Connect with us

Publicat cu

pe

Alegerile au trecut de aproape două luni. Este liniște! Clasa politică a amuțit – sau, poate că, după această bătălie, nu mai are puteri nici măcar să-și lingă rănile. În schimb, clasa zero era cât pe ce să se transforme (din nou) în grupa pregătitoare. În primele luni din mandatul Ponta 2 s-a produs o bâlbâială la nivel înalt: inițial, ministrul educației a susținut (bâlbâindu-se) – că se va menține la școală clasa zero, iar la o zi diferență, premierul s-a pronunțat pentru încadrarea grupei pregătitoare la grădiniță.

Problema ridicată de aceste propuneri nu era doar în ce clădire vor învăța micuții, ci dacă vor avea un loc sigur într-o instituție de învățământ. Cu alte cuvinte, dacă vor sta acasă sau vor fi integrați în sistemul educațional primar.  În general, grădinițele au un deficit mare de locuri pentru copii. Prin introducerea obligativității clasei zero, tot mai mulți copii aveau șansa să parcurgă o formă de învățământ de la o vârstă mai fragedă.

În timp ce în majoritatea țărilor europene, copiii de 4-5 ani știu să lucreze la calculator, în România, o bună parte dintre copiii care nu au prins un loc la grădiniță nu știu să scrie nici la vârsta de 7 ani.

Trebuie spus că noua lege a învățământului este în pas cu tendințele europene de a micșora vârsta de școlarizare de la 7 ani la 5-6 sau chiar 3 ani. „Cei șapte ani de acasă” se transformă treptat în „trei”. Participarea copiilor de 3 ani la învățământul preșcolar a fost aproape generalizat în Belgia, Danemarca, Spania, Franța și Islanda în 2009, depășind cifra de 95%. Cu toate acestea, premierul român aproape că l-a convins pe ministrul educației, Remus Pricopie, să treacă clasa zero la grădiniță. Cu alte cuvinte, să limiteze accesul a câtorva zeci de mii de copii la învățământ.

Raluca Turcan, deputat PDL, membră în comisia de educație a susținut păstrarea clasei zero la școală, cu următoarele argumente: „întoarcerea clasei pregătitoare la grădiniţe ar avea efecte dezastruoase. În primul rând, grădiniţele vor fi supra-aglomerate cu copiii care sunt acum în grupa mare – peste 150.000 de copii ar rămâne în grădiniţe anul viitor, iar copiii de grupă mică nu ar mai avea loc. În același timp, mii de învăţătoare nu ar mai avea de ales şi ar trebui să devină educatoare, iar 7.000 de săli de clasă utilate pentru clasa pregătitoare vor rămâne goale. Astfel, investițiile făcute de stat în utilarea acestor săli de clasă vor fi irosite”.

Săptămâna trecută și fostul ministru al educației, actualul consilier de la Cotroceni, a avut o poziție publică pe această temă. Daniel Funeriu a susținut faptul că „în anul școlar 2012-2013 au mers la grădiniță și în învățământul primar cu 37.500 de copii mai mult decât în anul școlar precedent. Tendința era de scădere cu 15.000 de elevi pe an. Avem cu 60 000 de copii mai mult în grupa mică. Avem așadar 60.000 de familii ai căror copii nu ar fi avut loc la grădiniță înainte, dar acum au. Se continuă tendința de reducere a abandonului școlar al copiilor de până în clasa a IV-a. Conform acestuia – 10.000 de copii mai puțin abandonează școala. Abandonul a scăzut cu aproape 70% între 2009 și 2012”.

Și reprezentanţii UNICEF România susţin păstrarea la şcoală a clasei pregătitoare: „avem mai mulţi copiii care frecventează grădiniţa, iar ceilalţi se acomodează treptat cu mediul şcolar”, crede Luminiţa Costache, specialist în educaţie al UNICEF.

De câteva săptămâni, fostul ministru al educației, Ecaterina Andronescu, susține ideea premierului Victor Ponta, de a trece clasa zero la grădiniță. Că argumentele de mai sus nu au putut să o facă să se  răzgândească, am văzut, dar ce a făcut-o să nu mai dorească acest lucru după ce acum zece ani l-a susținut și promovat chiar ea? În iunie 2003, printr-o modificare adusă Legii Învăţământului, cu câteva zile înainte de a părăsi scaunul de ministru, aceasta a redus vârsta de acces în învăţământul obligatoriu la 6 ani, lăsându-le însă părinţilor posibilitatea de a-i aduce la şcoală şi un an mai târziu.

Săptămâna aceasta, după lupta din comisia de educație pe marginea bugetului alocat învățământului în anul 2013, Ministerul Educației împreună cu federațiile sindicale din învățământ și reprezentanții asociațiilor de părinți au semnat un acord comun care reglementează și problema grupei pregătitoare/a clasei zero. Totul rămâne ca înainte. Noutatea este faptul că se introduce „consultarea părinților” până la 31 martie a.c. pentru a hotărî dacă își vor mai ține copiii încă un an la grădiniță sau îi vor înscrie la școală, în grupa pregătitoare. Se menționează că “autorităţile locale şi instituţiile de învăţământ vor coopera în vederea identificării celor mai bune soluţii de asigurare a spaţiilor”, însemnând că unii dintre micuții de șase ani vor învăța în puținele grădinițe în care vor exista locuri.

Documentul prevede ca micuții de șase ani să fie incluși în învățământul primar obligatoriu și în anul școlar 2013-2014. În plus, se arată că, până la 1 septembrie a.c., „vor fi continuate investițiile în vederea soluționării tuturor problemelor legate de mobilier” și că proiectul „Școala după școală” va fi extins în școli la cerere. La fel ca în varianta fostului ministru, actualii guvernanți spun că vor „continua procesul de formare a cadrelor didactice care predau la clasa pregătitoare” și că vor „asigura o mai bună informare publică asupra acestei clase”.

 

Politică

Ciucă, despre renunţarea de către PNL şi PSD la candidatura lui Cîrstoiu: Am constatat că nu reuşeam să îndeplinim obiectivul

Publicat cu

pe

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, la Băileşti, că decizia PNL şi PSD de a renunţa la susţinerea candidatului comun Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei şi a avea candidaţi separaţi a venit în baza unei analize care arăta că astfel cele două formaţiuni nu reuşeau să îşi îndeplinească obiectivul de a câştiga alegerile în Bucureşti.

Întrebat cum s-a ajuns la ideea unei candidaturi separate la Primăria Capitalei, Nicolae Ciucă a spus că liberalii şi social democraţii au considerat că este bine să ia o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale.

„A fost o analiză pe baza datelor despre modul în care evolua candidatul comun ales de coaliţie şi în momentul în care s-a identificat faptul că nu reuşim să ne îndeplinim obiectivul, am considerat că este bine să luăm o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale. De cealaltă parte, considerăm că este important ca alături de mesajele pe care le-am dat legate de echilibru şi stabilitate, inclusiv în campania electorală, să facem trecerea de la o campanie negativă la una pozitivă, să lăsăm bucureştenilor şansa să aleagă între patru candidaţi, pentru că orice soluţie am fi ales cu un candidat comun, fie din partea PSD, fie din partea PNL, ar fi maximizat şansele primarului în funcţie sau ale candidatului deja înscris, care, aşa cum arată sondajele, au şansele cele mai mari. Această situaţie ducea la o confruntare doar între doi candidaţi”, a spus Ciucă, aflat marţi într-o vizită în judeţul Dolj.

Preşedintele PNL a mai afirmat că în acest moment se poate vorbi despre o resetare a competiţiei politice şi în felul acesta „electoratele, atât cel liberal, cât şi cel social-democrat pot să intre cu o altă speranţă”.

Despre candidatul PNL, Sebastian Burduja, preşedintele PNL a afirmat că acesta este singurul candidat care nu a fost niciodată în funcţia de primar.

„Din perspectiva PNL, venim cu un candidat care este o opţiune nouă, diferă de ceilalţi pentru că nu este în funcţie, nu a fost niciodată în administraţie la nivel local”, a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă medicul Cîrstoiu va primi o funcţie în Guvern, Ciucă a răspunss că „nici nu s-a pus problema”. „A fost o discuţie cât se poate de decentă pe cifre, era clar că nu există nicio speranţă să putem recupera, motiv pentru care s-a luat această hotărâre”, a afirmat preşedintele PNL.

Citește mai departe

Politică

Ciolacu: Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie; Gabriela Firea, cea mai bună alegere

Publicat cu

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat marţi că decizia ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primăria Capitalei a fost „dificilă”, dar este soluţia corectă şi a afirmat că Gabriela Firea este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care „îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”.

„Decizia ca PSD şi PNL să meargă cu propriii candidaţi la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluţia corectă pentru bucureştenii condamnaţi de patru ani la frig, mizerie, poluare şi trafic blocat care, în loc de soluţii, aveau de ales acum doar între incompetenţă şi circ!”, a afirmat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul social-democraţilor a punctat că Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie, iar acesta nu poate fi decât Gabriela Firea.

„Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie şi este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraişte de Nicuşor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, preşedintele organizaţiei PSD Bucureşti! Este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”, a spus Ciolacu.

În altă ordine de idei, premierul i-a mulţumit lui Cătălin Cîrstoiu pentru efortul depus în această perioadă şi i-a urat succes Gabrielei Firea în competiţia electorală pentru funcţia de primar general.

Citește mai departe

Politică

Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie

Publicat cu

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat „un model liberal de administraţie”.

„Toate aceste cancanuri (…) este neplăcut pentru bucureşteni. Din respect pentru ei, trebuie să să mergem înainte şi să le prezentăm un model liberal de administraţie”, a spus ministrul Energiei, adăugând că „întotdeauna” a pus interesul oamenilor „mai presus”.

„Îmi doresc să văd o campanie fără atacuri între niciunul dintre participanţi, să fie o campanie altfel, pentru democraţia adevărată. Aşa trebuie să fie România, după 34 de ani, în care să vorbim realmente pentru bucureşteni pe soluţii, pe programe, pe investiţii, cum ar trebui să arate o capitală europeană. Asta este miza. Poate Bucureştiul să dea exemplul unei altfel de campanii?”, a arătat Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Ministrul Energiei îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa oficială în Coreea de Sud.

Coaliţia a decis luni seara să propună candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice.

Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare