Connect with us

Publicat cu

pe

Un recent studiu Fordaq arată că „exact  în  perioada de  maxim  a  cererii  pe  piețele  internaționale, RNP-  Romsilva a   gâtuit  oferta  de  resursă  prin restrângerea ofertei  de  lemn pe  picior  și  incapacitatea  de  a pune  proporțional  mai  mult lemn  fasonat  pe piață”. Efectele sunt devastatoare, atât la nivel de consumator, care plătește acum triplu pe un metru cub de lemn de foc, cât și la nivelul industriei lemnului, unde numeroase fabrici sunt obligate să tragă obloanele, sau în cazuri mai bune, să facă doar reduceri de personal sau să se relocheze în alte țări. Mai mult, România a rata șansa de a deveni un jucător internațional important, pierzând în fața politicilor constructive ale polonezilor, arată o anchetă a NewsTrack.ro, care prezintă situația plecând de la ceea ce se întâmplă în teren, adică „în pădure”, unde mafiile locale sunt stăpâne și au ajuns să dicteze în piață, până la politica distructivă, lipsită de viziune a RNP- Romsilva.

Originea dezastrului este în pădure, iar unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului este activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care de ani și ani de zile se luptă cu mafia lemnului. A acceptat un amplu interviu pentru NewsTrack.ro pentru a explica cum au ajuns mafioții să dicteze în piață.

De ce mafioții plătesc pentru un metru cub de lemn pe picior un preț mai mare decât cel al unui metru cub de cherestea

Înainte de a publica interviul integral, Newstrack.ro prezintă, în contextul studiului Fordaq, dezvăluirile lui Tiberiu Boșutar despre moduul de operare al mafiei lemnului.

„Mecanismul prin care mafia dictează în piață este următorul: firmele din mafiile locale licitează la prețuri pe metru cub de lemn pe picior mai mari decît prețul unui metru cub de cherestea. Normal, în aceste condiții, industria lemnului, fie că vorbim de fabrici de prelucrare, fie că vorbim de fabrici de mobilă, sunt într-o situație disperată.

Cum își permite un SRL cu maxim doi angajați să plătească aceste sume pe care fabricile cu zeci de angajați nu și le permit?! Simplu. Prin înțelegerile cu autoritățile locale, mai bine zis cu pădurarul, SRL-ul plătește un metru cub de lemn pe picior dar pleacă din pădure cu doi sau chiar trei metri în același preț.

Ei au depozitele chiar la ieșirea din drumul forestier și de la punctul de recoltare până la depozit camioanele sunt încărcate cu alți metri cubi peste volumul prevăzut în contract. Așadar, cu prețul pentru un metru cub ei cumpără de fapt patru metri cubi”, explică Tiberiu Boșutar.

Cunoscutul activist spune că în acest mecanism ”pădurarul este cel mai mare dușman al pădurii și al industriei lemnului”. Cea mai recentă dezvăluire care îi susține afirmațiile a fost făcută vineri, 08 iulie, în “cimitirul trist” din pădurile Săpânței (Maramureș), unde Tiberiu Boșutar prezintă într-o înregistrare video „adevărate crime forestiere controlate și susținute tocmai de cei ce se prezintă că ar fi silvicultori”

Unde s-a ajuns

În paralel cu jocurile mafiei care deja dictează prețurile în piață, Fordaq semnalează că „exact  în  perioada de  maxim  a  cererii  pe  piețele  internaționale, RNP-  Romsilva a   gâtuit  oferta  de  resursă  prin restrângerea ofertei  de  lemn pe  picior  și  incapacitatea  de  a pune  proporțional  mai  mult lemn  fasonat  pe piață”. 

Momentul la care face Foprdaq referire este luna martie, când:

  • Statele  Unite  devin principala  piață  a  exporturilor  de cherestea  de rășinoase  din România, cu peste  65 000 mc  exportați  în martie  2022, o creștere  de 169  %  față  de martie  2021.
  • prețul  mediu  de  export  in martie  2022:  358  euro/mc, mai  ridicat  în  Statele  Unite  și  Japonia, sub medie   în  Orientul Mijlociu  și  mult  mai  mic  în Nordul  Africii.
  • creșterile  medii  de preț  față  de  martie  2021  sunt  de peste  40  %    exprimate  în euro (  cursul  Euro-  RON  a  fost  foarte  stabil),  exportatorii  beneficiind  și  de creșterea  cursului  dolarului  față  de Euro si  RON.

Însă, „restrângerea  artificială  a ofertei  de lemn-  cauzată  de politica  RNP  Romsilva  dar  și  de  blocajele administrative binecunoscute-  cum este  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice,  a  condus  la  creșteri  de prețuri  de peste  100  %  martie 2022 / martie  2021  la  cvasitotalitatea  sortimentelor  de lemn  pentru  industrie, creșteri  mult mai  mari decât  creșterile  pe  piețele  de  export”, arată Fordaq.

  • restrângerea  artificială  a ofertei  de lemn-  cauzată  de politica  RNP  Romsilva  dar  și  de  blocajele administrative binecunoscute-  cum este  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice,  a  condus  la  creșteri  de prețuri  de peste  100  %  martie 2022 / martie  2021  la  cvasitotalitatea  sortimentelor  de lemn  pentru  industrie, creșteri  mult mai  mari decât  creșterile  pe  piețele  de  export.
  • ceea ce  se întâmplă  acum în piață este  o aterizare  dură ,  atât  a piețelor  internaționale  dar  de  și mai  mare  amplitudine  a pieței  interne,  în  condițiile  acumulării  de  stocuri  care  pun  presiune pe  scăderea  prețurilor.
  • va  urma  o perioadă de turbulențe,  cu  rezilieri  de contracte  de lemn pe picior,  contracte  adjudecate la  prețuri  foarte  mari  în  toamna anului  trecut.
  • nerealizarea  țintelor cantitative  de valorificare  a  lemnului  sub  formă  fasonată  de către  RNP-  Romsilva  va  obliga  Regia    ofere  aceste  cantități în  piață  ca lemn  pe  picior.

Concluziile studiului sunt amare:

Anul 2022 ar  fi putut  fi un an excepțional  pentru  industria  lemnului  din România,  dacă  ar  fi fost  valorificate  oportunitățile  oferite  de piețele internaționale  – cerere  și  prețuri  maximale,  inclusiv  relocarea  de facilități  de producție  și  reorientare  de comenzi  din Ucraina  și  Rusia, care  ar  fi  putut  fi captate  de  România.

În  loc  de performanțe  economice,  avem  o  furtună  perfectă:  prețuri nesustenabile  ale  resursei  de lemn în  România,  deficit  artificial  de resursă,  stocuri  la  prețuri  foarte  mari,  sectorul  de exploatare  blocat  în  contracte prin licitații  adjudecate  la  prețuri  foarte  mari.

Piața  lemnului  din România  de  dovedește  din nou  foarte  rigidă,  puțin  capabilă  de  a  urmări  oportunitățile  date  de piețele  internaționale. Evoluand  chiar  contratimp,  așa  cum  a facut-o  mai mereu  în ultimii  3-4  ani,  sub  imperiul unor  decizii  administrative  arbitrare.

Este  greu  de anticipat   care  vor  fi  noile  nivele  de  echilibru,  cât  de amplă  va  fi  recesiunea care  se  profilează.

Sunt  segmente ale pieței  care  sunt  la  nivele  maximale, în  special  lemnul  pentru  energie,  lemnul  de foc, peleții. Cererea  totală  este  încă  puternică.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Publicat cu

pe

Doreen Nyanjura este un politician și a anunțat pe Twitter că va candida la alegerile prezidențiale din 2026, din Uganda. Nyanjura spune că se confruntă cu provocările standard de a fi femeie în politică: pe lângă tweet-urile de susținere sau de batjocură cu care s-au obișnuit majoritatea politicienilor de pe rețelele sociale, aceasta primește și comentarii de batjocură misogină, prezintă CNN.

Cu toate cele menționate, ea are un nume pentru susținătorii ei – Nyanjuraholics – și și-a caracterizat platforma cu un hashtag atractiv: #ThePoliticalAntidote.

„Masa pe care o agiți este pentru Băieții Mari, nu pentru ucigași, draga mea. Nici măcar să nu-ți irosești capitalul decât dacă există ceva după care alergi”, a spus o persoană, răspunzând la anunțul lui Nyanjura că intenționează să candideze în Uganda, din 2026, la alegerile prezidențiale împotriva lui Muhoozi Kaneirugaba, fiul actualului președinte Yoweri Museveni – dacă va candida.

„Mai întâi căsătorește-te, apoi luptă pentru scaunul prezidențial, (pentru că) nu poți conduce (oamenii) care sunt căsătoriți. Ce i-ai sfătui?” întrebă altul.

În calitate de viceprimar al Kampala, capitala Ugandei, Nyanjura nu este străină de atacurile personale online, despre care ea spune pentru CNN că s-au intensificat după ce și-a preluat funcția de primar în urmă cu aproape trei ani. Comentariile acoperă totul: de la lungimea părului, până la vârsta și starea ei civilă.

„Faptul că sunt singură a fost un alt motiv pentru agresiune, mulți spunând că acesta a fost motivul pentru care am primit postul”. Ei insinuau că a folosit relațiile sexuale pentru a merge înainte, a spus Nyanjura pentru CNN. Oamenii vor spune că „nu sunt responsabilă pentru că nu sunt căsătorită”, transmite ea. Și dacă ar fi văzut-o vreodată cu un bărbat, chiar și doar stând lângă unul, „ar vrea să facă din asta o problemă”.

Politicianul în vârstă de 33 de ani, care a fost activist și student la Universitatea „Makerere” din Kampala înainte de a intra în politică în 2016 și de a se alătura Forumului pentru Schimbare Democratică (FDC), unul dintre principalele partide de opoziție din Uganda, spune că hărțuirea pe care o primește pe pe platformele de social media și de mesagerie este mai agresivă atunci când susține egalitatea de gen.

„Mulți consideră că cei care pledează pentru echitate și egalitate susțin un abuz de cultură și credințe religioase. Pentru toate postările mele care militează pentru echitatea de gen, primesc abuz sau insulte”, explică Nyanjura, adăugând că postările ei de advocacy de pe rețelele sociale sunt de obicei ridicate și distribuite peste tot, în special pe mai multe grupuri de WhatsApp, urmate de abuz pe toate platformele.

Nyanjura continuă: amenințările cu „atacuri fizice au loc atunci când plănuiesc un marș și postez despre ele pe rețelele de socializare… Primesc amenințări că voi fi arestată sau că voi fi transportată într-o «dronă»” (o poreclă dată dubelor care au fost raportate a fi folosite în arestarea activiștilor politici din Uganda). „Așadar, stau departe de casa mea în astfel de momente și le cer membrilor familiei mele să facă același lucru”, a transmis pentru CNN.

La început, abuzul a făcut-o să se simtă îngrozitor, dar conștientă de faptul că abuzatorii ei vor să o reducă la tăcere, Nyanjura spune pentru CNN că a decis să-și mențină poziția și să fie un exemplu pozitiv pentru alte femei în viața publică.

„Sunt atât de multe femei care nu sunt pe niciuna dintre aceste platforme media, (dar) dacă trebuie să părăsesc rețelele de socializare pentru că am fost agresată, ce exemplu le dau altor femei care îmi urmăresc postările, videoclipurile și ce încurajare au de la mine?”.

Studii bazate pe violența de gen

Sondajele recente din Uganda au scos la iveală cifre puternice care evidențiază cât de comun este ca femeile să fie vizate online.

Cercetarea, condusă de Colectivul Feminist deTehnologie Pollicy în 2020, a constatat că 1/3 (32,8%) femei cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, intervievate în Uganda, a declarat că a suferit violență online bazată pe gen. Un studiu din 2021 a constatat că acest lucru a crescut în rândul femeilor lideri și al femeilor care atrag foarte multă atenție asupra lor, 50% dintre ele experimentând trolling-ul.

„Multe dintre ele au încetat să mai folosească aplicațiile și au încetat să se organizeze online”, spune Irene Mwendwa, directorul de inițiative strategice la Pollicy.

Studiul din 2021 a constatat că utilizarea platformelor de socializare de către femeile politicieni, pentru a interacționa cu alegătorii, a fost scăzută în comparație cu bărbații și, spune Mwendwa, înainte de alegerile din 2021, „cifrele au continuat să scadă din cauza abuzului online cu care femeile se confruntau”, citează CNN.

Un alt studiu din 2021 privind femeile din parlamentele Africii, realizat de Uniunea Interparlamentară (IPU) și Uniunea Parlamentară Africană (APU), a mai adăugat că 42% dintre femeile parlamentare au primit „amenințări cu moartea, amenințări cu viol sau amenințări cu bătaie sau răpire, de obicei online”.

Raportul al doilea al UIP, după cel din 2018 privind parlamentele europene a prezentat comparativ faptul că „atacurile online sunt, de asemenea, comune, dar mai mici decât în Europa”, atribuind diferența despre „accesul femeilor la internet între cele două regiuni”.

Nyanjura nu este singura femeie din politică ce se confruntă cu abuzuri de gen

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

„Oamenii ne găsesc ținte ușoare”: abuzul din mediul online asupra femeilor politicieni

Când Olive Namazzi a decis să intre în politică, a crezut că va avea o viață publică plină de satisfacții. Namazzi, la fel ca Nyanjura, are 34 de ani și este în FDC, spune că nu și-a dat seama că a păși în arena politică drept femeie și persoană cu dizabilități, ar demara o campanie de hărțuire cibernetică care va dura mai mult de un deceniu.

Ca parte a angajamentelor sale, FDC acordă prioritate responsabilizării femeilor. În rolul ei de supraveghere pentru sănătate, educație, mediu și sport, pentru Consiliul orașului Kampala, Namazzi susține că social media sunt un instrument vital pentru a-și face vizibilă munca în comunitate și pentru a construi sprijinul alegătorilor. Dar este și un spațiu despre care spune că trebuie să se apere împotriva unui val de abuz.

Vorbind despre motivul pentru care femeile politicieni și personalitățile publice se confruntă cu mai multă hărțuire cibernetică decât colegii lor de sex masculin, Namazzi spune pentru CNN: „Oamenii ne găsesc ținte ușoare. Odată ce ești o femeie care este cunoscută, ești un candidat probabil pentru bullying”.

Un accident din 2013 a lăsat-o neputincioasă, motiv pentru care poartă pantofi special făcuți. Pentru denigratorii ei, acest lucru este ceva de luat în râs. Ea a descris o conversație dintr-un grup de WhatsApp în care se află: „Am încercat să relaționez cu cineva din punct de vedere intelectual și apoi a venit altcineva și a început să mă abuzeze pentru că îmi pun pantofi care nu se echilibrează. A început să-mi spună că nu pot să mă echilibrez atunci când merg”, spune Namazzi. — Era sub centură.

Într-un alt grup de WhatsApp, de data aceasta fiind o conversație privată de grup, cu alți politicieni, Namazzi afirmă că au fost făcute remarci despre vârsta la care s-a căsătorit și a întemeiat o familie. „Ceea ce mi se pare interesant este că uneori aceste abuzuri sunt chiar de la colegii noștri care sunt educați și de la care ne așteptăm să ne înțeleagă”. „Acest lucru se întâmplă pe o platformă de lideri. A fost foarte rău”.

Experiențele lui Namazzi și Nyanjura sunt susținute de cercetarea din 2021 a UIP și APU, care a constatat că majoritatea abuzurilor cu care se confruntă femeile parlamentare provin de la colegii lor de sex masculin, în special de la cei din partidele rivale. Raportul a mai arătat că femeile parlamentare care trăiesc cu dizabilități, precum și cele necăsătorite, sub 40 de ani și din grupuri minoritare suferă mai multă violență. După cum arată relatarea lui Nyanjura, sunt vizați și deputații care promovează drepturile femeilor și egalitatea de gen.

O lege în vigoare de peste un deceniu

Acest abuz online asupra femeilor politicieni are loc într-o țară care are o lege în vigoare privind securitatea cibernetică, de mai bine de un deceniu.

Legea, privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda, a interzis inițial comunicarea ofensivă și hărțuirea cibernetică și a fost modificată în 2022, pentru a adăuga discursul instigator la ură pe listă. Partea de comunicare ofensivă a fost declarată neconstituțională la începutul acestui an, dar hărțuirea cibernetică se pedepsește cu o amendă de „până la 750 de puncte valutare” sau închisoare de până la șapte ani, ori ambele.

Cu toate acestea, experții și organizațiile pentru drepturile omului și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că, în loc să protejeze populațiile vulnerabile de trolling și hărțuire, cum ar fi femeile în politică, terminologia sa vagă, chiar și după recentul amendament, poate duce în schimb la utilizarea legii pentru a reduce la tăcere activiștii sau adversarii Guvernului.

Faptul menționat „subminează capacitatea și eficacitatea (legilor) ca instrumente împotriva criminalității cibernetice”, spune Eron Kiiza, avocat pentru drepturile omului și membru al Comitetului pentru statul de drept al Societății de Drept din Uganda. Kiiza completează că legile cibernetice sunt, de obicei, „întocmite vag și predispuse la contestații legale”, ceea ce „aduce probleme atunci când cazurile sunt duse în instanță”.

Mai mulți experți în domeniul juridic și al drepturilor femeilor au declarat pentru CNN că provocările legate de utilizarea legii pentru a urmări cu succes hărțuirea online determină femeile să decidă să nu raporteze abuzurile autorităților relevante.

Conform lui Namazzi, poliția nu este de niciun ajutor. „Autoritățile nu consideră hărțuirea online ca fiind la fel de gravă precum hărțuirea fizică și, prin urmare, nu o tratează cu severitatea de care are nevoie”, declară pentru CNN.

CNN a contactat forțele de poliție din Uganda și Ministerul Justiției pentru comentarii, dar nu au răspuns.

Experții și activiștii din țară spun că sunt necesare protecții mai bine direcționate pentru a se asigura că femeile rămân vocale și vizibile în politica ugandeză și se simt încrezătoare în împărtășirea muncii și opiniilor lor, la fel de mult ca bărbații în aceleași poziții de putere.

„Avem cu adevărat nevoie de vocea femeilor pentru a schimba modul în care sunt făcute economiile, politica și politicile sociale”, spune Brigitte Filion, ofițer de program pentru egalitatea de gen, pentru Uniunea Interparlamentară. „Când sunt femei în parlament există, de asemenea, mai multe legi și politici pe probleme precum violența împotriva femeilor și problemele legate de gen… Va fi o pierdere foarte mare pentru societate, în general, dacă femeile nu sunt implicate în mod egal în politică”.

Învață cum să răspunzi la abuz

Având în vedere că legile nu reușesc să protejeze femeile, organizațiile societății civile precum Pollicy, au petrecut ani de zile creând programe naționale și regionale pentru a ajuta femeile să se protejeze online.

„Mai puțin de un sfert dintre parlamentarii naționali africani și guvernele locale sunt femei”, explică Mwendwa, de la Pollicy. „Perfecţionarea digitală va permite femeilor politicieni să-şi extindă munca, cariera, comunităţile”.

Echipa lui Mwendwa a creat un joc numit „Digital safe-tea”, în care intri în viața a trei femei fictive pentru a afla despre amenințările digitale cu care se confruntă în mod regulat, inclusiv „Zoom bombing” (inițierea unui apel de pe Zoom, de către un troll), uzurparea identității și imaginile sexuale explicite partajate fără consimțământ.

Oamenii „trec prin labirintul de amenințări care sunt prezentate cu lecții despre cum să gestioneze astfel de amenințări în viața reală”, explică Mwendwa.

Jocul a ajutat-o pe Namazzi să învețe cum să răspundă agresorilor ei. „M-a învățat când să ignor și cum să blochez agresorii. M-a îndrumat cu privire la modul de raportare a agresiunii către platformele unde se întâmplă”, citează CNN.

Pollicy organizează și evenimente de formare pentru femeile care fac politică. În februarie, Mwendwa spune că 90 de femei din Uganda, Tanzania și Senegal, s-au reunit în cadrul programului Vot: Women. Aici, participanții au putut să împărtășească experiențe personale, precum și să beneficieze de formare în domeniul rezilienței digitale, combaterii violenței și a hărțuirii online și să se implice în siguranță în dezbaterile publice. Atât Nyanjura, cât și Namazzi au participat la eveniment.

„În loc să mă dau înapoi în fața agresorilor, am ales să rămân”.

Mai multe organizații lucrează cu femeile politicieni asediate, din Uganda, pentru a realiza ceea ce legile în vigoare nu reușesc, inclusiv Women of Uganda Network (WOUGNET), un ONG care promovează utilizarea tehnologiei în rândul femeilor, fetelor și a organizațiilor pentru drepturile femeilor, condus anterior de Peace Oliver Amuge, ca director executiv.

WOUGNET, activ acum de peste 20 de ani, lucrează cu femei lideri, nu doar pentru a aborda propriile experiențe de abuz, ci și pentru a legifera mai bine raportat la aceste probleme. Amuge subliniază că, deși amendamentul privind discursul instigator la ură menționează genul, legea privind utilizarea abuzivă a computerelor din Uganda nu acoperă în mod specific violența bazată pe gen, din mediul online.

Ea este de acord că implicarea online poate fi un instrument eficient în politică, dar avertizează că multe femei evită platformele online de teama de abuz. Nyanjura și Namazzi sunt hotărâte să rămână în politică, în ciuda costurilor.

„Aproape că am înnebunit atunci când un agresor nu mi-a dat pace timp de două zile, fără oprire”, spune Namazzi. „Dar am fost hotărâtă să fiu un politician împotriva oricărui fel de intimidare… În loc să mă ascund în fața agresiunii, am ales să rămân și să-i atac imediat”.

„Vreau să le spun (altor femei) că atunci când te ridici, (hărțuitorii) în cele din urmă te vor lăsa în pace”, transmite Nyanjura înainte de a adăuga: „Dacă femeile nu îmbrățișează lumea digitală, cu siguranță vor rămâne în urmă”.

Ministerul Tehnologiei Informației și Comunicațiilor din Uganda nu a răspuns la niciuna dintre multiplele solicitări de comentarii ale CNN.

 

Citește mai departe

Politică

Prin digitalizare, toată activitatea administrației publice locale devine mult mai eficientă

Publicat cu

pe

Prin digitalizare, toată activitatea administrației publice locale devine mult mai eficientă. 

Digitalizarea crește exponențial viteza cu care sunt procesate documentele, automatizează raportările financiare, reduce timpul de lucru cu documentele contabile și eficientizează activitatea funcționarilor publici. 

Rezultatul final: creșterea satisfacției cetățenilor față de serviciile publice. 

Software Imagination & Vision (SIMAVI), cel mai mare integrator de produse software din Romania, a dezvoltat SVAP2025, un produs dedicat administrației publice, care a fost deja implementat cu succes la Consiliul Județean Prahova. 

Mai multe detalii despre funcționalitățile SVAP2025 sunt prezentate de specialiștii Software Imagination & Vision (SIMAVI) în clipul de mai jos:

Citește mai departe

Politică

Anchetata pentru luare de mita, fosta sefa AEP joaca pe strategia prescrierii faptelor. Cum scapa unul dupa altul inculpatii din anchetele DNA

Publicat cu

pe

Fosta șefă AEP, Ana Maria Pătru, este trimisă în judecată de DNA încă din 2017, sub acuzația de trafic de influenţă şi spălare de bani, dar are mari șanse să intre în lotul inculpaților care scapă de pedepse cu sprijinul CCR, care, pe 26 mai 2022, a declarat neconstituţional un articol din Codul penal care permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripţiei prin administrarea de noi probe, scrie Newstrack.ro.

Cea mai recentă „evadare” de sub rigorile legii este cea a lui Nelu Iordache, din luna ianuarie, când Curtea de Apel Bucureşti a dispus încetarea procesului penal, fiind anulată o pedeapsă de 12 ani şi 6 luni închisoare primită de acesta la instanţa de fond în dosarul delapidării companiei de transport aerian Blue Air.

Este o decizie care îi face pe mulți inculpați să-și frece mâinile de bucurie și să-și numere liniștiți banii. Printre ei este și Ana Maria Pătru trimisă în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar în care fosta șefă a Autorității Electorale Permanente este acuzată că ar fi obținut 600.000 de euro de la o companie IT, promițând că poate deturna cursul unei investigații care viza societate.

La 6 februarie 2023, Ana Maria Pătru a obținut o nouă amânare în dosar, cu termen peste o lună, când ar trebui să aducă noi martori în sprijinul apărării sale. Cât de credibili vor fi aceștia aproape că nu mai contează, dat fiind că scopul este de fapt de a se ajunge la prescrierea faptelor.

În rechizitoriul DNA, procurorii au depus mai multe documente care ar proba faptul că în perioada aprilie-mai 2013, inculpata Pătru Ana Maria a pretins de la patroana unei firme suma de 1 milion de euro, iar la sfârșitul lunii iulie 2013 a mai cerut două ceasuri de lux (un ceas de damă în valoare de 49.700 lei și un ceas bărbătesc în valoare de 58.500 lei), lăsând să se creadă că are influență asupra directorului unei instituții de control și a promis că-l va determina să soluționeze în mod favorabil o investigație care privea firma.

Procurorii anticorupție au mers pe urma banilor și susțin că ei au fost investiți de inculpată într-o vilă, un apartament la Constanța și terenuri.

De această CCR din 2022 vor beneficia mii de inculpaţi. Printre cei care au scăpat deja de condamnări se află Dorin Cocoş, Mihai Chirica sau foşti şefi din ANRP, iar alţii au ieşit din închisoare: Adrian Mititelu şi Bogdan Olteanu.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare