Connect with us

Publicat cu

pe

Este de așteptat ca partidele eurosceptice și cele populiste să aibă rezultate bune la alegerile parlamentare europene din perioada 22-25 Mai, ceea ce va duce la o prezență mai mare a forțelor naționaliste și adepte ale retragerii din UE. Partidul Popular European de centru-dreapta pro-UE și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților de centru-stânga vor continua să formeze cele două mari blocuri politice, se arată într-o analiză a Business Monitor International.

Alegerile pentru Parlamentul European (PE), ce vor avea loc în Mai 2014, vor constitui un bun barometru de sprijin al publicului sau al antipatiei față de PE și Uniunea Europeană (UE) ca întreg. De asemenea, se vor dovedi esențiale în stabilirea direcției politice pentru o integrare mai profundă UE în perioada 2014-2019. Se așteaptă ca principalele grupuri politice mari, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (SD) de centru-stânga, ambele pro-UE ca orientare, să mențină majoritatea în PE. În timp ce membrii PE aparținând acestor grupuri vor continua să susțină UE, e posbil ca vocile eurosceptice să se înmulțească, cu precădere ale celor de centru-dreapta, ceea ce ar putea duce la încetinirea progresului – deși neoprit – al integrării mai profunde în UE. Cu toate acestea, e greu de prevăzut cum va arăta exact structura grupurilor după alegeri, din cauza sistemului electoral relativ complex al PE. Mass-media ar putea subestima impactul unui PE mai populist și eurosceptic, însă noi credem că ar putea avea un rol important în direcția de politică a următoarei Comisii UE.

Unul dintre cele mai importante roluri jucate de parlamentul 2014-2019 va fi stabilirea viitoarei structuri a Comisiei Europene. PE este adesea văzut de analiștii politici ca fiind cea mai slabă dintre cele trei instituții UE, neavând drept de inițiativă în ceea ce privește legislația și având doar posibilitatea de a dezbate și vota în privința bugetului, fără însă a-l putea modifica. Totuși, un PE cu o viziune mai puțin federalistă după alegeri ar putea avea un impact esențial asupra integrării UE pe viitor. Mandatul actual al Comisiei expiră în Octombrie 2014, iar parlamentul va fi cel care va alege și aproba comisia următoare. Acest lucru ar putea mări șansele ca un PE cu mai multe voci eurosceptice să conteste alegerea Comisiei, în baza faptului că aceasta are o viziune prea integraționistă – deși e puțin probabil să se schimbe prea mult poziția Comisiei față de o integrare mai profundă.

PPE şi PSE vor rămâne cele mai mari blocuri

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”63″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-full wp-image-211380″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”454″,”height”:”284″,”alt”:”bmi1″}}]]Europa – Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 2009, Numărul de Locuri

Grupul parlamentar cel mai probabil să aibă cele mai slabe rezultate este ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, partid de centru, pro-UE). Cele două partide mari ale acestui grup, Partidul Liber Democrat German (12 membri în PE) și Liberal-Democrații Britanici (11 membri în PE), se confruntă cu cele mai slabe rezultate din ultimele decenii. Democrații Liberi și-au pierdut toate locurile după alegerile federale din Germania din 2013, după ce au eșuat în depășirea pragului de 5% din voturi necesare pentru intrarea în Bundestag, în timp ce Liberal-Democraților le-a scăzut brusc popularitatea pe durata mandatului ca partener secund al Conservatorilor în guvernul de coaliție al Marii Britanii. Cei care ar putea beneficia de pe urma pierderii locurilor membrilor ALDE sunt fie membri PPE, fie SD, crescând numărul reprezentanților grupurilor respective în PE.

Ascensiunea Euroscepticismului

Ne așteptăm la o schimbare în atitudine a următorului parlament, departe de sprijinirea integrării UE mai profunde și extindere, îndreptată spre atenuarea încurajării proiectului european și chiar având o viziune mai eurosceptică. Anumiți factori au dus la creșterea influenței politicienilor și partidelor cu viziuni eurosceptice și populiste pe întreg continentul în anul 2013 și se așteaptă ca această tendință să fie prezentă și în 2014. În multe din țările periferice zonei Euro (Portugalia, Irlanda, Grecia, Cipru), partidele eurosceptice de stânga și de dreapta, precum Zorii Aurii de extremă-dreaptă în Grecia și Blocul de Stânga în Portugalia, au beneficiat de sprijinul general, populația având de suferit de pe urma măsurilor aspre de austeritate introduse de „troika” (FMI/BCE/Comisia Europeană) în schimbul unor ajutoare financiare substanțiale. Totuși, din cauza lipsei de experiență politică și a organizării centralizate, sunt mici șanse ca aceste partide să fie eficiente în influențarea politicii la nivel european.

Între timp, în statele membre UE făcând parte din ceea ce numim „Alianţa Nordică” (Germania, Marea Britanie, Danemarca, Austria, Suedia și Olanda), încrederea publicului în UE rămâne foarte scăzută, din cauza percepției de risipă la nivel european, a îngrijorării privind suveranitatea națională, a neliniștii că vor trebui să ofere și alte ajutoare financiare țărilor periferice și a ostilității față de posibila creștere a numărului de imigranți din țări UE mai slab dezvoltate.

Sondajul bazei de date Eurobarometru din toamna anului 2013 arată că în Europa, încrederea în UE ca întreg a scăzut de la 47%, înaintea alegerilor pentru PE din 2009, la doar 31% la sfârșitul lui 2013. Aceste state au multe partide eurosceptice care încearcă să profite de pe urma ostilității față de UE și să o transforme într-o garanție pentru obținerea de locuri în PE, cu Partidul pentru Independența Regatului Unit  (UKIP), Alternativa pentru Germania (AfD) și Partidul Libertății din Austria (FPA), care împreună au șanse la rezultate bune.

Încredere mai scăzută în UE, în statele membre occidentale

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”64″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-full wp-image-211381″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”454″,”height”:”284″,”alt”:”bmi2″}}]]

Europa – Sondajul bazei de date Eurobarometru din primăvara anului 2013: „Tindeți să aveți/să nu aveți încredere în Uniunea Europeană”, %

Am menționat mai sus că SD și PPE vor rămâne cele mai mari grupuri politice unice din Parlamentul European. Totuși, având în vedere că partidele eurosceptice de orientare atât de stânga, cât și de dreapta, își vor spori numărul de locuri, ne așteptăm ca partidele GUE-NGL (Stânga Unitară Europeană-Stânga Nordică Verde), de extremă-stângă, și EFD (Europa Libertății și Democrației), „puternic” eurosceptice, să își sporească numărul de reprezentanți. Cu toate acestea, este posibil ca partidul „slab” eurosceptic ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni) să înregistreze un declin în numărul de reprezentanți, cu două din cele mai mari partide din grup, Partidul Conservator în Marea Britanie și Partidul Civic Democrat din Republica Cehă, ambele putând pierde locuri.

Crescând posibilitatea ocupării locurilor de candidații independenți populiști, se așteaptă și o creștere a numărului membrilor neafiliați. În mod tradițional, acești membri au fost prea extremiști pentru a se afilia oricărui grup politic existent, tinzând să reprezinte extrema dreaptă a spectrului politic. Pe lângă așteptări ca partide comuniste sau neofasciste să preia multe din locuri, nu e surprinzător că este incertă poziția politică pe viitor a parlamentului. Neafiliaţii rareori votează ca bloc unitar, deși adesea sunt de partea blocurilor eurosceptice.

Sunt câteva țări în care ne așteptăm să observăm schimbări importante de atitudine către euroscepticism și populism, atât în Europa de Vest, cât și în cea de Est. În Europa de Vest, se așteaptă ca Frontul Național al Franței (FN) de extremă dreaptă, sub conducerea lui Marine Le Pen, să aibă rezultate bune, potrivit presei locale. Sprijinul pentru socialiști, aflați la putere a scăzut considerabil pe durata președinției lui Francois Hollande, odată cu randamentul economiei franceze. În plus, principala forță de opoziție franceză de centru-dreapta, Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP), rămâne într-o stare de dezorganizare după înfrângerea din cadrul alegerilor prezidențiale din 2012. Creșterea popularității FN a coincis cumva cu cea a Partidului pentru Libertate (PVV), în Olanda, sub conducerea lui Geert Wilders, stabilind o înțelegere de a colabora în parlament după alegeri. Înțelegerea are ca scop atragerea altor partide eurosceptice de dreapta, ce includ Democrații Suedezi, Partidul Popular Danez și Partidul Libertății din Austria, după alegeri. Rămâne de văzut dacă aceste partide vor forma un grup politic nou sau dacă se vor uni cu unul existent, dar în oricare din cazuri, se așteaptă ca ele să formeze un bloc electoral destul de mare.

Partidele de dreapta primesc tot mai mult sprijin

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”65″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-full wp-image-211382″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”453″,”height”:”184″,”alt”:”bmi3″}}]]Europa – Sondaj de Opinie privind alegerile pentru Parlamentul European, % Sprijin pentru Partid, Franţa (aripa stângă) si Marea Britanie (aripa dreaptă)

Se anticipează ca în Marea Britanie, partidul de dreapta UKIP, condus de Nigel Farage, să aibă rezultate bune, potrivit sondajelor de opinie, deoarece strânge foști votanți ai Partidului Conservator, deziluzionați de mișcarea premierului David Cameron către centru în timpul guvernului de coaliție cu Liberal-Democrații. În Germania, vocile euroscepticismului se aud atât din aripa stângă, cât și din cea dreaptă, partidul comunist Die Linke și AfD anti-EU susținând retragerea din UE; se așteaptă ca ultimul să câștige locuri. Aceste țări reprezintă o parte considerabilă din numărul de locuri din PE și se așteaptă ca din Europa de Vest să vedem cel mai mare sprijin pentru partide eurosceptice.

Principalul sprijin eurosceptic venind din Europa de Vest, se așteaptă și un sprijin pentru partidele populiste din Europa de Est. Alegătorii din multe țări est-europene au suferit din cauza a ceea ce percep ca austeritate impuse guvernelor naționale de Bruxelles. S-a constatat creșterea sprijinului pentru partide de extremă-dreaptă cu ideologii xenofobe fățise, ce includ Partidul Național Slovac și Jobbik în Ungaria. Deși nu se așteaptă ca aceste partide să obțină majoritate în Parlamentul UE din statele membre respective, am putea însă vedea mesajele populiste pe care le transmit preluate de partidele predominante pe scena politică. Partidul ungar Fidesz aflat la conducere a fost criticat în 2013 pentru o presupusă ignorare a creșterii anti-semitismului în țară, în timp ce principalul partid polonez de opoziție, de dreapta, Partidul Lege de Ordine (Pis), evidențiat pentru platforma sa populistă, conservatoare social, pare că va avea și el rezultate bune, având în vedere nepopularitatea actuală a administrației aflată la conducere a Platformei Civice a premierului Donald Tusk.

O creștere a partidelor populiste în PE ar putea avea un impact nu numai asupra integrării politice pe viitor, dar și asupra politicii economice a UE. Multe din partidele populiste eurosceptice nu sunt din „ţări mici” cu piață liberă de orientare dreapta, ci protecționiste în ce privește perspectiva lor economică. FN din Franţa, de exemplu, se opune înțelegerii ce pare să se încheie între UE și SUA pentru comerțul liber, iar Pis din Polonia promite să asigure locurile de muncă din această țară. O performanță bună a partidelor protecționiste populiste ar putea duce la înăbușirea sau chiar anularea eventualelor înțelegeri comerciale. Totuși, se evidențiază în continuare faptul că datorită diferențelor ideologice și personale, elementele eurosceptice din PE vor continua după alegeri să lupte pentru coeziv, eficient la influențarea deciziilor privind politica.

O deteriorare semnificativă a viitorului economic al UE la începutul anului 2014 ar putea duce la un mai mare sprijin pentru partidele eurosceptice față de cât s-a anticipat, partidele populiste putând concentra furia publicului și privarea de drept de vot asupra UE. Un parlament UE puternic eurosceptic ar putea amenința tentativele zonei euro de a contiua integrarea fiscală sau bancară pe durata mandatului parlamentului și ar putea sabota planurile de extindere UE timp de mulți ani de acum încolo.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Ciucă, despre renunţarea de către PNL şi PSD la candidatura lui Cîrstoiu: Am constatat că nu reuşeam să îndeplinim obiectivul

Publicat cu

pe

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, la Băileşti, că decizia PNL şi PSD de a renunţa la susţinerea candidatului comun Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei şi a avea candidaţi separaţi a venit în baza unei analize care arăta că astfel cele două formaţiuni nu reuşeau să îşi îndeplinească obiectivul de a câştiga alegerile în Bucureşti.

Întrebat cum s-a ajuns la ideea unei candidaturi separate la Primăria Capitalei, Nicolae Ciucă a spus că liberalii şi social democraţii au considerat că este bine să ia o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale.

„A fost o analiză pe baza datelor despre modul în care evolua candidatul comun ales de coaliţie şi în momentul în care s-a identificat faptul că nu reuşim să ne îndeplinim obiectivul, am considerat că este bine să luăm o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale. De cealaltă parte, considerăm că este important ca alături de mesajele pe care le-am dat legate de echilibru şi stabilitate, inclusiv în campania electorală, să facem trecerea de la o campanie negativă la una pozitivă, să lăsăm bucureştenilor şansa să aleagă între patru candidaţi, pentru că orice soluţie am fi ales cu un candidat comun, fie din partea PSD, fie din partea PNL, ar fi maximizat şansele primarului în funcţie sau ale candidatului deja înscris, care, aşa cum arată sondajele, au şansele cele mai mari. Această situaţie ducea la o confruntare doar între doi candidaţi”, a spus Ciucă, aflat marţi într-o vizită în judeţul Dolj.

Preşedintele PNL a mai afirmat că în acest moment se poate vorbi despre o resetare a competiţiei politice şi în felul acesta „electoratele, atât cel liberal, cât şi cel social-democrat pot să intre cu o altă speranţă”.

Despre candidatul PNL, Sebastian Burduja, preşedintele PNL a afirmat că acesta este singurul candidat care nu a fost niciodată în funcţia de primar.

„Din perspectiva PNL, venim cu un candidat care este o opţiune nouă, diferă de ceilalţi pentru că nu este în funcţie, nu a fost niciodată în administraţie la nivel local”, a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă medicul Cîrstoiu va primi o funcţie în Guvern, Ciucă a răspunss că „nici nu s-a pus problema”. „A fost o discuţie cât se poate de decentă pe cifre, era clar că nu există nicio speranţă să putem recupera, motiv pentru care s-a luat această hotărâre”, a afirmat preşedintele PNL.

Citește mai departe

Politică

Ciolacu: Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie; Gabriela Firea, cea mai bună alegere

Publicat cu

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat marţi că decizia ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primăria Capitalei a fost „dificilă”, dar este soluţia corectă şi a afirmat că Gabriela Firea este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care „îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”.

„Decizia ca PSD şi PNL să meargă cu propriii candidaţi la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluţia corectă pentru bucureştenii condamnaţi de patru ani la frig, mizerie, poluare şi trafic blocat care, în loc de soluţii, aveau de ales acum doar între incompetenţă şi circ!”, a afirmat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul social-democraţilor a punctat că Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie, iar acesta nu poate fi decât Gabriela Firea.

„Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie şi este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraişte de Nicuşor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, preşedintele organizaţiei PSD Bucureşti! Este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”, a spus Ciolacu.

În altă ordine de idei, premierul i-a mulţumit lui Cătălin Cîrstoiu pentru efortul depus în această perioadă şi i-a urat succes Gabrielei Firea în competiţia electorală pentru funcţia de primar general.

Citește mai departe

Politică

Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie

Publicat cu

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat „un model liberal de administraţie”.

„Toate aceste cancanuri (…) este neplăcut pentru bucureşteni. Din respect pentru ei, trebuie să să mergem înainte şi să le prezentăm un model liberal de administraţie”, a spus ministrul Energiei, adăugând că „întotdeauna” a pus interesul oamenilor „mai presus”.

„Îmi doresc să văd o campanie fără atacuri între niciunul dintre participanţi, să fie o campanie altfel, pentru democraţia adevărată. Aşa trebuie să fie România, după 34 de ani, în care să vorbim realmente pentru bucureşteni pe soluţii, pe programe, pe investiţii, cum ar trebui să arate o capitală europeană. Asta este miza. Poate Bucureştiul să dea exemplul unei altfel de campanii?”, a arătat Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Ministrul Energiei îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa oficială în Coreea de Sud.

Coaliţia a decis luni seara să propună candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice.

Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare