Connect with us

Publicat cu

pe

Industria jocurilor video din România cunoaște o perioadă înfloritoare. Datorită contribuției masive a cetățenilor români, piața de dezvoltare a crescut constant în ultimii cinci ani iar studiourile de videogaming din țară sunt antrenate în proiecte noi pentru anul 2020.

Evoluția financiară a jocurilor video din România conform datelor furnizate de către RGDA

Atractivitatea acestei industrii de divertisment a dus la creionarea unor proiecte cât mai diverse și la dublarea numărului de producători. Astfel, în anul 2018 Asociația dezvoltatorilor de jocuri din România (RGDA) anunță că veniturile erau de 188 milioane de dolari, ceea ce însemna o creștere de 19.2% față de anul 2017. Cu peste 100 studiouri active și peste 6000 de angajați, în anul 2019, România a reușit să ajungă în Top 10 țări din Europa de Est după profit.

Cum a ajuns țara noastră în Top 10 țări din Europa  de Est după profit?

Internetul de mare viteză a jucat un rol important în dezvoltarea industriei. În comparație cu alte țări, România se bucură de viteze foarte bune la internet iar acest lucru se datorează cablurilor de fibră optică. Acestea asigura o viteză de transfer și o lățime de bandă mai mare decât decât claburile clasice din cupru pe care le folosesc alte țări. Însă, acesta nu este singurul motiv pentru care țara noastră se descurcă fabulos la conceperea de jocuri video. Numărul mare persoane dornice să lucreze în această industrie și pregătirea adecvată în domeniu a influențat foarte mult dezvoltarea pieței de jocuri din ultimii ani. România are un număr bun de profesioniști care, în continuare, pot duce industria la nivelul următor în termen de francize populare sau de succes, venind cu propuneri inedite de proiecte.  Spre deosebire de industria IT locală care este puternic axată pe servicii, industria de jocuri este axată puternic pe produs iar acest lucru poate genera un număr mare de produse 100% originale.

 

Căror dezvoltatori li se datorează situația înfloritoare a gaming-ului din România?

Industria jocurilor video din România este bine pusă la punct. Majoritatea companiilor sunt implicate în activități complete de dezvoltare, de publicare sau de distribuție ale jocurilor. Un succes uriaș a fost înregistrat de jocul FIFA 2019, care a fost singurul joc din serie ce a implicat în dezvoltarea sa o echipă de români (EA România).

FIFA 2019

Acesta a ajuns pe locul 20 în topul celor mai bine vândute jocuri la nivel global. Însă FIFA2019 nu a fost singură surpriză. Far Cry 5, Asassin’s Creed Odyssey (Ubisoft România) ce au fost dezvoltate în România au fost și ele apreciate la nivel global, ajungând în top.

Asassin’s Creed Odyssey

Tot în categoria surprizelor s-a încadrat și faptul că pentru prima dată, jocurile pe mobil au adus cele mai multe venituri. RGDA aprecia că 60% dintre jocurile dezvoltate în România au că platforma telefonul mobil, în timp ce numai 36% sunt concepute pentru a fi utilizate pe platforme multiple. De aceea, unul dintre planurile pentru 2020 este acela de a dezvoltă cât mai multe jocuri pe platforme multiple. Marea provocare este constituită, însă, de folosirea noilor tehnologii precum Virtual Reality. Astfel, până la finele acestui an, studiourile din București, Cluj Napoca și Timișoara își propun să dezvolte jocuri compatibile cu aceste tehnologii.

Succesul jocurilor create în România

De-a lungul timpului, studiourile de videogaming au încercat să conceapă jocuri ce aveau la baza un substrat istoric. Un exemplu este  Black The Fall, o distopie amplasată într-un univers comunist. Văzut de Mass Media că “o capodoperă românească”, jocul indie creat de studioul independent Sand Sailor a dobândit notorietate internațională. Acesta a obținut atât premii cât și nominalizări în cadrul Gamescom, potrivit platfomei globale de distribuție digitală a jocurilor video dezvoltată de Valve Corporation, Steam.

Black The Fall

Black The Fall este povestea unui mașinist care se gândește să scape dintr-un mediu apăsător, în care este controlat în totalitate. Gândit că un puzzle, jocul prezintă mai multe nivele, primele fiind ușoare precum în jocul Super Mario. Treptat, gradul de dificultate începe să crească iar în unele runde pot fi remarcate personaje cheie din trecutul comunist al României. Referințele sunt plasate cât se poate de discret și inteligent. Jocul este conceput pentru Microsoft Windows, Playstation 4, Xbox One, Linux.

Însă Black the Fall nu este singurul joc indie de pe piață românească ce a avut succes. Jocul Door Kickers al românilor de la KillHouse Games a primit aprecieri de la presă din străinătate.

Door Kickers

Realizat sub deviza “un joc care să mulțumească atât pe cel care-l joacă cât și pe cel care-l dezvoltă”, Door Kickers oferă o experiență tactică asemănătoare celei pe care o oferea în trecut jocul SWAT 4 al americanilor de la Irrational Games. Acesta intră în categoria indie RTS (Real Time Strategy) și prezintă mai multe tipuri de misiuni și obiective, printre care uciderea tuturor inamicilor, salvarea ostaticilor sau capturarea unui răufăcător. Gradul de dificultate al acestor misiuni și obiective este unul mediu.

Door Kickers este creat pentru Android, Microsoft Windows, iOS, Linux.

Pentru Nintendo Switch a fost conceput jocul Brawlout, un indie  în care 2, sau mai mulți jucători lupta unul împotriva celuilalt. Apreciat la nivel internațional, jocul a fost premiat la categoria “Cel mai bun joc de lupta” de către Academia Națională a comentatorilor de jocuri video (NAVGTR).

Brawlout

O luptă se da însă și între România și țările din Europa de Est care încep să se axeze tot mai mult pe dezvoltarea jocurilor video

În ultimul timp, tot mai multe țări din Europa de Est s-au dedicat industriei de videogaming, devenind tot mai atractive în ochii investitorilor strategici și de capital. Un exemplu este cel al Ucrainei, considerată un bazin imens de resurse tehnologice și forță de muncă calificată. Conform raportului RGDA, în anii trecuți Ucraina numără 20.0000 de ingineri software  implicați pe deplin în dezvoltarea jocurilor și 5 companii de jocuri globale. Pentru a putea face față competiției, țară noastră trebuie să își stabilească niște conexiuni de lungă durata în domeniul afacerilor cu rețelele internaționale care sunt cruciale pentru asigurarea succesului unui produs pe plan global.

 

 

 

 

 

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Business

Proiect PNL de majorare a pensiilor. 1 milion de persoane ar putea beneficia

Publicat cu

pe

Deputatul PNL, Raluca Turcan, a propus majorarea plafonului de impozitare a pensiilor, de la 2000 la 3000 de lei. Măsura ar avea un impact simțitor și ar crește pensiile a aproximativ un milion de pensionari.

Raluca Turcan a propus în cadrul BPN al PNL de luni creșterea plafonului de impozitate a pensiilor. Această majorare a plafonului cu 50% reprezintă de fapt actualizarea plafonului cu indicele general al prețurilor de la ultima sa actualizare, în anul 2017, a explicat Raluca Turcan.

„În spațiul public au început deja discuții despre viitoarea majorare a pensiilor. Până la modificarea legii pensiilor, orice majorare presupune creșterea punctului de pensie, adică o majorare proporțională și a pensiilor mici și a celor foarte mari. Puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut dramatic și, de aceea, cred că se impune o majorare promptă a pensiilor foarte mici”, a declarat Raluca Turcan.

Potrivit Ralucăi Turcan, pe actualul cadru legal, aceasta este singura soluție de majorare de majorare a pensiilor mici, care nu ridică aspecte de neconstituționalitate.

„Singura soluție pe actualul cadru legal, care nu ridică aspecte de neconstituționalitate, este de majorare a plafonului de impozitare a pensiilor. Din discuțiile anterioare cu premierul, pentru ca aceasta măsura să aibă un impact simțitor ca număr de beneficiari, propun majorarea de la 2000 la 3000 de lei, adică aproximativ 1 milion de pensionari”, a adăugat Raluca Turcan.

„Inflația foarte mare înregistrată în ultima perioadă (la utilități și produse alimentare, care constituie coșul de bază al persoanelor vârstnice) necesită un răspuns care să compenseze parțial erodarea puterii de cumpărare. Aceasta măsura trebuie să fie solicitată partenerilor de coaliție, iar ei să ofere sprijin în Parlament”, a completat deputatul PNL.

Impactul bugetar este de aproximativ 87,49 milioane de lei lunar / 1,05 miliarde lei anual impact brut și, potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor, poate fi susținută de la buget.

 

Citește mai departe

Business

Schimbări majore pe piața muncii. Companiile mari caută angajați cu un nou tip de competențe

Publicat cu

pe

Competențele digitale sunt foarte importante pentru angajatori, dar, în prezent, abilitățile precum comunicarea eficientă și gândirea critică devin cruciale, fiind chiar mult mai căutate.

Pentru a-ți desfășura activitatea profesională eficient, ai nevoie de: „hard skills”: cunoștințele tehnice specifice domeniului necesare pentru a-ți îndeplini responsabilitățile. Totuși, într-o lume în care piața muncii este într-o continuă metamorfozare, „soft skills” pot fi la fel de importante, chiar dacă nu se bucură de același nivel de promovare.

Aceste abilități sunt mai puternice, chiar dacă se regăsesc mai rar în profilul candidatului: gândiți-vă la caracteristici și comportamente personale specifice unui lider puternic sau unui membru devotat al echipei. În contextul normalizării muncii de la distanță, unde colaborarea și modalitățile de a inova s-au schimbat, companiile încep să înțeleagă importanța acestor elemente intangibile atunci când formează diferite echipe de succes, transmite BBC.

Ca urmare, angajatorii apreciază din ce în ce mai mult abilitățile soft ale unui candidat în cadrul unui interviu, considerându-le aproape la nivel de egalitate cu experiența și pregătirea în domeniul competențelor digitale, spun experții.

Pentru unii angajați, anumite abilități soft sunt înnăscute, fiind mai degrabă trăsături de personalitate care fac pe cineva un bun comunicator sau care determină o persoană să gândească analitic în mod natural. Pe de altă parte, pentru alții, dezvoltarea și perfecționarea abilităților soft poate fi mai dificilă. Cu toate acestea, este posibil ca fiecare angajat să își dezvolte și să își perfecționeze aceste caracteristici, dar și să învețe cum să le prezinte în cadrul unui interviu. Și asta, spun experții, este ceva ce ar trebui să facem cu toții.

Ce înseamnă „soft skills”, noul tip de competențe?

Nu există o clară care să cuprindă toate aceste abilități, dar termenul se referă, în esență, la caracteristici total diferite față de cele tehnice. De exemplu, capacitatea de a lucra în diferite programe de tip software este considerată „hard skill”. Pe de altă parte, a ști cum să analizezi diferite pachete software pentru a-ți da seama ce ar trebui să folosească o companie necesită gândire critică, considerată ca fiind parte din lista „soft skills”.

Comunicarea face parte din cadrul „soft skills”. Comunicarea eficientă cu colegii, clienții și managementul necesită dexteritate și inteligență emoțională. Empatia, munca în echipă și compasiunea sunt, de asemenea, abilități care se încadrează umbrela „soft skills”.

Termenul „abilități soft” este, în esență, doar un jargon, spune Eric Frazer, autorul cărții The Psychology of Top Talent și profesor asistent de psihologie la Facultatea de Medicină a Universității Yale. „Din punctul de vedere al științei comportamentului, se referă într-adevăr la o serie de mentalități și comportamente. Câteva exemple de mentalități soft-skill ar putea fi cineva care învață continuu sau cineva care este foarte perseverent. Multe comportamente precum gândirea critică, ascultarea activă și rezolvarea imaginativă a problemelor sunt, de asemenea, abilități soft.”

Aceste abilități le permit angajaților se integreze în cadrul unei companii și să urce cât mai sus pe scara evolutivă a carierei lor, generând, totodată, relații interpersonale valoroase.

Frazer spune că termenul de „soft skills” poate defini, în esență, o serie de abilități personale: „Este vorba despre caracterul unei persoane și despre modul aceasta interacționează cu cei din jurul său.”

Multe abilități soft sunt extrem de practice, cum ar fi eficiența, prioritizarea, organizarea și gestionarea timpului, trăsături care sunt din ce în ce mai căutate pentru locurile de muncă remote. „Oamenii care sunt eficienți au un program foarte bine stabilit și se pot încadra într-o limită clară de timp”, spune Frazer.

Abilitățile soft nu sunt doar utile la locul de muncă, ci și în viața de zi cu zi. Aceleași caracteristici le permit angajaților să lucreze eficient în cadrul companiei și să avanseze în carieră, dar îi și ajută să creeze relații interpersonale mutual benefice cu ceilalți colegi. 

O schimbare remarcabilă, piața muncii este în plină transformare

Pe măsură ce multe dintre părțile foarte tehnice ale muncii devin din ce în ce mai automatizate sau înlocuite cu instrumente tehnologice, companiile caută, în schimb, angajați care pot rezolva probleme, jongla cu responsabilități mai mari și pot lucra bine cu alții. Lipsa acută a forței de muncă determină companiile să se axeze asupra longevității. Astfel, vor opta pentru angajați dețin abilități de comunicare interpersonală și inteligența emoțională cu potențial de a crește cât mai mult în ierarhia companiei și de a deveni lideri de succes.

În plus, abilitățile soft au devenit și mai importante în contextul pandemiei de COVID-19 și schimbărilor pe care aceasta le-a generat în câmpul muncii  . De exemplu: comunicarea devine mai importantă și mult mai complexă atunci când lucrătorii angajații nu se întâlnesc la birou. Adaptabilitatea, de asemenea, este o abilitate soft, iar ultimii doi ani au necesitat din partea tuturor multă putere de a accepta schimbări majore în viața de zi cu zi.

Drept urmare, angajatorii caută din ce în ce mai mult aceste caracteristici în profilul unui potențial angajat. Într-o analiză realizată în anul 2021 a peste 80 de milioane de anunțuri de angajare din 22 de sectoare industriale, organizația non-profit America Succeeds a constatat că aproape două treimi dintre posturi au solicitat persoane care să dețină „soft skills”. De asemenea, 7 din 10 abilități solicitate de angajatori se încadrau în categoria „soft skills”, de exemplu: comunicare, rezolvare de probleme și planificare.

Același raport a arătat că anumite tipuri de posturi prioritizează și mai mult abilitățile soft: acestea au fost cele mai dorite calificări pentru 91% din joburile de management, 86% din joburile de operațiuni de afaceri și 81% din joburile de inginerie, ceea ce este cu adevărat surprinzător pentru un domeniu a cărei activitate este concentrată, teoretic, asupra competențelor tehnologice ale angajaților.

„Când ne uităm la forța de muncă din ziua de azi, realizăm faptul că a existat fără echivoc o schimbare de la a avea ceea ce aș numi „cunoștințe tacite” și „abilități tacite”… adică ești pur și simplu bun în ceea ce faci. Dacă ești inginer, te pricepi la codificare sau proiectare. Dacă lucrezi în domeniul financiar, ești bun la analiza datelor numerice.”, adaugă Frazer. „Organizațiile care au acceptat aceste schimbări sunt cele care au înțeles că omul sfințește locul. Acest lucru nu înseamnă că abilitățile tehnice nu mai sunt luate în considerare, adaugă el, dar companiile au înțeles că aceste „soft skills” mențin echipa unită, fapt ce va genera rezultate excelente pe termen lung”.

Site-ul internațional pe care se plasează anunțuri de angajare, Monster’s The Future of Work 2021: Global Hiring Outlook a dezvăluit că abilitățile soft, cum ar fi colaborarea, fiabilitatea și flexibilitatea sunt printre abilitățile pe care angajatorii le caută cel mai mult în rândul potențialilor angajați. Cu toate acestea, directorii raportează că se luptă să găsească candidați care și-au dezvoltat de-a lungul anilor abilitățile soft.

Pe de altă parte, abilitățile soft, precum imaginația și adaptabilitatea, sunt greu de cuantificat. Interviurile nu surprind cu adevărat aceste atribute cu o mare precizie”, spune el. De asemenea, majoritatea candidaților nu scot în evidență cu precădere acele abilități în CV-urile lor sau pe paginile personale de LinkedIn, deși ar trebui să ia în considerare asta.

Valorificarea șansei tale, trebuie să consolidezi competențele de tip soft skills”

Faptul că se pune atât de mult accent asupra acestor „soft skills” a stârnit controverse în rândul anumitor persoane care caută un job, în special în cazul celor ce nu dețin un talent nativ la comunicare sau care nu sunt „lideri înnăscuți”, așa cum spune Frazer. Totuși, aceste abilități se pot învăța, chiar dacă necesită mai multă implicare și perseverență.

„Oamenii care își doresc să devină mai buni la locul de muncă sau să ajungă la un echilibru între viața personală și cea profesională înțeleg și apreciază valoarea perfecționării în mod constant și necesitatea deprinderii acestor abilități.”

Deseori suntem conștienți de punctele noastre forte, dar nu conștientizăm faptul că  perfecționarea abilităților soft începe cu solicitarea de feedback pentru a identificarea punctelor slabe sau vulnerabile. Uneori poți maximiza un punct slab doar dacă ieși puțin din zona ta de confort. Dacă vrei să îți dezvolți imaginația sau capacitatea de a soluționa probleme, poți încerca să participi la sesiuni de brainstorming cu restul colegilor din cadrul companiei.

Într-un raport, abilitățile soft au fost cele mai dorite calificări pentru 91% din joburile de management, 86% din joburile de operațiuni de afaceri și 81% din joburile de inginerie

Inteligența emoțională poate fi crescută, de asemenea, prin dezvoltarea conștientizării sociale și prin gestionarea mai eficientă a propriilor sentimente. Pe lângă îmbunătățirea perspectivelor de muncă, acest lucru aduce cu sine și multe alte beneficii: cercetările arată că persoanele cu inteligență emoțională ridicată sunt mai puțin susceptibile la a experimenta stres și anxietate.

Pe măsură ce managerii de resurse umane caută din ce în ce mai mult persoane ce dețin aceste calități, ei își adaptează întrebările în cadrul unui interviu astfel încât să descopere să  setul de abilități soft ale unui candidat. „Când întrebi pe cineva „dă-mi un exemplu de moment în care ai fost cu adevărat provocat în viața ta profesională” sau „spune-mi o poveste care evidențiază mentalitatea ta de muncă”, îi ceri să demonstreze acele mentalități, ” menționează el.

Cât despre intervievat, „să presupunem că ești întrebat, „care este abordarea ta față de învățarea continuă?””, adaugă el. Acesta este un moment în care îi poți demonstra intervievatorului că ești dispus și entuziasmat să deprinzi abilitățile necesare pentru a face față postului pentru care candidezi. „Cel mai bun răspuns ar fi: „Ei bine, am fost la această conferință anul trecut; Particip la acest webinar o dată pe lună; Tocmai am terminat de citit această carte; M-am abonat la acest ziar de specialitate.”

Pentru a se pregăti cel mai bine pentru situații ca acestea, candidații ar trebui să-și identifice în avans aceste „soft skills”, dar și să fie pregătiți oricând să le demonstreze, spune el. Abilitățile tehnice și experiența de pe CV-ul tău vor fi întotdeauna importante, dar într-o lume aflată într-o continuă schimbare, ele nu sunt suficiente: va trebui totuși să-i convingi pe recrutori că deții multe „soft skills” care te vor ajuta să reușești și să ajungi acolo unde îți dorești cel mai mult.

Citește mai departe

Business

Milcev (EY România): Vedem o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei; România trebuie să-şi arate atractivitatea

Publicat cu

pe

Există o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei, iar Polonia, Cehia, Ungaria fac „un job de departe mult mai bun decât România „în a atrage acele investiţii”, a afirmat marţi Alex Milcev, Tax & Law Leader EY România.

„Vedem o mare migraţie a capitalului din zona Rusiei, undeva în Est. Nu se duc în China să investească banii aceştia. Este o luptă aprigă între ţările europene în această zonă – Europa Centrală şi de Est. Vorbesc concret despre Polonia, Cehia, Ungaria, care fac un job de departe mult mai bun decât România în a atrage acele investiţii să vină în ţările lor. Este un efort foarte mare, de la nivel de prim-ministru în jos, a fiecărei ţări, care bat la uşile companiilor multinaţionale – care se ştie că se retrag sau deja s-au retras din Rusia, Belarus – şi atrag acele investiţii. Vorbim de zeci de miliarde de dolari care migrează. Obiectivul nostru – şi vorbim de fereastra 12-24 de luni, nu cred că e mai mare. Trebuie să capturăm cât mai mult din aceste investiţii. Ţara, prin guvernanţii săi, trebuie să îţi arate atractivitatea şi să-i atragă ca un magnet. Ceea ce alţii fac, noi facem mult mai puţin şi este păcat”, a precizat Alex Milcev, la o conferinţă de specialitate.

În opinia sa, dacă Guvernele României în următorii ani de zile vor şti „să joace cartea, aşa cum prevede interesul naţional”, vom vedea o altă Românie, iar sectorul public are „o răspundere mai mare, un rol activ mai bun decât până acum”.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare