Connect with us

Politică

Analiză BMI: Mai mulți eurosceptici în Parlamentul European

Publicat cu

pe

Analiză BMI: Mai mulți eurosceptici în Parlamentul European

Este de așteptat ca partidele eurosceptice și cele populiste să aibă rezultate bune la alegerile parlamentare europene din perioada 22-25 Mai, ceea ce va duce la o prezență mai mare a forțelor naționaliste și adepte ale retragerii din UE. Partidul Popular European de centru-dreapta pro-UE și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților de centru-stânga vor continua să formeze cele două mari blocuri politice, se arată într-o analiză a Business Monitor International.

Alegerile pentru Parlamentul European (PE), ce vor avea loc în Mai 2014, vor constitui un bun barometru de sprijin al publicului sau al antipatiei față de PE și Uniunea Europeană (UE) ca întreg. De asemenea, se vor dovedi esențiale în stabilirea direcției politice pentru o integrare mai profundă UE în perioada 2014-2019. Se așteaptă ca principalele grupuri politice mari, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta și Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților (SD) de centru-stânga, ambele pro-UE ca orientare, să mențină majoritatea în PE. În timp ce membrii PE aparținând acestor grupuri vor continua să susțină UE, e posbil ca vocile eurosceptice să se înmulțească, cu precădere ale celor de centru-dreapta, ceea ce ar putea duce la încetinirea progresului – deși neoprit – al integrării mai profunde în UE. Cu toate acestea, e greu de prevăzut cum va arăta exact structura grupurilor după alegeri, din cauza sistemului electoral relativ complex al PE. Mass-media ar putea subestima impactul unui PE mai populist și eurosceptic, însă noi credem că ar putea avea un rol important în direcția de politică a următoarei Comisii UE.

Unul dintre cele mai importante roluri jucate de parlamentul 2014-2019 va fi stabilirea viitoarei structuri a Comisiei Europene. PE este adesea văzut de analiștii politici ca fiind cea mai slabă dintre cele trei instituții UE, neavând drept de inițiativă în ceea ce privește legislația și având doar posibilitatea de a dezbate și vota în privința bugetului, fără însă a-l putea modifica. Totuși, un PE cu o viziune mai puțin federalistă după alegeri ar putea avea un impact esențial asupra integrării UE pe viitor. Mandatul actual al Comisiei expiră în Octombrie 2014, iar parlamentul va fi cel care va alege și aproba comisia următoare. Acest lucru ar putea mări șansele ca un PE cu mai multe voci eurosceptice să conteste alegerea Comisiei, în baza faptului că aceasta are o viziune prea integraționistă – deși e puțin probabil să se schimbe prea mult poziția Comisiei față de o integrare mai profundă.

PPE şi PSE vor rămâne cele mai mari blocuri

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”63″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-full wp-image-211380″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”454″,”height”:”284″,”alt”:”bmi1″}}]]Europa – Rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 2009, Numărul de Locuri

Grupul parlamentar cel mai probabil să aibă cele mai slabe rezultate este ALDE (Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa, partid de centru, pro-UE). Cele două partide mari ale acestui grup, Partidul Liber Democrat German (12 membri în PE) și Liberal-Democrații Britanici (11 membri în PE), se confruntă cu cele mai slabe rezultate din ultimele decenii. Democrații Liberi și-au pierdut toate locurile după alegerile federale din Germania din 2013, după ce au eșuat în depășirea pragului de 5% din voturi necesare pentru intrarea în Bundestag, în timp ce Liberal-Democraților le-a scăzut brusc popularitatea pe durata mandatului ca partener secund al Conservatorilor în guvernul de coaliție al Marii Britanii. Cei care ar putea beneficia de pe urma pierderii locurilor membrilor ALDE sunt fie membri PPE, fie SD, crescând numărul reprezentanților grupurilor respective în PE.

Ascensiunea Euroscepticismului

Ne așteptăm la o schimbare în atitudine a următorului parlament, departe de sprijinirea integrării UE mai profunde și extindere, îndreptată spre atenuarea încurajării proiectului european și chiar având o viziune mai eurosceptică. Anumiți factori au dus la creșterea influenței politicienilor și partidelor cu viziuni eurosceptice și populiste pe întreg continentul în anul 2013 și se așteaptă ca această tendință să fie prezentă și în 2014. În multe din țările periferice zonei Euro (Portugalia, Irlanda, Grecia, Cipru), partidele eurosceptice de stânga și de dreapta, precum Zorii Aurii de extremă-dreaptă în Grecia și Blocul de Stânga în Portugalia, au beneficiat de sprijinul general, populația având de suferit de pe urma măsurilor aspre de austeritate introduse de „troika” (FMI/BCE/Comisia Europeană) în schimbul unor ajutoare financiare substanțiale. Totuși, din cauza lipsei de experiență politică și a organizării centralizate, sunt mici șanse ca aceste partide să fie eficiente în influențarea politicii la nivel european.

Între timp, în statele membre UE făcând parte din ceea ce numim „Alianţa Nordică” (Germania, Marea Britanie, Danemarca, Austria, Suedia și Olanda), încrederea publicului în UE rămâne foarte scăzută, din cauza percepției de risipă la nivel european, a îngrijorării privind suveranitatea națională, a neliniștii că vor trebui să ofere și alte ajutoare financiare țărilor periferice și a ostilității față de posibila creștere a numărului de imigranți din țări UE mai slab dezvoltate.

Sondajul bazei de date Eurobarometru din toamna anului 2013 arată că în Europa, încrederea în UE ca întreg a scăzut de la 47%, înaintea alegerilor pentru PE din 2009, la doar 31% la sfârșitul lui 2013. Aceste state au multe partide eurosceptice care încearcă să profite de pe urma ostilității față de UE și să o transforme într-o garanție pentru obținerea de locuri în PE, cu Partidul pentru Independența Regatului Unit  (UKIP), Alternativa pentru Germania (AfD) și Partidul Libertății din Austria (FPA), care împreună au șanse la rezultate bune.

Încredere mai scăzută în UE, în statele membre occidentale

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”64″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-full wp-image-211381″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”454″,”height”:”284″,”alt”:”bmi2″}}]]

Europa – Sondajul bazei de date Eurobarometru din primăvara anului 2013: „Tindeți să aveți/să nu aveți încredere în Uniunea Europeană”, %

Am menționat mai sus că SD și PPE vor rămâne cele mai mari grupuri politice unice din Parlamentul European. Totuși, având în vedere că partidele eurosceptice de orientare atât de stânga, cât și de dreapta, își vor spori numărul de locuri, ne așteptăm ca partidele GUE-NGL (Stânga Unitară Europeană-Stânga Nordică Verde), de extremă-stângă, și EFD (Europa Libertății și Democrației), „puternic” eurosceptice, să își sporească numărul de reprezentanți. Cu toate acestea, este posibil ca partidul „slab” eurosceptic ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni) să înregistreze un declin în numărul de reprezentanți, cu două din cele mai mari partide din grup, Partidul Conservator în Marea Britanie și Partidul Civic Democrat din Republica Cehă, ambele putând pierde locuri.

Crescând posibilitatea ocupării locurilor de candidații independenți populiști, se așteaptă și o creștere a numărului membrilor neafiliați. În mod tradițional, acești membri au fost prea extremiști pentru a se afilia oricărui grup politic existent, tinzând să reprezinte extrema dreaptă a spectrului politic. Pe lângă așteptări ca partide comuniste sau neofasciste să preia multe din locuri, nu e surprinzător că este incertă poziția politică pe viitor a parlamentului. Neafiliaţii rareori votează ca bloc unitar, deși adesea sunt de partea blocurilor eurosceptice.

Sunt câteva țări în care ne așteptăm să observăm schimbări importante de atitudine către euroscepticism și populism, atât în Europa de Vest, cât și în cea de Est. În Europa de Vest, se așteaptă ca Frontul Național al Franței (FN) de extremă dreaptă, sub conducerea lui Marine Le Pen, să aibă rezultate bune, potrivit presei locale. Sprijinul pentru socialiști, aflați la putere a scăzut considerabil pe durata președinției lui Francois Hollande, odată cu randamentul economiei franceze. În plus, principala forță de opoziție franceză de centru-dreapta, Uniunea pentru o Mișcare Populară (UMP), rămâne într-o stare de dezorganizare după înfrângerea din cadrul alegerilor prezidențiale din 2012. Creșterea popularității FN a coincis cumva cu cea a Partidului pentru Libertate (PVV), în Olanda, sub conducerea lui Geert Wilders, stabilind o înțelegere de a colabora în parlament după alegeri. Înțelegerea are ca scop atragerea altor partide eurosceptice de dreapta, ce includ Democrații Suedezi, Partidul Popular Danez și Partidul Libertății din Austria, după alegeri. Rămâne de văzut dacă aceste partide vor forma un grup politic nou sau dacă se vor uni cu unul existent, dar în oricare din cazuri, se așteaptă ca ele să formeze un bloc electoral destul de mare.

Partidele de dreapta primesc tot mai mult sprijin

[[{„type”:”media”,”view_mode”:”media_large”,”fid”:”65″,”attributes”:{„class”:”media-image aligncenter size-full wp-image-211382″,”typeof”:”foaf:Image”,”style”:””,”width”:”453″,”height”:”184″,”alt”:”bmi3″}}]]Europa – Sondaj de Opinie privind alegerile pentru Parlamentul European, % Sprijin pentru Partid, Franţa (aripa stângă) si Marea Britanie (aripa dreaptă)

Se anticipează ca în Marea Britanie, partidul de dreapta UKIP, condus de Nigel Farage, să aibă rezultate bune, potrivit sondajelor de opinie, deoarece strânge foști votanți ai Partidului Conservator, deziluzionați de mișcarea premierului David Cameron către centru în timpul guvernului de coaliție cu Liberal-Democrații. În Germania, vocile euroscepticismului se aud atât din aripa stângă, cât și din cea dreaptă, partidul comunist Die Linke și AfD anti-EU susținând retragerea din UE; se așteaptă ca ultimul să câștige locuri. Aceste țări reprezintă o parte considerabilă din numărul de locuri din PE și se așteaptă ca din Europa de Vest să vedem cel mai mare sprijin pentru partide eurosceptice.

Principalul sprijin eurosceptic venind din Europa de Vest, se așteaptă și un sprijin pentru partidele populiste din Europa de Est. Alegătorii din multe țări est-europene au suferit din cauza a ceea ce percep ca austeritate impuse guvernelor naționale de Bruxelles. S-a constatat creșterea sprijinului pentru partide de extremă-dreaptă cu ideologii xenofobe fățise, ce includ Partidul Național Slovac și Jobbik în Ungaria. Deși nu se așteaptă ca aceste partide să obțină majoritate în Parlamentul UE din statele membre respective, am putea însă vedea mesajele populiste pe care le transmit preluate de partidele predominante pe scena politică. Partidul ungar Fidesz aflat la conducere a fost criticat în 2013 pentru o presupusă ignorare a creșterii anti-semitismului în țară, în timp ce principalul partid polonez de opoziție, de dreapta, Partidul Lege de Ordine (Pis), evidențiat pentru platforma sa populistă, conservatoare social, pare că va avea și el rezultate bune, având în vedere nepopularitatea actuală a administrației aflată la conducere a Platformei Civice a premierului Donald Tusk.

O creștere a partidelor populiste în PE ar putea avea un impact nu numai asupra integrării politice pe viitor, dar și asupra politicii economice a UE. Multe din partidele populiste eurosceptice nu sunt din „ţări mici” cu piață liberă de orientare dreapta, ci protecționiste în ce privește perspectiva lor economică. FN din Franţa, de exemplu, se opune înțelegerii ce pare să se încheie între UE și SUA pentru comerțul liber, iar Pis din Polonia promite să asigure locurile de muncă din această țară. O performanță bună a partidelor protecționiste populiste ar putea duce la înăbușirea sau chiar anularea eventualelor înțelegeri comerciale. Totuși, se evidențiază în continuare faptul că datorită diferențelor ideologice și personale, elementele eurosceptice din PE vor continua după alegeri să lupte pentru coeziv, eficient la influențarea deciziilor privind politica.

O deteriorare semnificativă a viitorului economic al UE la începutul anului 2014 ar putea duce la un mai mare sprijin pentru partidele eurosceptice față de cât s-a anticipat, partidele populiste putând concentra furia publicului și privarea de drept de vot asupra UE. Un parlament UE puternic eurosceptic ar putea amenința tentativele zonei euro de a contiua integrarea fiscală sau bancară pe durata mandatului parlamentului și ar putea sabota planurile de extindere UE timp de mulți ani de acum încolo.

Politică

Cine este Bogdan Trif, autorul atacului grobian la adresa premierului Bolojan, orbit de ură sub lumina pusă pe șobolani

Publicat cu

pe

Există un moment în politică în care un atac nu reușește să lovească ținta vizată, ci ricoșează spectaculos în cel care l-a lansat. Postarea de sâmbătă a lui Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, este un astfel de moment — un studiu de caz aproape didactic în auto-sabotaj politic. Dar pentru a înțelege de ce gestul nu surprinde pe nimeni din județul Sibiu, merită să știi cine este, de fapt, omul din spatele tastaturii.

Contextul: o ironie pe care Trif a ratat-o complet

Totul a pornit de la o declarație a premierului Ilie Bolojan, care, vineri, la Radio România Actualități, descria situația companiilor de stat cu o metaforă directă: „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”

Bolojan vorbea, evident, despre corupție și risipa din sistemul public. Replica lui Bogdan Trif a venit la scurt timp și — ironie supremă — a demonstrat tocmai că lumina deranjase pe cineva. Liderul PSD Sibiu l-a numit pe premier „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, acuzându-l că „și-a tras armată de boți”, al căror scop ar fi ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea era însoțită de o caricatură în care premierul era prezentat cu capul unui șobolan.

Un politician care urla „Șobolanul!” imediat după ce fusese aprinsă lumina în cămară. Nu putea fi un mai bun argument în favoarea premierului.

Acuzația fără dovezi: boții imaginari ai unui partid cu postări identice

Bogdan Trif a ales să lanseze acuzații grave — o campanie coordonată de boți meniți să apere imaginea lui Bolojan — fără să prezinte nicio dovadă. El descria o presupusă „avalanșă de comentarii la indigo” provenind de la „conturi fără istoric”, cu „mesaje trase la șablon” și „intervenții coordonate din toate colțurile țării”.

Acuzația ar fi meritat cel puțin o minimă susținere: capturi de ecran, analize, comparații. În absența oricărei probe, rămâne o simplă narațiune conspiraționistă — genul de discurs pe care PSD l-a cultivat cu asiduitate ori de câte ori realitatea devenea incomodă.

Ironia este că această postare a venit exact în momentul în care, cu două zile înainte de consultarea internă a PSD privind retragerea sprijinului față de premier, mai mulți lideri social-democrați postaseră mesaje identice, trase la indigo, cu titlul „Momentul adevărului”. Coordonare impecabilă — dar nu din partea adversarilor. Mai mulți social-democrați au fost nevoiți să-și oprească comentariile după ce au fost criticați aspru pentru tocmai această campanie coordonată. Acuzatorul era, de fapt, chiar modelul crimei pe care o descria.

Omul care a pozat în campanie cu Horațiu Potra

Înainte de a-și asuma rolul de gardian al transparenței și democrației digitale, Bogdan Trif a trebuit să explice ceva mai delicat. În noiembrie 2024, au apărut fotografii în care liderul PSD Sibiu apărea alături de controversatul Horațiu Potra — fotografii publicate chiar în material electoral plătit de PSD, în care Potra îndemna sibenii să voteze listele social-democrate.

Când Potra a ajuns în atenția procurorilor — în autoturismul său fuseseră găsite arme — Trif a găsit rapid o explicație: „Nu am avut cunoștință despre legăturile lui Horațiu Potra cu fostul candidat la Președinția României Călin Georgescu. În niciun caz nu puteam bănui sau anticipa acțiunile acestuia.” Iată deci portretul unui politician cu un fler remarcabil pentru a nu bănui nimic niciodată — dar cu un instinct infailibil pentru a striga „Șobolanul!” la momentul oportun politic.

Scandalul spitalului județean: pleacă de la masă când e acuzat de minciuni

Palmaresul lui Bogdan Trif în politica sibiană cuprinde și un episod revelator din februarie 2026. La o dezbatere despre parcursul noului spital județean din Sibiu, Trif s-a ridicat de la masa discuțiilor după ce vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu, l-a acuzat că spune minciuni.  Gestul este elocvent: un politician care nu suportă să fie contrazis în public, dar care nu ezită să arunce acuzații grave fără nicio dovadă pe Facebook.

Reacțiile: de la „disonanță cognitivă” la „limbaj grobian”

Răspunsurile la postarea cu „Șobolan” nu au întârziat. Deputatul USR Adrian Echert i-a amintit lui Trif de fotografia din campania electorală alături de Potra, scriind: „Ați împins ani de zile aceeași combinație de propagandă și control. Acum realitatea nu mai încape în mesajele voastre. Și, în loc să vă uitați la ce ați făcut, inventați «boți» și strigați «ajunge».”

Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a fost mai directă: „Limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile și acesta este motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile.” Nu a fost o apărare emoțională, ci o constatare electorală rece. Sibiul este, de ani buni, un județ refractar față de PSD — și nu fără legătură cu exact tipul de discurs pe care Trif îl practică.

Concluzie: lumina deranjează

Bolojan spusese că a pus lumina pe șobolani și că asta a deranjat. Reacția lui Bogdan Trif — imediată, viscerală, grosolană — a confirmat diagnosticul mai eficient decât orice discurs al premierului ar fi putut-o face.

Un deputat care s-a fotografiat zâmbind alături de un mercenar în campanie electorală și a pretins că nu știa nimic. Un politician care a plecat de la masa discuțiilor când a fost acuzat de minciuni. Un lider județean care acuză campanii coordonate în timp ce postează la unison cu colegii de partid. Sorin Grindeanu însuși a sărit în scenă, scriind și el despre „șobolani” — cu comentariile, ironic, oprite la propria postare.

Uneori, cel mai bun argument al adversarului ești tu însuți.

Citește mai departe

Politică

Conducerea PNL se reunește la Sibiu. Ce vor analiza liderii liberali

Publicat cu

pe

PNL a depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

Conducerea Partidul Național Liberal (PNL) se va reuni în acest weekend, la Sibiu, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), unde liderii liberali vor analiza atât situația din coaliția de guvernare, cât și stadiul implementării obiectivelor asumate la nivel executiv.

Potrivit surselor politice, reuniunea este programată pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, iar pe agenda discuțiilor se află evaluarea măsurilor adoptate de Guvern, impactul reformelor după aprobarea bugetului de stat pentru 2026, precum și evoluțiile recente din cadrul coaliției.

În paralel, liderii PNL vor aborda și chestiuni organizatorice interne, dar și etapele următoare ale guvernării, în contextul unor tensiuni și poziționări divergente apărute în ultima perioadă între partenerii de coaliție.

Deputatul Ionel Bogdan a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul ședinței va avea loc o evaluare amplă a activității Executivului și a deciziilor recente.

Citește mai departe

Business

Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie

Publicat cu

pe

Secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a declarat luni că intenționează să transmită invitația oficială pentru aderarea României la organizație în luna iunie, înaintea reuniunii Consiliului OCDE. Declarația a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită de președintele României, Nicușor Dan.

„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului de aderare”, a afirmat Cormann. El a subliniat că România a înregistrat în ultimele decenii o creștere economică puternică și progrese importante în convergența cu standardele OCDE privind veniturile și nivelul de trai.

Vizita delegației OCDE a avut loc în contextul lansării Studiului economic OCDE 2026 pentru România, prezentat la Guvern. Documentul analizează evoluția economiei românești și oferă recomandări pentru dezvoltarea viitoare.

Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele prezentate în raport. „Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut. Vă mulțumesc pentru Studiul economic”, a declarat șeful statului.

Ulterior, într-un mesaj public, președintele a subliniat că aderarea României la OCDE în acest an reprezintă un obiectiv strategic susținut de o largă majoritate politică, prin reformele deja adoptate.

„România se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la această organizație. Studiul economic 2026 oferă o analiză cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a adăugat că apartenența la OCDE — organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii — ar aduce beneficii importante României, precum atragerea de investiții străine, acces la finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și politici economice bazate pe date solide.

De asemenea, OCDE ar putea oferi asistență tehnică în domenii esențiale, precum creșterea colectării veniturilor la buget și reforma companiilor de stat.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare