Un recent studiu Fordaq arată că „exact  în  perioada de  maxim  a  cererii  pe  piețele  internaționale, RNP-  Romsilva a   gâtuit  oferta  de  resursă  prin restrângerea ofertei  de  lemn pe  picior  și  incapacitatea  de  a pune  proporțional  mai  mult lemn  fasonat  pe piață”. Efectele sunt devastatoare, atât la nivel de consumator, care plătește acum triplu pe un metru cub de lemn de foc, cât și la nivelul industriei lemnului, unde numeroase fabrici sunt obligate să tragă obloanele, sau în cazuri mai bune, să facă doar reduceri de personal sau să se relocheze în alte țări. Mai mult, România a rata șansa de a deveni un jucător internațional important, pierzând în fața politicilor constructive ale polonezilor, arată o anchetă a NewsTrack.ro, care prezintă situația plecând de la ceea ce se întâmplă în teren, adică „în pădure”, unde mafiile locale sunt stăpâne și au ajuns să dicteze în piață, până la politica distructivă, lipsită de viziune a RNP- Romsilva.

Originea dezastrului este în pădure, iar unul dintre cei mai buni cunoscători ai fenomenului este activistul de mediu Tiberiu Boșutar, care de ani și ani de zile se luptă cu mafia lemnului. A acceptat un amplu interviu pentru NewsTrack.ro pentru a explica cum au ajuns mafioții să dicteze în piață.

De ce mafioții plătesc pentru un metru cub de lemn pe picior un preț mai mare decât cel al unui metru cub de cherestea

Înainte de a publica interviul integral, Newstrack.ro prezintă, în contextul studiului Fordaq, dezvăluirile lui Tiberiu Boșutar despre moduul de operare al mafiei lemnului.

„Mecanismul prin care mafia dictează în piață este următorul: firmele din mafiile locale licitează la prețuri pe metru cub de lemn pe picior mai mari decît prețul unui metru cub de cherestea. Normal, în aceste condiții, industria lemnului, fie că vorbim de fabrici de prelucrare, fie că vorbim de fabrici de mobilă, sunt într-o situație disperată.

Cum își permite un SRL cu maxim doi angajați să plătească aceste sume pe care fabricile cu zeci de angajați nu și le permit?! Simplu. Prin înțelegerile cu autoritățile locale, mai bine zis cu pădurarul, SRL-ul plătește un metru cub de lemn pe picior dar pleacă din pădure cu doi sau chiar trei metri în același preț.

Ei au depozitele chiar la ieșirea din drumul forestier și de la punctul de recoltare până la depozit camioanele sunt încărcate cu alți metri cubi peste volumul prevăzut în contract. Așadar, cu prețul pentru un metru cub ei cumpără de fapt patru metri cubi”, explică Tiberiu Boșutar.

Cunoscutul activist spune că în acest mecanism ”pădurarul este cel mai mare dușman al pădurii și al industriei lemnului”. Cea mai recentă dezvăluire care îi susține afirmațiile a fost făcută vineri, 08 iulie, în “cimitirul trist” din pădurile Săpânței (Maramureș), unde Tiberiu Boșutar prezintă într-o înregistrare video „adevărate crime forestiere controlate și susținute tocmai de cei ce se prezintă că ar fi silvicultori”

Unde s-a ajuns

În paralel cu jocurile mafiei care deja dictează prețurile în piață, Fordaq semnalează că „exact  în  perioada de  maxim  a  cererii  pe  piețele  internaționale, RNP-  Romsilva a   gâtuit  oferta  de  resursă  prin restrângerea ofertei  de  lemn pe  picior  și  incapacitatea  de  a pune  proporțional  mai  mult lemn  fasonat  pe piață”. 

Momentul la care face Foprdaq referire este luna martie, când:

• Statele  Unite  devin principala  piață  a  exporturilor  de cherestea  de rășinoase  din România, cu peste  65 000 mc  exportați  în martie  2022, o creștere  de 169  %  față  de martie  2021.
• prețul  mediu  de  export  in martie  2022:  358  euro/mc, mai  ridicat  în  Statele  Unite  și  Japonia, sub medie   în  Orientul Mijlociu  și  mult  mai  mic  în Nordul  Africii.
• creșterile  medii  de preț  față  de  martie  2021  sunt  de peste  40  %    exprimate  în euro (  cursul  Euro-  RON  a  fost  foarte  stabil),  exportatorii  beneficiind  și  de creșterea  cursului  dolarului  față  de Euro si  RON.

Însă, „restrângerea  artificială  a ofertei  de lemn-  cauzată  de politica  RNP  Romsilva  dar  și  de  blocajele administrative binecunoscute-  cum este  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice,  a  condus  la  creșteri  de prețuri  de peste  100  %  martie 2022 / martie  2021  la  cvasitotalitatea  sortimentelor  de lemn  pentru  industrie, creșteri  mult mai  mari decât  creșterile  pe  piețele  de  export”, arată Fordaq.

• restrângerea  artificială  a ofertei  de lemn-  cauzată  de politica  RNP  Romsilva  dar  și  de  blocajele administrative binecunoscute-  cum este  evaluarea  de mediu  a amenajamentelor  silvice,  a  condus  la  creșteri  de prețuri  de peste  100  %  martie 2022 / martie  2021  la  cvasitotalitatea  sortimentelor  de lemn  pentru  industrie, creșteri  mult mai  mari decât  creșterile  pe  piețele  de  export.
• ceea ce  se întâmplă  acum în piață este  o aterizare  dură ,  atât  a piețelor  internaționale  dar  de  și mai  mare  amplitudine  a pieței  interne,  în  condițiile  acumulării  de  stocuri  care  pun  presiune pe  scăderea  prețurilor.
• va  urma  o perioadă de turbulențe,  cu  rezilieri  de contracte  de lemn pe picior,  contracte  adjudecate la  prețuri  foarte  mari  în  toamna anului  trecut.
• nerealizarea  țintelor cantitative  de valorificare  a  lemnului  sub  formă  fasonată  de către  RNP-  Romsilva  va  obliga  Regia  să  ofere  aceste  cantități în  piață  ca lemn  pe  picior.

Concluziile studiului sunt amare:

Anul 2022 ar  fi putut  fi un an excepțional  pentru  industria  lemnului  din România,  dacă  ar  fi fost  valorificate  oportunitățile  oferite  de piețele internaționale  – cerere  și  prețuri  maximale,  inclusiv  relocarea  de facilități  de producție  și  reorientare  de comenzi  din Ucraina  și  Rusia, care  ar  fi  putut  fi captate  de  România.

În  loc  de performanțe  economice,  avem  o  furtună  perfectă:  prețuri nesustenabile  ale  resursei  de lemn în  România,  deficit  artificial  de resursă,  stocuri  la  prețuri  foarte  mari,  sectorul  de exploatare  blocat  în  contracte prin licitații  adjudecate  la  prețuri  foarte  mari.

Piața  lemnului  din România  de  dovedește  din nou  foarte  rigidă,  puțin  capabilă  de  a  urmări  oportunitățile  date  de piețele  internaționale. Evoluand  chiar  contratimp,  așa  cum  a facut-o  mai mereu  în ultimii  3-4  ani,  sub  imperiul unor  decizii  administrative  arbitrare.

Este  greu  de anticipat   care  vor  fi  noile  nivele  de  echilibru,  cât  de amplă  va  fi  recesiunea care  se  profilează.

Sunt  segmente ale pieței  care  sunt  la  nivele  maximale, în  special  lemnul  pentru  energie,  lemnul  de foc, peleții. Cererea  totală  este  încă  puternică.