Internațional
Democrația lui Viktor Orban, subiect în Parlamentul European
Europarlamentarii vor discuta din nou, miercuri, 12 mai, despre situația democrației din Ungaria, în cadrul ședinției plenare care se va ține la Bruxelles. Dezbaterea are loc la o săptămână după ce Freedom House a apreciat Ungaria drept o țară care nu mai este o democrație, scrie G4Media.
Potrivit raportului Freedom House, Ungaria este acum un „regim hibrid”, care și-a pierdut statutul de „democrație semi-consolidată” în condițiile în care premierul Viktor Orban continuă asaltul la instituțiile democratice ale statului.
Parlamentul European va dezbate măsurile de urgență privind COVID-19 din Ungaria și despre impactul acestora asupra democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale, informează un comunicat de presă al PE.
Situația democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria, în special în ceea ce privește puterile sporite acordate recent guvernului în contextul măsurilor legate de pandemie, vor fi discutate miercuri seara cu Consiliul și vicepreședintele Comisiei, Věra Jourová.
În rezoluția sa din 17 aprilie, Parlamentul a subliniat că toate măsurile legate de COVID-19 „trebuie să fie în conformitate cu statul de drept, să fie strict proporționale […], legate în mod clar de criza sanitară actuală, limitate în timp și să facă obiectul unui control periodic.”
Deciziile Ungariei de a prelungi starea de urgență pe termen nelimitat, de a autoriza guvernul să se pronunțe prin decret și de a slăbi supravegherea Parlamentului sunt „total incompatibile cu valorile europene”, afirmă rezoluția.
Deputații au solicitat Comisiei să utilizeze pe deplin toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile, inclusiv de natură bugetară, pentru a remedia această încălcare gravă și persistentă, și a îndemnat Consiliul să reintroducă pe agenda sa procedura în curs împotriva Ungariei, în temeiul articolul 7.
Internațional
Preţul petrolului depăşeşte 80 de dolari pe baril după izbucnirea conflictului în Orientul Mijlociu
Preţul ţiţeiului a urcat peste 80 de dolari pe baril, pe fondul tensiunilor recente din Orientul Mijlociu. La deschiderea burselor asiatice, cotaţia ţiţeiului Brent cu livrare în aprilie a crescut cu 14%, ajungând la 82,37 dolari pe baril — cel mai ridicat nivel din ianuarie 2025. Şi ţiţeiul american West Texas Intermediate (WTI) a înregistrat o creştere de două cifre, potrivit Reuters și Agerpres.
După saltul iniţial, preţurile au pierdut o parte din câştiguri, menţinând totuşi o creştere de aproximativ 6% faţă de valorile de vineri seara. Majorarea bruscă survine după atacurile Israelului şi Statelor Unite asupra Iranului, soldate cu moartea liderului suprem iranian Ali Khamenei, urmate de contraatacuri iraniene şi restricţii asupra transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz — o rută vitală pentru aproximativ o cincime din transporturile zilnice de petrol la nivel mondial.
„Dacă nu apar rapid semnale de dezescaladare, ne aşteptăm la o reevaluare semnificativă a preţurilor petrolului”, a declarat Jorge Leon, şeful departamentului de analiză geopolitică de la Rystad Energy.
O creştere prelungită a preţurilor riscă să intensifice presiunile inflaţioniste globale şi să acţioneze ca o povară pentru consumatori şi afaceri, reducând cererea. În încercarea de a limita creşterile excesive, opt ţări membre ale OPEC+ au decis să majoreze producţia zilnică, însă transportul petrolului rămâne dependent de Strâmtoarea Ormuz.
Internațional
Zeci de zboruri anulate la București din cauza tensiunilor din Orientul Mijlociu
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) a anunțat că 35 de curse aeriene au fost anulate luni, ca urmare a escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Este vorba despre 17 decolări și 18 aterizări spre și dinspre Israel, Dubai, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt și Iordania, operate de FlyDubai, HiSky Europe, Israir Airlines, Qatar Airways, TAROM și Wizz Air Malta.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) a recomandat cetățenilor români să anuleze sau să reprogrameze călătoriile către Israel și statele limitrofe direct afectate de conflict.
Situația a degenerat după ce Israelul și Statele Unite au lansat atacuri împotriva Iranului, fiind raportate explozii în Teheran, Tabriz și Isfahan. Ca răspuns, Iranul a lansat rachete și drone către baze americane din Bahrain, Qatar și Emiratele Arabe Unite, dar și către centre militare de pe teritoriul israelian, potrivit agenției EFE.
CNAB avertizează că situația este fluidă, iar pasagerii sunt sfătuiți să urmărească anunțurile companiilor aeriene pentru actualizări și eventuale modificări ale zborurilor.
Internațional
Escaladare militară în Orientul Mijlociu: conflictul se extinde în Liban și statele din Golf
Conflictul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a treia zi a operațiunii militare comune desfășurate de Statele Unite și Israel împotriva Iran. Confruntările s-au extins dincolo de granițele iraniene, ajungând în Liban și în mai multe state din Golful Persic, în contextul unor represalii în lanț.
Armata israeliană a lansat noi atacuri aeriene asupra capitalei iraniene, Teheran, în timp ce gruparea Hezbollah a intrat direct în conflict, lansând atacuri asupra nordului Israelului din sudul Libanului. Ca răspuns, Israelul a bombardat capitala libaneză, Beirut, și alte ținte asociate Hezbollah, inclusiv depozite de armament și infrastructură militară. Potrivit unui prim bilanț, cel puțin 31 de persoane au murit și 149 au fost rănite în Liban.
Situația umanitară se degradează rapid. Ministerul Sănătății iranian a anunțat că 180 de persoane au murit într-un atac asupra unei școli din Minab, dintre care peste 100 ar fi copii. În plus, Spitalul Gandhi din Teheran a fost avariat în urma bombardamentelor. Organizația Mondială a Sănătății a calificat aceste informații drept „extrem de îngrijorătoare” și a cerut respectarea infrastructurii medicale în timpul conflictelor.
Pe plan militar, presa iraniană susține că a fost doborât un avion de vânătoare F-15 aparținând SUA, care s-ar fi prăbușit în Kuweit. Autoritățile din Kuweit au confirmat incidente aeriene, precizând însă că echipajele au supraviețuit.
Conflictul afectează tot mai mult regiunea Golfului. Bahrain a raportat primul deces în urma atacurilor iraniene, iar explozii au fost semnalate în orașe precum Dubai, Abu Dhabi, Doha și Manama. De asemenea, un nor dens de fum a fost observat deasupra ambasadei SUA din Kuweit, în contextul în care autoritățile au interceptat drone.
Pe plan diplomatic, premierul indian Narendra Modi și-a exprimat îngrijorarea față de escaladare în discuții cu omologul său israelian, Benjamin Netanyahu, subliniind necesitatea protejării civililor și condamnând atacurile asupra Emiratele Arabe Unite.
În paralel, oficiali europeni au confirmat că mii de cetățeni ai Uniunii Europene se află încă în Iran, unii dintre aceștia având dublă cetățenie și neexprimând dorința de evacuare.
Situația este complicată și de evoluțiile politice interne din Iran. Președintele american Donald Trump a declarat că liderul suprem iranian, Ali Khamenei, a fost ucis în atacuri, împreună cu potențiali succesori identificați de Washington — afirmații care amplifică incertitudinea privind stabilitatea regimului de la Teheran.
În lipsa unor semne clare de dezescaladare, conflictul riscă să se transforme într-o confruntare regională de amploare, cu consecințe grave pentru securitatea internațională și populația civilă.
-
Business8 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business8 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică12 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
-
Business8 luni înainteFosta cale ferată Comănești–Asău și modul în care prelucrarea lemnului a modelat identitatea și economia Văii Trotușului

You must be logged in to post a comment Login