Connect with us

Politică

Afirmație FALSĂ a premierului Dăncilă, la Bruxelles: „Peste 60% dintre judecătorii și procurorii din România au dosare”

Publicat cu

pe

dancila-bruxelles-eoficial

Prim-minstrul Viorica Dăncilă a declarat, la Bruxelles, la reuniunea Grupului Alianței Progresiste a Socialiștilor Democrați din Parlamentul European, din care face parte și PSD, unde a afirmat că „peste 60% din judecători și procurori au dosare în diferite etape de analiză”. Jurnaliștii de la Europa FM au demonstrat faptul că premierul Dăncilă a prezentat o statistică falsă. Vă prezentăm în continuare textul:

 

Premierul Dăncilă, în spatele ușilor închise, a reclamat amestecul serviciilor de informații în Justiție, punând-l pe seama protocoalelor cu SRI. De asemenea, Viorica Dăncilă a sugerat că mai mult de jumătate dintre magistrați ar fi presați cu dosare deschise pe numele lor.

„Vreau să dau un exemplu care vă va ajuta să vă faceți o imagine asupra acestor protocoale și a lucrurilor pe care eu, ca prim-ministru, și toți cetățenii de bună credință au obligația să le îndrepte în România. Peste 60% din judecători și procurori au dosare în diferite etape de analiză. Asta, oare, înseamnă independența Justiției?”, a susținut Viorica Dăncilă, așa cum apare într-o înregistrare obținută de G4Media.

Europa FM a verificat dacă într-adevăr 60% dintre magistrați au astăzi dosare penale și dacă pemierul a distorsionat sau nu realitatea din România în discursul său de la Bruxelles. 

„Tema magistraților cu dosare penale a fost lansată în august de Inspecția Judiciară. În timpul unui control la DNA care se va încheia abia pe 1 octombrie, inspectorii au făcut publică o statistică. Cifrele – date atunci fără prea multe explicații – au stârnit controverse între politicieni și magistrați. Astăzi le vedem preluate într-un discurs alarmant rostit în fața grupului care ar trebui să pareze criticile popularilor europeni, săptămâna viitoare, în plenul Parlamentului European la Strasbourg.

Cifrele indicau că în prezent la DNA sunt „în curs de soluţionare” 415 dosare în care apar numele a 820 de magistrați (474 de judecători şi 346 de procurori). Explicația care lipsește este aceea că cele 415 de dosare înseamnă și investigații în curs, dar și reclamații care stau deocamdată la sertar până când vor fi analizate. Așadar, nu sunt automat și 415 de anchete penale în care magistraților vizați să li se ceară vreo explicație.

Procurorii DNA au soluționat – anunță Inspecția Judiciară – alte 3.420 de dosare în ultimii patru ani. Erau deschise pe numele tot atâtor magistrați. Viorica Dăncilă ia aceste date și le prezintă europralamentarilor drept „dosare în diferite etape de analiză”.

Așa că am verificat câte dintre acestea au ajuns în instanță și câte s-au clasat – așadar, nu mai există. Rapoartele de activitate ale Parchetului General arată că din 2014 până la finalul anului trecut au fost trimiși în judecată 71 de procurori și judecători pentru infracțiuni de corupție. Mulți dintre ei și-au recunoscut vinovăția înainte de a ajunge în sala de judecată. Există și dosare anchetate la parchetele de pe lângă Curțile de Apel, pentru accidente rutiere sau pentru fapte de violență, de pildă. Magistrații care ajung să fie judecați sunt automat suspendați de CSM. Or, numărul suspendărilor nu a depășit, în ultimii patru ani, 90.

Pe de altă parte, în România sunt azi 7077 de magistrați – o arată cele mai recente date ale Consiliului Superior al Magistraturii.

Și în ipoteza în care toate reclamațiile care stau azi în sertarele DNA s-ar transforma peste noapte în dosare în instanță am avea, ipotetic, 900 de magistrați cu dosare penale. Înseamnă 12% dintre judedcătorii și procurorii din România.

În realitate, sunt însă sub 100  de dosare în instanță, adică mai puțin de 2% dintre magistrați au dosar.”

În concluzie, afirmația premierului Viorica Dăncilă, la Bruxelles, că „peste 60% dintre judecătorii și procurorii din România au dosare în diferite etape de analiză” este FALSĂ.

 

 

 

Politică

Cine este Bogdan Trif, autorul atacului grobian la adresa premierului Bolojan, orbit de ură sub lumina pusă pe șobolani

Publicat cu

pe

Există un moment în politică în care un atac nu reușește să lovească ținta vizată, ci ricoșează spectaculos în cel care l-a lansat. Postarea de sâmbătă a lui Bogdan Trif, liderul PSD Sibiu, este un astfel de moment — un studiu de caz aproape didactic în auto-sabotaj politic. Dar pentru a înțelege de ce gestul nu surprinde pe nimeni din județul Sibiu, merită să știi cine este, de fapt, omul din spatele tastaturii.

Contextul: o ironie pe care Trif a ratat-o complet

Totul a pornit de la o declarație a premierului Ilie Bolojan, care, vineri, la Radio România Actualități, descria situația companiilor de stat cu o metaforă directă: „Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat.”

Bolojan vorbea, evident, despre corupție și risipa din sistemul public. Replica lui Bogdan Trif a venit la scurt timp și — ironie supremă — a demonstrat tocmai că lumina deranjase pe cineva. Liderul PSD Sibiu l-a numit pe premier „șobolan Bolojan, prim-sinecuristul țării”, acuzându-l că „și-a tras armată de boți”, al căror scop ar fi ca „nu cumva să se dărâme mitul mesianicului Bolojan”. Postarea era însoțită de o caricatură în care premierul era prezentat cu capul unui șobolan.

Un politician care urla „Șobolanul!” imediat după ce fusese aprinsă lumina în cămară. Nu putea fi un mai bun argument în favoarea premierului.

Acuzația fără dovezi: boții imaginari ai unui partid cu postări identice

Bogdan Trif a ales să lanseze acuzații grave — o campanie coordonată de boți meniți să apere imaginea lui Bolojan — fără să prezinte nicio dovadă. El descria o presupusă „avalanșă de comentarii la indigo” provenind de la „conturi fără istoric”, cu „mesaje trase la șablon” și „intervenții coordonate din toate colțurile țării”.

Acuzația ar fi meritat cel puțin o minimă susținere: capturi de ecran, analize, comparații. În absența oricărei probe, rămâne o simplă narațiune conspiraționistă — genul de discurs pe care PSD l-a cultivat cu asiduitate ori de câte ori realitatea devenea incomodă.

Ironia este că această postare a venit exact în momentul în care, cu două zile înainte de consultarea internă a PSD privind retragerea sprijinului față de premier, mai mulți lideri social-democrați postaseră mesaje identice, trase la indigo, cu titlul „Momentul adevărului”. Coordonare impecabilă — dar nu din partea adversarilor. Mai mulți social-democrați au fost nevoiți să-și oprească comentariile după ce au fost criticați aspru pentru tocmai această campanie coordonată. Acuzatorul era, de fapt, chiar modelul crimei pe care o descria.

Omul care a pozat în campanie cu Horațiu Potra

Înainte de a-și asuma rolul de gardian al transparenței și democrației digitale, Bogdan Trif a trebuit să explice ceva mai delicat. În noiembrie 2024, au apărut fotografii în care liderul PSD Sibiu apărea alături de controversatul Horațiu Potra — fotografii publicate chiar în material electoral plătit de PSD, în care Potra îndemna sibenii să voteze listele social-democrate.

Când Potra a ajuns în atenția procurorilor — în autoturismul său fuseseră găsite arme — Trif a găsit rapid o explicație: „Nu am avut cunoștință despre legăturile lui Horațiu Potra cu fostul candidat la Președinția României Călin Georgescu. În niciun caz nu puteam bănui sau anticipa acțiunile acestuia.” Iată deci portretul unui politician cu un fler remarcabil pentru a nu bănui nimic niciodată — dar cu un instinct infailibil pentru a striga „Șobolanul!” la momentul oportun politic.

Scandalul spitalului județean: pleacă de la masă când e acuzat de minciuni

Palmaresul lui Bogdan Trif în politica sibiană cuprinde și un episod revelator din februarie 2026. La o dezbatere despre parcursul noului spital județean din Sibiu, Trif s-a ridicat de la masa discuțiilor după ce vicepreședintele Consiliului Județean, Vlad Vasiu, l-a acuzat că spune minciuni.  Gestul este elocvent: un politician care nu suportă să fie contrazis în public, dar care nu ezită să arunce acuzații grave fără nicio dovadă pe Facebook.

Reacțiile: de la „disonanță cognitivă” la „limbaj grobian”

Răspunsurile la postarea cu „Șobolan” nu au întârziat. Deputatul USR Adrian Echert i-a amintit lui Trif de fotografia din campania electorală alături de Potra, scriind: „Ați împins ani de zile aceeași combinație de propagandă și control. Acum realitatea nu mai încape în mesajele voastre. Și, în loc să vă uitați la ce ați făcut, inventați «boți» și strigați «ajunge».”

Președinta PNL Sibiu, Raluca Turcan, a fost mai directă: „Limbajul grobian a devenit politica de partid la Sibiu de foarte mulți ani de zile și acesta este motivul pentru care la Sibiu, PSD pierde tot timpul alegerile.” Nu a fost o apărare emoțională, ci o constatare electorală rece. Sibiul este, de ani buni, un județ refractar față de PSD — și nu fără legătură cu exact tipul de discurs pe care Trif îl practică.

Concluzie: lumina deranjează

Bolojan spusese că a pus lumina pe șobolani și că asta a deranjat. Reacția lui Bogdan Trif — imediată, viscerală, grosolană — a confirmat diagnosticul mai eficient decât orice discurs al premierului ar fi putut-o face.

Un deputat care s-a fotografiat zâmbind alături de un mercenar în campanie electorală și a pretins că nu știa nimic. Un politician care a plecat de la masa discuțiilor când a fost acuzat de minciuni. Un lider județean care acuză campanii coordonate în timp ce postează la unison cu colegii de partid. Sorin Grindeanu însuși a sărit în scenă, scriind și el despre „șobolani” — cu comentariile, ironic, oprite la propria postare.

Uneori, cel mai bun argument al adversarului ești tu însuți.

Citește mai departe

Politică

Conducerea PNL se reunește la Sibiu. Ce vor analiza liderii liberali

Publicat cu

pe

PNL a depus la Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului

Conducerea Partidul Național Liberal (PNL) se va reuni în acest weekend, la Sibiu, într-o ședință a Biroului Politic Național (BPN), unde liderii liberali vor analiza atât situația din coaliția de guvernare, cât și stadiul implementării obiectivelor asumate la nivel executiv.

Potrivit surselor politice, reuniunea este programată pe parcursul zilelor de sâmbătă și duminică, iar pe agenda discuțiilor se află evaluarea măsurilor adoptate de Guvern, impactul reformelor după aprobarea bugetului de stat pentru 2026, precum și evoluțiile recente din cadrul coaliției.

În paralel, liderii PNL vor aborda și chestiuni organizatorice interne, dar și etapele următoare ale guvernării, în contextul unor tensiuni și poziționări divergente apărute în ultima perioadă între partenerii de coaliție.

Deputatul Ionel Bogdan a declarat, la Antena 3 CNN, că în cadrul ședinței va avea loc o evaluare amplă a activității Executivului și a deciziilor recente.

Citește mai departe

Business

Cormann (OCDE): Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie

Publicat cu

pe

Secretarul general al Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, a declarat luni că intenționează să transmită invitația oficială pentru aderarea României la organizație în luna iunie, înaintea reuniunii Consiliului OCDE. Declarația a fost făcută la Palatul Cotroceni, unde delegația OCDE a fost primită de președintele României, Nicușor Dan.

„Intenția mea este să transmit invitația ca România să adere la OCDE în iunie, înainte de reuniunea Consiliului, în aceste ultime luni ale procesului de aderare”, a afirmat Cormann. El a subliniat că România a înregistrat în ultimele decenii o creștere economică puternică și progrese importante în convergența cu standardele OCDE privind veniturile și nivelul de trai.

Vizita delegației OCDE a avut loc în contextul lansării Studiului economic OCDE 2026 pentru România, prezentat la Guvern. Documentul analizează evoluția economiei românești și oferă recomandări pentru dezvoltarea viitoare.

Președintele Nicușor Dan a salutat rezultatele prezentate în raport. „Mă bucur că atingem țintele pe care le-am avut. Vă mulțumesc pentru Studiul economic”, a declarat șeful statului.

Ulterior, într-un mesaj public, președintele a subliniat că aderarea României la OCDE în acest an reprezintă un obiectiv strategic susținut de o largă majoritate politică, prin reformele deja adoptate.

„România se află într-o etapă avansată a procesului de aderare la această organizație. Studiul economic 2026 oferă o analiză cuprinzătoare a direcțiilor de dezvoltare a economiei naționale”, a transmis Nicușor Dan.

Șeful statului a adăugat că apartenența la OCDE — organizație care reunește unele dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii — ar aduce beneficii importante României, precum atragerea de investiții străine, acces la finanțări mai avantajoase pe piețele internaționale, modernizarea administrației publice și politici economice bazate pe date solide.

De asemenea, OCDE ar putea oferi asistență tehnică în domenii esențiale, precum creșterea colectării veniturilor la buget și reforma companiilor de stat.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare