Connect with us

Publicat cu

11 ani înainte

pe

Mai mult de jumătate dintre români consideră că în ţara noastră nivelul de corupţie este mai ridicat decât în alte state, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Inscop Research şi dat publicităţii marţi.

Sondajul relevă că majoritatea populaţiei (55,9%) consideră că în România există mai multă corupţie decât în alte ţări, 30,1% dintre cei intervievaţi cred în ţara noastră există la fel de multă corupţie ca şi în alte ţări, în timp ce 1,5% susţin ideea că ţara noastră stă mai bine la acest capitol decât altele. 12,4% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu au răspuns la acest subiect.

Totodată, 77,7% dintre respondenţi susţin ideea că personalităţile publice (politicieni, parlamentari, miniştri, primari, oameni de afaceri) care sunt condamnate la închisoare pentru corupţie sunt vinovate şi trebuie să plătească pentru faptele lor. Doar 6,2% apreciază că personalităţile condamnate sunt nevinovate pentru că cineva doreşte să se răzbune pe ele. 3,2% cred că personalităţile condamnate sunt vinovate, dar ar trebui ca justiţia să fie mai blândă, în timp ce 2,3% cred că sunt nevinovate deoarece justiţia nu este corectă. 10% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

45% dintre respondenţi afirmă că au dat bani sau cadouri unui funcţionar public pentru a-l ajuta într-o problemă administrativă. Jumătate dintre respondenţi (50%) susţin că nu au dat bani sau cadouri funcţionarilor publici pentru a-şi rezolva probleme administrative, în timp ce 4,5% nu ştiu sau nu au răspuns.

Întrebaţi dacă au oferit bani sau cadouri funcţionarilor din proprie iniţiativă sau la solicitarea acestora, 53,4% dintre cei 45,4% care declară că au dat bani sau cadouri afirmă că le-au oferit din proprie iniţiativă. 27,9% indică astfel de acţiuni la sfatul unor rude sau prieteni, în timp ce doar 16,9% spun că li s-a solicitat de către funcţionari. 1,9% nu au ştiut sau nu au răspuns.

Întrebaţi câtă încredere au în DNA, 42% dintre respondenţii au indicat ca având multă şi foarte multă încredere, comparativ cu 45% în aprilie şi 44,2% în martie.

35% dintre respondenţi consideră că sistemul de sănătate este afectat foarte mult de corupţie, în timp ce 43,1% au răspuns că este mult afectat. Varianta „nici mult, nici puţin” a fost indicată de 15,6% dintre respondenţi, 3,1% au răspuns alegând varianta „puţin”, 2,1% „foarte puţin” iar 1% reprezintă non-răspunsuri.

În privinţa Vămii, 39,6% dintre respondenţi apreciază că este foarte mult afectată de corupţie, 36,3% că este mult afectată, iar 15,9% au ales varianta „nici mult, nici puţin”. Varianta „puţin” afectată de corupţie a fost preferată de 4,9% dintre respondenţi, în timp ce 0,8% au indicat varianta „foarte puţin” iar 2,5% reprezintă non-răspunsuri.

Parlamentul este apreciat ca fiind foarte mult afectat de corupţie de 30% dintre respondenţi şi de 36,3% drept mult afectat. 19,4% consideră că este afectat nici mult, nici puţin, în timp ce 5,9% aleg varianta ‘puţin’ şi 2,1% pe cea „foarte puţin”. 6,3% nu ştiu sau nu răspund. Justiţia este căzută drept foarte mult afectată de corupţie de 27,8% dintre respondenţi, mult afectată de 35,8%, nici mult nici puţin afectată de 22,5%, puţin afectată de 8,2% iar foarte puţin afectată de 1,6%. Nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare 4,2%.

Guvernul este perceput ca fiind foarte mult afectat de corupţie de 25,3% dintre respondenţi şi mult afectat de 34,5%. Pentru varianta „nici mult, nici puţin” au optat 22,4% iar pentru variantele „puţin” şi „foarte puţin” 7,2% dintre respondenţi, respectiv 2,7%. Nu ştiu sau nu au răspuns 8% dintre cei chestionaţi.

În cazul poliţiei, distribuţia răspunsurilor este următoarea: foarte mult afectată de corupţie – 22,2%; mult afectată – 36,3%; nici mult, nici puţin – 23,8%; puţin – 9,8%; foarte puţin – 4,5%; nu ştiu/nu răspund – 3,4%.

În cazul primăriei percepţia asupra corupţiei oferă următorul tablou: foarte mult afectată de corupţie – 19,9%; mult afectată – 35,8%; nici mult, nici puţin – 28,7%; puţin 7,2%; foarte puţin – 4,1%; nu ştiu/nu răspund – 5,3%.

Sindicatele sunt percepute astfel: foarte mult afectate de corupţie – 19,1%; mult afectate – 34,1%; nici mult, nici puţin – 26%; puţin 9,1%; foarte puţin – 2,8%; nu ştiu/nu răspund – 8,9%.

Sistemul public de învăţământ este considerat în raport cu corupţia: foarte mult afectat – 19,2%; mult afectat – 33,9%; nici mult, nici puţin – 24,6%; puţin 10,7%; foarte puţin – 5,5%; nu ştiu/nu răspund – 6%.

În privinţa consiliului judeţean, distribuţia răspunsurilor este următoarea: foarte mult afectat de corupţie – 18%; mult afectat – 32,6%; nici mult, nici puţin – 29,9%; puţin 7,6%; foarte puţin – 4,1%; nu ştiu/nu răspund – 7,9%.

Preşedintele României este perceput ca fiind foarte mult afectat de corupţie – 19,7%; mult afectat – 27,%; nici mult, nici puţin – 22,6%; puţin 12,1%; foarte puţin – 6,3%; nu ştiu/nu răspund – 12%.

Presa este văzută de 15,4% dintre respondenţi ca fiind foarte mult afectată de corupţie, „mult afectată” este varianta aleasă de 27,2% dintre cei chestionaţi, în timp ce 33,6% consideră că este afectată de corupţie nici mult nici puţin, 14,2% puţin şi 3,7% foarte puţin. Non-răspunsurile reprezintă 5,9%.

În privinţa băncilor, răspunsurile au următoarea distribuţie: foarte mult afectate de corupţie – 14%; mult afectate – 23,3%; nici mult, nici puţin – 30,4%; puţin 15,5%; foarte puţin – 5,4%; nu ştiu/nu răspund – 11,3%.

Organizaţiile societăţii civile sunt percepute drept foarte mult afectate de corupţie – 11%; mult afectate – 23,6%; nici mult, nici puţin – 25%; puţin 15,5%; foarte puţin – 7%; nu ştiu/nu răspund – 17,8%.

În privinţa Bisericii, 7,9% aleg varianta „foarte mult” afectată de corupţie, 25,2% consideră că este „mult” afectată, în timp ce 26,5% opinează că nu este „nici mult, nici puţin” afectată de corupţie. 16,2% consideră că Biserica este puţin afectată de corupţie, 15,5% aleg varianta „foarte puţin” afectată, iar 8,7% constituie non-răspunsuri.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în perioada 28 mai – 3 iunie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1.055 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multistratificat, probabilistic.

Sursa: Agerpres.

Etichete:
Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Ciucă, despre renunţarea de către PNL şi PSD la candidatura lui Cîrstoiu: Am constatat că nu reuşeam să îndeplinim obiectivul

Publicat cu

o săptămână înainte

pe

23 aprilie 2024

De

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, la Băileşti, că decizia PNL şi PSD de a renunţa la susţinerea candidatului comun Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei şi a avea candidaţi separaţi a venit în baza unei analize care arăta că astfel cele două formaţiuni nu reuşeau să îşi îndeplinească obiectivul de a câştiga alegerile în Bucureşti.

Întrebat cum s-a ajuns la ideea unei candidaturi separate la Primăria Capitalei, Nicolae Ciucă a spus că liberalii şi social democraţii au considerat că este bine să ia o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale.

„A fost o analiză pe baza datelor despre modul în care evolua candidatul comun ales de coaliţie şi în momentul în care s-a identificat faptul că nu reuşim să ne îndeplinim obiectivul, am considerat că este bine să luăm o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale. De cealaltă parte, considerăm că este important ca alături de mesajele pe care le-am dat legate de echilibru şi stabilitate, inclusiv în campania electorală, să facem trecerea de la o campanie negativă la una pozitivă, să lăsăm bucureştenilor şansa să aleagă între patru candidaţi, pentru că orice soluţie am fi ales cu un candidat comun, fie din partea PSD, fie din partea PNL, ar fi maximizat şansele primarului în funcţie sau ale candidatului deja înscris, care, aşa cum arată sondajele, au şansele cele mai mari. Această situaţie ducea la o confruntare doar între doi candidaţi”, a spus Ciucă, aflat marţi într-o vizită în judeţul Dolj.

Preşedintele PNL a mai afirmat că în acest moment se poate vorbi despre o resetare a competiţiei politice şi în felul acesta „electoratele, atât cel liberal, cât şi cel social-democrat pot să intre cu o altă speranţă”.

Despre candidatul PNL, Sebastian Burduja, preşedintele PNL a afirmat că acesta este singurul candidat care nu a fost niciodată în funcţia de primar.

„Din perspectiva PNL, venim cu un candidat care este o opţiune nouă, diferă de ceilalţi pentru că nu este în funcţie, nu a fost niciodată în administraţie la nivel local”, a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă medicul Cîrstoiu va primi o funcţie în Guvern, Ciucă a răspunss că „nici nu s-a pus problema”. „A fost o discuţie cât se poate de decentă pe cifre, era clar că nu există nicio speranţă să putem recupera, motiv pentru care s-a luat această hotărâre”, a afirmat preşedintele PNL.

Citește mai departe

Politică

Ciolacu: Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie; Gabriela Firea, cea mai bună alegere

Publicat cu

o săptămână înainte

pe

23 aprilie 2024

De

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat marţi că decizia ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primăria Capitalei a fost „dificilă”, dar este soluţia corectă şi a afirmat că Gabriela Firea este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care „îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”.

„Decizia ca PSD şi PNL să meargă cu propriii candidaţi la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluţia corectă pentru bucureştenii condamnaţi de patru ani la frig, mizerie, poluare şi trafic blocat care, în loc de soluţii, aveau de ales acum doar între incompetenţă şi circ!”, a afirmat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul social-democraţilor a punctat că Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie, iar acesta nu poate fi decât Gabriela Firea.

„Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie şi este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraişte de Nicuşor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, preşedintele organizaţiei PSD Bucureşti! Este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”, a spus Ciolacu.

În altă ordine de idei, premierul i-a mulţumit lui Cătălin Cîrstoiu pentru efortul depus în această perioadă şi i-a urat succes Gabrielei Firea în competiţia electorală pentru funcţia de primar general.

Citește mai departe

Politică

Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie

Publicat cu

o săptămână înainte

pe

23 aprilie 2024

De

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat „un model liberal de administraţie”.

„Toate aceste cancanuri (…) este neplăcut pentru bucureşteni. Din respect pentru ei, trebuie să să mergem înainte şi să le prezentăm un model liberal de administraţie”, a spus ministrul Energiei, adăugând că „întotdeauna” a pus interesul oamenilor „mai presus”.

„Îmi doresc să văd o campanie fără atacuri între niciunul dintre participanţi, să fie o campanie altfel, pentru democraţia adevărată. Aşa trebuie să fie România, după 34 de ani, în care să vorbim realmente pentru bucureşteni pe soluţii, pe programe, pe investiţii, cum ar trebui să arate o capitală europeană. Asta este miza. Poate Bucureştiul să dea exemplul unei altfel de campanii?”, a arătat Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Ministrul Energiei îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa oficială în Coreea de Sud.

Coaliţia a decis luni seara să propună candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice.

Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare