburanți

  • Prețurile carburanților au scăzut la debutul pandemiei de COVID-19, dar reversul a apărut ulterior și suma plătită de oameni pentru un plin la mașină a ajuns la valoarea maximă atinsă în ultimii 7 ani.
  • Un galon de benzină (3,78 litri) în Statele Unite ale Americii costă, în prezent, aproximativ 3.31$, pe când, în urmă cu un an, avea tariful de 2.39$. Situația a fost similară și în Europa și Anglia.
  • Prețul gazului de consum a crescut, de asemenea, foarte brusc, fapt ce a generat plata unor facturi mai mari pentru încălzirea locuinței pentru oamenii de pretutindeni.
  • Cererea crescută din Asia pentru aceste resurse, dar și iarna geroasă de anul trecut din Europa au afectat rezervele de gaze naturale și au determinat creșterea prețului acestora.

2. Producția insuficientă de bunuri în raport cu cererea de pe piață

  • Prețul multor bunuri de consum a crescut vertiginos în timpul pandemiei.
  • Consumatorii au rămas în case în timpul carantinei, fapt ce a generat o cerere mare pentru bunurile de consum și dorința acestora de a investi mai mult în îmbunătățirea mediului de acasă întrucât nu puteau pleca în vacanțe sau nu puteau ieși la restaurante.
  • Mulți producători din zone precum Asia au fost nevoiți să își închidă afacerile în timpul carantinei din cauza restricțiilor împotriva răspândirii virusului SARS-CoV-2, iar cei ce au rămas pe piață au avut dificultăți în a satisface nevoia clienților din punct de vedere al cantității de bunuri produse.
  • Cauza scumpirilor este reprezentată de insuficiența materiei prime precum: plasticul, cimentul sau oțelul. Lemnul folosit în construcții costă acum cu 80% mai mult decât în anul 2021 în Anglia, dar și-a dublat prețul și în Statele Unite ale Americii.
  • Retaileri mari precum Nike și Costco din America au fost nevoiți să își crească prețurile din cauza costurilor mai mari necesare pentru a susține lanțul de aprovizionare.
  • Și mai este vorba și despre un deficit al producției microcipurilor, componente esențiale pentru mașini, calculatoare sau anumite electrocasnice.

3. Costurile de livrare

  • Companiile internaționale de livrare – cele care transportă bunurile de larg consum la destinație – au fost copleșite de cererea mare apărută în timpul pandemiei.
  • Expedierea unul singur container de dimensiuni medii preluat din Asia, cu destinația Europa, costă acum 17,000$, de 10 ori mai mult decât în anul precedent (1500$).
  • Această criză a fost influențată și de creșterea bruscă a taxelor de livrare în mediul aerian și problema a devenit și mai mare în momentul în care s-a declanșat o criză de personal în cazul șoferilor de tiruri în Europa.
  •  Neajunsurile transportului bunurilor au părut că se disipă în luna decembrie, moment în care Statele Unite ale Americii si-au revenit, având parte de importuri masive.
  • Totuși, noua tulpină de virus, Omicron, dar și viitoarele versiuni de COVID-19 ce ar putea apărea amenință aceste reușite.

4. Salariile crescute

  • Mulți oameni au părăsit câmpul muncii sau și-au schimbat jobul în timpul pandemiei de COVID-19.
  • În Statele Unite ale Americii, luna aprilie a reprezentat perioada în care patru milioane de angajați au demisionat de la locul de muncă – potrivit Departamentului Forței de Muncă – acesta fiind cel mai mare record înregistrat până acum.
  • În consecință, firmele au întâmpinat probleme în recrutarea personalului pentru funcții precum șoferi, muncitori în industria alimentară sau ospătari.
  • Un studiu realizat pe un eșantion de 50 de mari retaileri a căror activitate se desfășoară pe teritoriul Statelor Unite ale Americii a relevat faptul că 94% dintre aceștia au întâmpinat probleme în a găsi alți angajați pentru acele posturi.
  • Astfel, companiile au fost nevoite să crească salariile și să ofere bonusuri de angajare pentru a atrage și a păstra angajații. McDonald’s și Amazon au oferit bonusuri de angajare cuprinse în intervalul 200$ – 1000$.
  • Toate aceste costuri adiționale cu salariile angajaților ajung să fie suportate, la final, tot de către consumatori. Brandul Next, cunoscut la nivel global, a pus creșterile prețurilor din incipitul anul 2022 pe baza salariilor ce au atins cote record în ultima perioadă.

5. Impactul climatic

  • Vremea extremă din unele zone ale globului a contribuit și ea la fenomenul inflației.
  • Furnizorii de uleiuri au fost afectați de tornadele Ida și Nicholas ce au trecut pe lângă golful Mexicului și au impietat infrastructura acestei ramuri industriale din Statele Unite ale Americii.
  • Și problemele legate de cererea pentru microcipuri au fost agravate de furtuna puternică  ce s-a abătut asupra Texasului în iarna lui 2021  și, implicit, a fabricilor din zona respectivă, în ultimul an.
  • Costul cafelei a crescut brusc după ce Brazilia, cel mai mare producător din lume, a avut o recoltă săracă, aceasta fiind cauzată de cea mai severă secetă din ultimul secol.

6. Costurile vamale

  • Mai multe costuri de import au contribuit și ele la creșterea prețurilor produselor. Regulile de transport internațional în urma Brexitului implică reducerea importurilor din Europa către Anglia cu aproximativ un sfert în prima jumătate a anului 2021.
  • Taxele de roaming vor fi aplicate pentru cetățenii britanici care călătoresc în Europa.
  • Concomitent, Statele Unite ale Americii au inclus tarife de import pentru bunurile aduse din China în prețul plătit de consumator sub forma unor sume mai mari achitate de clienți la casa de marcat.
  • Sancțiunile impuse de America pentru gigantul producător de telefoane Huawei au afectat prețurile și lanțul de distribuție al produselor vândute către americani de această companie.

7. Finalul alocării fondurilor de ajutor pentru a face față pandemiei

  • Guvernele din întreaga lume au oferit un sprijin financiar afacerilor pentru a le ajuta să facă față impactului pandemiei de COVID-19 asupra economiei.
  • Cheltuielile publice au crescut și împrumuturile guvernamentale au avut o rată mai mare în această perioadă, fapt ce a dus la creșteri ale prețurilor, contribuind, astfel, la generarea unui nivel de trai mai scăzut, întrucât salariile majorității angajaților au rămas constante.
  • Multe economii dezvoltate aveau deja implementate politici menite să protejeze angajații precum acordarea unor concedii sau a unor ajutoare sociale menite să îi ajute pe cei cu salarii mai mici.
  • Unii economiști avertizează că aceste politici ar putea crește gradul inflației pe măsură ce programele de sprijin și ajutor pentru afaceri se apropie de final.

 

 

 

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare