Connect with us

Politică

Cancelarul Austriei, Sebastian Kurz, va propune la Summitul de la Sibiu reformarea UE prin modificarea Tratatului Lisabona

Publicat cu

pe

kurc

Sebastian Kurz a exprimat preocupare în legătură cu nerespectarea regulilor privind deficitul bugetar în zona euro. "Atunci când Comisia Europeană reacţionează ridicând din umeri, mai mult sau mai puţin, în legătură cu gradul de îndatorare al Franţei sau Italiei, Europa are o problemă. Aceste lucruri trebuie să se schimbe", afirmă Sebastian Kurz într-un interviu acordat publicaţiei Handelsblatt.

Liderul de la Viena a pledat şi pentru măsuri suplimentare pentru protejarea climei. "Lupta împotriva încălzirii climatice poate fi câştigată doar împreună. În acest sens, sunt necesare măsuri stricte la nivel mondial şi european", a adăugat Sebastian Kurz.

"Europa are nevoie de mai multă susţinere din partea oamenilor. (…) Oamenii se raportează la UE ca la o instituţie care a reglementat toate detaliile şi care este uneori un monstru birocratic. Aceste lucruri trebuie să se schimbe. Europa trebuie să devină mai flexibilă şi mai eficientă. Este necesar, din punctul meu de vedere, un nivel mai mare de subsidiaritate", a argumentat Sebastian Kurz.

Întrebat în cadrul interviului dacă este necesară modificarea Tratatului UE, Sebastian Kurz a răspuns: "Da, şi vom cere acest lucru la summitul informal UE din România. Dacă vrem reformarea fundamentală a Europei, dacă vrem să fie competitivă, este necesară o nouă bază contractuală. Reglementările actuale au fost adoptate înaintea crizelor: a fost criza euro, criza imigraţiei, avem schimbările climatice, Brexit. Este evident că actualele provocări sunt mai mari decât erau acum câţiva ani. Este inteligent şi corect să adaptăm tratatele UE la noile realităţi", a explicat Kurz.

Cancelarul Austriei vrea eficientizarea instituţiilor comunitare şi înăsprirea sancţiunilor pentru ţările UE care nu respectă reglementările europene. "Este necesar un nou acord, care să prevadă sancţiuni clare împotriva statelor membre, să prevadă obligaţii, să prevadă sancţiuni pentru ţările care nu înregistrează imigranţi sau primesc imigranţi aflaţi în ilegalitate, să existe consecinţe dure pentru încălcarea normelor statului de drept sau a principiilor democraţiei liberale", afirmă Sebastian Kurz.

"Obiectivul nostru este să îmbunătăţim Uniunea Europeană, nu să o distrugem sau să ne jucăm cu fantezii privind ieşirea din UE", a insistat Sebastian Kurz.

 

Politică

Zelenski, primit de Nicușor Dan la Cotroceni. România și Ucraina au semnat un parteneriat strategic

Publicat cu

pe

Președintele României, Nicușor Dan, și omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, au semnat marți, la Palatul Cotroceni, o declarație de parteneriat strategic între România și Ucraina, în cadrul unei vizite oficiale a liderului de la Kiev la București. Documentul vizează extinderea cooperării bilaterale în domenii precum securitatea, energia, economia și protecția minorităților.

După semnarea documentelor, cei doi lideri au susținut o conferință de presă comună în care au subliniat importanța consolidării relației dintre cele două state, în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și al tensiunilor din Orientul Mijlociu.

Președintele României a mulțumit Ucrainei pentru rezistența în fața agresiunii ruse și a subliniat că lupta Kievului are implicații pentru întreaga Europă.
„Mulțumim dumneavoastră și poporului ucrainean pentru lupta dusă, o luptă pentru Europa și pentru România”, a declarat Nicușor Dan.

Șeful statului a afirmat că parteneriatul strategic marchează un moment important în relația dintre cele două țări, care în trecut a fost marcată de neîncredere. Potrivit acestuia, documentul prevede cooperare în domeniul apărării, producție comună de drone în România, proiecte de conectivitate și colaborare energetică, dar și sprijin diplomatic pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană.

La rândul său, Volodimir Zelenski a mulțumit României pentru sprijinul acordat de la începutul războiului.
„Aș vrea să mulțumesc României pentru poziția pe parcursul acestor patru ani de război pentru națiunea noastră”, a spus liderul ucrainean.

Zelenski a subliniat că securitatea regională devine tot mai importantă în contextul conflictelor globale și a pledat pentru o cooperare mai strânsă între statele europene. „În regiunea noastră a Europei este nevoie de mai multă colaborare și de împărtășirea expertizei”, a declarat președintele Ucrainei.

Proiecte energetice și cooperare economică

Un punct important al discuțiilor dintre cei doi lideri a fost cooperarea în domeniul energetic. Zelenski a anunțat că România și Ucraina lucrează la două proiecte de interconectare a sistemelor electrice, primul dintre acestea urmând să fie finalizat, potrivit estimărilor Kievului, până la finalul anului.

De asemenea, au fost discutate proiecte comune privind exploatarea gazelor și petrolului în zona Mării Negre, precum și utilizarea depozitelor de gaze. Liderul ucrainean a menționat că Ucraina are nevoie și de sprijin pentru aprovizionarea cu motorină, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice.

Nicușor Dan a subliniat că interconectarea energetică a statelor din regiune este esențială după schimbările produse de războiul din Ucraina. „Cu cât statele din regiune sunt mai interconectate, cu atât este mai bine pentru ele”, a afirmat președintele României.

Asigurări privind securitatea României

În cadrul conferinței de presă, președintele României a respins temerile potrivit cărora echipamentele militare americane suplimentare care ar putea fi amplasate în România ar reprezenta un risc pentru securitatea țării.

„România a fost sigură, este sigură și, odată ce aceste capabilități americane vor fi în România, România va fi și mai sigură”, a declarat Nicușor Dan, adăugând că acestea vor completa sistemul de apărare de la Baza Militară Deveselu.

Protecția minorităților

Documentul semnat la București include și prevederi privind protecția minorităților naționale. Nicușor Dan a precizat că nivelul de protecție al minorităților va fi aliniat standardelor stabilite de Consiliul Europei.

În domeniul educației, Ucraina va permite minorităților să își desfășoare activitatea școlară în limba maternă în comunitățile în care trăiesc, iar credincioșii vor putea participa la servicii religioase în limba maternă.

Vizita președintelui ucrainean la București are loc la scurt timp după împlinirea a patru ani de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina și marchează o nouă etapă în consolidarea relației dintre cele două state.

Citește mai departe

Politică

Liderii Coaliției se reunesc luni pentru o nouă discuție pe bugetul pe 2026. PSD condiționează adoptarea bugetului

Publicat cu

pe

Liderii partidelor de la guvernare se întâlnesc luni, la Palatul Victoria, pentru a discuta, din nou, proiectul bugetului de stat pentru anul 2026. La ultima ședință, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat o primă schiță a documentului, bazată pe datele transmise de fiecare minister.

Întâlnirea este programată de la ora 13:00 și vine după o săptămână tensionată, marcată de atacuri ale PSD la adresa premierului Ludovic Bolojan și a USR. Reprezentanții partidelor de guvernare au cerut schița bugetului pentru analiză, însă lideri PSD susțin că încă nu au primit documentele complete. Vicepremierul Marian Neacșu (PSD) a declarat săptămâna trecută că Finanțele au furnizat „niște cifre ceva mai avansate”, dar care necesită clarificări suplimentare.

PSD condiționează adoptarea bugetului

Pentru ca proiectul de buget să ajungă în Parlament, el trebuie mai întâi să treacă testul coaliției. PSD a anunțat că nu va susține proiectul dacă nu include și măsurile de solidaritate dorite de social-democrați, considerate esențiale de formațiune pentru a aproba documentul.

Astfel, ședința de luni este privită ca o etapă crucială în conturarea bugetului pe 2026, cu negocieri care vor influența forma finală a proiectului înainte de prezentarea în Parlament.

Citește mai departe

Politică

Avocatul poporului atacă la CCR prevederea privind neplata primei zile a concediului medical

Publicat cu

pe

Avocatul Poporului a anunțat marți că atacă la Curtea Constituțională prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate.

„Prevederile art. II din Ordonanța de urgență a Guvemului nr. 91/2025 privind stabilirea unor măsuri în cadrul sistemului de sănătate contravin prevederilor constituționale, ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul securității juridice și al previzibilității normei, art. 34 privind ocrotirea sănătății, art. 44 privind dreptul de proprietate private și art. 4 7 referitor la protecția socială a cetățenilor, precum și art. 115 alin. (6)”, se arată în sesizarea trimisă CCR de Avocatul Poporului.

Reprezentanții instituției arată că statul are obligația de a asigura plata indemnizației întrucât plata contribuției este obligatorie.

„Observăm că întrucât plata contribuției de asigurări sociale de sănătate este obligatorie și conferă persoanei calitatea de asigurat, iar Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate este constituit tocmai pentru a proteja asigurații în caz de boală, rezultă că statul, prin mecanismele sale legale și instituționale, are obligația de a asigura plata prestațiilor aferente acestei protecții, inclusiv a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, ca expresie a dreptului asiguratului la beneficii corespunzătoare contribuției achitate”, se arată în sesizare.

Drept constituțional, atins în substanța sa

„Prin neplata indemnizației de incapacitate temporară de boală corespunzătoare primei zile de concediu medical, exercițiul dreptului constituțional de asigurări sociale de sănătate este atins în însăși substanța sa”, mai arată reprezentanții Avocatului Poporului.

Aceștia susțin că prin neplata primei zile de concediu medical s-ar face o deturnare de scop a fondurilor.

„Atunci cînd statul colectează resurse sub titlu de contribuții de sănătate obligatorii, dar refuză plata primei zile de concediu medical, acesta operează practic o detumare de scop a fondurilor, deoarece sumele încasate cu titlu de asigurare nu se mai regăsesc în prestația de protecție oferită asiguratului. Această conduită transformă contribuția de asigurări sociale dintr-o sumă cu destinație specială într-un impozit mascat, fără o contraprestație corelativă, încălcând astfel însăși rațiunea existenței FNUASS”, potrivit sesizării.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare