Una dintre cele mai puternice modalități de a sprijini pe cineva este și cea mai simplă: începe o conversație.

Când un prieten, partener, membru al familiei sau coleg de muncă este supărat, probabil te-ai întrebat cum să-l faci să se simtă mai bine. Să-i lași puțin spațiu? Să-i oferi un baton de ciocolată? Să-i oferi o îmbrățișare? Abordarea ideală depinde de persoană și de context, spun experții. Un număr limitat de cercetări sugerează că una dintre cele mai puternice moduri de a calma sentimentele unei persoane este să începi o conversație, prezintă New York Times.

Cuvintele joacă un rol puternic în modelarea emoțiilor oamenilor, deoarece oamenii sunt o specie socială. Creierul oamenilor este fin adaptat la informațiile pe care le primește din partea celorlalți și „le folosește în mod constant ca feedback, pentru a schimba comportamentele și răspunsurile”, a spus Razia Sahi, doctorand în psihologie la Universitatea din California, Los Angeles, care studiază modul în care interacțiunile sociale influențează emoțiile oamenilor.

Cuvintele pe care le folosim pentru a-i consola pe alții contează, deoarece unele forme de sprijin verbal s-au dovedit a fi mai utile decât altele. Într-un mic studiu publicat pe 8 decembrie, Sahi și colegii ei au descoperit că, oamenii consideră validarea expresiilor precum: „Înțeleg de ce te simți așa” sau „Sună foarte greu”, ca fiind deosebit de reconfortante.

Alte forme de feedback, cum ar fi să ajuți pe cineva să recunoască că lucrurile se vor îmbunătăți sau să încurajezi o persoană să vadă situația dintr-o nouă perspectivă, pot ajuta și ele, sugerează cercetările. Uneori, astfel de răspunsuri pot fi chiar mai utile decât frazele de validare pe termen lung. „Diferitele strategii răspund nevoilor diferite”, a spus Karen Niven, profesor de psihologie organizațională la Sheffield University Management School din Marea Britanie, care studiază modul în care oamenii influențează emoțiile celor din jur.

Astfel, cercetătorii au pus la îndemână un ghid pentru a ajuta persoanele care trec prin momente grele, să se simtă mai bine:

Validează-le emoțiile

O concluzie puternică a cercetării este că, atunci când le spunem oamenilor că nu ar trebui să se simtă atât de rău, îi face să se simtă și mai rău. Într-un studiu de referință publicat în 2012 , cercetătorii au ascultat 228 de apeluri telefonice între clienții furioși și reprezentanții serviciului pentru clienți, care s-au ocupat de întrebări și plângeri legate de facturarea medicală. În momentul în care reprezentanții le-au spus clienților supărați să se „calmeze” sau să se „relaxeze”, clienții au devenit, de obicei, mai supărați.

Aceste tipuri de strategii se întorc, deoarece implică faptul că sentimentele persoanei „s-ar putea să fie nepotrivite sau că emoția sa ar putea fi mai intensă decât o cere situația”, a explicat Sahi. Dacă le transmiți din neatenție că reacționează exagerat, paradoxal, nu va face decât să le facă emoția mai puternică, transmite NYT.

„Nu există dovezi în cadrul niciunui studiu că acest lucru funcționează bine”, a spus dr. Niven.

În noul lor studiu, care a implicat două experimente, Sahi și colegii ei au întrebat 318 persoane de ce fel de feedback ar avea nevoie din partea altora pentru a se simți consolați după ce au experimentat un conflict cu cineva cunoscut (o ceartă cu un prieten sau un coleg de cameră ori, sentimente de trădare). Validarea a fost cea care a câștigat. Participanții au spus că au găsit comentariile afirmative de genul: „Îmi pot imagina că a fost dificil”, să fie mai reconfortante decât alte tipuri de feedback, care au încercat să ajute o persoană să-și schimbe gândirea despre problemă, cum ar fi: „Încercă să vezi ambele părți ale situației ” sau „Încercă să te concentrezi pe paharul pe jumătate plin, nu pe jumătate gol”.

„Când oamenii te aud și spun că te înțeleg, simți încredere, te simți îngrijit, te simți conectat”, a spus Dr. Sahi, „și a te simți conectat cu alți oameni este extrem, extrem de important pentru noi.” Deoarece strămoșii noștri aveau mai multe șanse să supraviețuiască atunci când erau membrii ai unui grup, dorința de a fi acceptați de alții „este un instinct de supraviețuire pe care l-am încorporat în noi”, a explicat ea.

Cu toate acestea, nu toată lumea este receptivă la o astfel de abordare, deoarece poate fi nulă, a relatat Sahi. Așa că, mai întâi, ascultă cum discută situația lor, a transmis aceasta. Cercetătorii au descoperit că oamenii oferă indicii cu privire la ceea ce își doresc pe baza cuvintelor pe care le folosesc. Dacă se concentrează asupra emoțiilor lor, spunând ceva de genul: „Simt că nu le pasă de mine”, probabil că vor căuta doar validare. Dacă, pe de altă parte, ei spun că și-ar dori să se simtă diferit sau că vor să știe cum să rezolve o problemă, atunci „vă invită să-i ajutați”, a explicat Dr. Sahi.

Acordă atenție dacă acceptă rezolvarea problemelor

Dacă cealaltă persoană este deschisă să te lase să o ajuți să elaboreze soluții, s-ar putea să vrei totuși să începi prin a-i valida sentimentele, a sugerat dr. Niven. Spune-le că înțelegi de ce se simt așa cum se simt sau că ai fi reacționat în mod similar. Studiile au descoperit că oamenii sunt mai receptivi la sfaturi după ce au fost făcuți să se simtă sprijiniți emoțional, decât dacă nu au primit nicio validare, conform NYT.

Apoi, implică-te într-o strategie de rezolvare a problemelor. Participanții la studiul făcut de Sahi au găsit cea mai utilă abordare numită „distanțare temporală”. Acest lucru implică ajutarea oamenilor să înțeleagă faptul că, deși lucrurile pot fi grele acum, probabil că se vor îmbunătăți în timp. Oamenii au preferat această abordare în schimbul strategiilor menite să-i facă să se simtă mai optimiști (cum ar fi formularea „paharul pe jumătate plin”) sau sugestiile pentru a încerca să vadă situația dintr-o perspectivă diferită. Nu este clar de ce această abordare a fost cea aleasă, dar poate că această concluzie a fost posibilă, deoarece nu simți confruntare sau invalidare, a spus dr. Niven, care nu a fost implicat în cercetare.

De asemenea, poate ajuta să iei în considerare modul în care persoana supărată ți-a oferit sprijin în trecut, a zis Sahi. Studiul ei a constatat că, oamenii care aveau tendința de a oferi altora sfaturi pentru rezolvarea problemelor preferau, de asemenea, să primească aceeași formă de sfat atunci când erau supărați.

Unele probleme, totuși, ar putea necesita o intervenție mai serioasă. Poate că un prieten neagă o relație abuzivă și vrei să-l ajuți să recunoască gravitatea situației. În circumstanțe în care dorești să contestezi perspectiva cuiva, explică mai întâi că feedback-ul se bazează pe cât de mult îți pasă de persoana respectivă, a prezentat Jamil Zaki, psiholog social la Universitatea Stanford. „Spune: „Îmi doresc cu adevărat să te simți împlinit. Vreau să te simți puternic. Și cred că această situație specială în care te afli, ar putea merge împotriva acestui obiectiv’”, a spus el.

Puterea gândului este cea care contează

Deși poate fi greu de știut cum să ajutăm cel mai bine pe cineva, dr. Zaki a subliniat că ar trebui să fim încrezători că încercările noastre vor fi apreciate, chiar și în momentele în care nu știm ce facem.

Într-un mic studiu publicat în 2022, cercetătorii au descoperit că oamenii au subestimat, de obicei, cât de utile ar fi fost încercările lor de a-i ajuta pe alții, pentru că se temeau că sfaturile lor nu sunt perfecte. Cercetătorii au descoperit că oamenii apreciau sprijinul, chiar dacă acesta nu era exact aliniat cu nevoile lor, ilustrează aceeași sursă.

Cu alte cuvinte, ceea ce contează cel mai mult nu este că spui ceea ce trebuie, ci că ești prezent și încerci să ajuți. „Putem face diferența pentru alți oameni cu un efort relativ mic”, a spus dr. Zaki. „Uneori, doar să fii acolo este tot ce trebuie să faci.”

Creșterea copiilor este una dintre cele mai grele și împlinitoare locuri de muncă din lume și totodată cea pentru care s-ar putea să te simți cel mai puțin pregătit.

Aceste 9 sfaturi, examinate de către experții medicali de la KidsHealth pentru creșterea copiilor, te pot ajuta să te simți mai împlinit ca părinte și să creezi o conexiune mai bună de tipul relației părinte-copil.

1. Crește stima de sine a copilului

Copiii încep să-și dezvolte sentimentul de sine ca bebeluși, atunci când se văd prin ochii părinților lor. Tonul vocii, limbajul corpului și fiecare expresie sunt absorbite de copiii tăi. Cuvintele și acțiunile tale ca părinte afectează dezvoltarea stimei de sine mai mult decât orice altceva încă de la o vârstă fragedă.

Lăudarea realizărilor, oricât de mici, îi va face să se simtă mândri, lăsând copiii să facă lucrurile în mod independent îi va face să se simtă capabili și puternici. În schimb, compentariile disprețuitoare sau compararea nefavorabilă a unui copil cu altul îi va face pe copii să se simtă lipsiți de valoare.

Evită să faci declarații încărcate negativ sau să folosești cuvinte ca arme. Comentarii de genul: „Ce prostie ai făcut!” sau „Te comporți ca un copil mai mult decât fratele tău mai mic!”, provoca pagube la fel ca loviturile fizice.

Alege-ți cuvintele cu grijă și fii plin de compasiune. Spune-le copiilor tăi că toată lumea greșește și că îi iubești în continuare, chiar și atunci când nu le apreciezi comportamentul.

2. Felicită-ți copiii atunci când au un comportament bun

Te-ai gândit vreodată de câte ori reacționezi negativ asupra copiilor tăi, într-o anumită zi? S-ar putea să te trezești că vei critica mult mai des decât vei complimenta. Cum te-ai simți în legătură cu un șef care te-a tratat cu atâta îndrumare negativă, chiar dacă a fost bine intenționat?

Abordarea mai eficientă este să-i surprinzi pe copii făcând ceva corect: „Ți-ai făcut patul fără să ți se ceară, este grozav!” sau „Te priveam jucându-te cu sora ta și ai avut foarte multă răbdare”. Aceste afirmații vor ajuta mai mult să încurajeze un comportament bun pe termen lung decât mustrările repetate, ne transmit experții.

Găsește ceva de lăudat în fiecare zi. Fii generos cu recompense precum dragostea, îmbrățișările și complimentele, deoarece ele pot face minuni. În curând, vei descoperi că, prin acest mod, „crește” mai mult comportamentul pe care ai dori să îl vezi.

3. Stabilește limite și fii consecvent cu disciplina ta

Disciplina este necesară oriunde. Scopul disciplinei este de a ajuta copiii să aleagă comportamente acceptabile și să învețe autocontrolul. Ei pot testa limitele pe care le stabilești pentru ei, dar au nevoie de acele limite pentru a deveni adulți responsabili.

Stabilirea regulilor casei îi ajută pe copii să-ți înțeleagă așteptările și să dezvolte autocontrolul. Unele reguli ar putea include: fără televizor până când nu termină temele; fără loviri, insulte sau tachinări dureroase.

S-ar putea să-ți dorești să ai un sistem în vigoare: un avertisment, urmat de consecințe precum un „time out” sau pierderea privilegiilor. O greșeală comună pe care o fac părinții este nerespectarea consecințelor. A fi consecvent presupune să îi învețe ce așteptări ai din partea lor.

4. Fă-ți timp pentru copiii tăi

Este adesea greu pentru părinți și copii să se întâlnească pentru o masă în familie, dar să și petreacă timp de calitate împreună. Probabil că nu există nimic care să nu le placă mai mult copiilor. Trezește-te cu 10 minute mai devreme dimineața ca să puteți lua micul dejun împreună sau să lași vasele în chiuvetă, seara, și să faceți o plimbare după cină. Copiii care nu primesc atenția pe care și-o doresc de la părinți deseori se comportă inadecvat pentru că sigur vor fi observați în acest fel.

Mulți părinți consideră că este satisfăcător să programeze timp împreună cu copiii lor. Creați o „noapte specială” în fiecare săptămână pentru a fi împreună și lasă-i pe copii să ajute să decidă cum să-și petreacă timpul. Caută alte modalități de a vă conecta: pune o scrisoare sau ceva special în cutia de prânz a copilului, deoarece aceste metode ajută la consolidarea relației dintre voi.

Adolescenții par să aibă nevoie de mai puțină atenție din partea părinților lor decât copiii mai mici. Deoarece există mai puține ferestre de oportunitate pentru părinți și adolescenți de a se reuni, părinții ar trebui să facă tot posibilul pentru a fi disponibili atunci când adolescentul își exprimă dorința de a vorbi sau de a participa la activitățile de familie. Participarea la concerte, jocuri și alte evenimente cu adolescentul, comunică grija și vă permite să aflați mai multe despre adolescent și prietenii lui.

Nu te simți vinovat dacă ești un părinte care lucrează. Copiii își vor aminti de multele lucruri mici pe care le faci: să faci popcorn, să joci cărți, să faceți cumpărături împreună. Fii deschis!

5. Fii un model bun

Copiii mici învață multe despre cum să acționeze urmărindu-și părinții. Cu cât sunt mai tineri, cu atât iau mai multe indicii de la tine. Înainte de a da lovituri sau de a-ți arunca topul în fața copilului, gândește-te la asta: așa vrei să se comporte copilul tău când este furios? Fii conștient de faptul că ești urmărit în mod constant de copiii tăi. Studiile au arătat că cei mici care lovesc au, de obicei, un model pentru agresivitate acasă.

Modelează trăsăturile pe care dorești să le vezi la copii: respect, prietenie, onestitate, bunătate, toleranță. Manifestă un comportament altruist. Fă lucruri pentru alți oameni fără a te aștepta la o recompensă. Exprimă mulțumiri și complimente. Mai presus de toate, tratează-ți copiii așa cum te aștepți ca alți oameni să te trateze.

6. Comunicarea este o prioritate

Nu poți aștepta de la copii să facă totul pur și simplu pentru că tu, ca părinte, „așa spui”. Ei vor și merită explicații la fel de mult ca adulții. Dacă nu ne facem timp să explicăm, copiii vor începe să devină confuzi. Părinții care relaționează în raport cu cei mici, le permit să înțeleagă și să învețe fără a judeca.

Setează-ți așteptările pe care le ai, în mod clar. Dacă există o problemă, descrie-o, exprimă-ți sentimentele și invită-ți copilul să lucreze cu tine la o soluție. Asigurați-vă că includeți consecințele. Fă sugestii și oferă alegeri. Fii deschis și la sugestiile copilului tău. Copiii care participă la decizii sunt mai motivați să le ducă la îndeplinire.

7. Fii flexibil și dispus să-ți adaptezi stilul parental

Dacă te simți adesea „dezamăgit” de comportamentul copilului tău, poate că ai așteptări nerealiste. Părinții care gândesc la modul „trebuie” și nu la modul: „copilul meu ar trebui să fie învățat până acum”, ar putea considera util să citească mai multe despre subiect sau să discute cu alți părinți, ori specialiști în dezvoltarea copilului.

Mediul copiilor are un efect asupra comportamentului lor, așa că ai putea să modifici acest comportament, schimbând mediul. Dacă te trezești că îi spui în mod constant „nu”, copilului tău de 2 ani, caută modalități de a-ți modifica mediul înconjurător, astfel încât mai puține lucruri să fie interzise. Acest lucru va cauza mai puțină frustrare pentru amândoi.

Pe măsură ce copilul tău se schimbă, va trebui să-ți schimbi treptat stilul parental. Sunt șanse ca ceea ce funcționează acum cu el, să nu mai funcționeze la fel de bine într-un an sau doi.

Adolescenții tind să se uite mai puțin la părinți și mai mult la colegii lor pentru modele de urmat. În acest caz este imposrtant să continui să oferi îndrumări, încurajare și disciplină adecvată, permițând în același timp adolescentului tău să câștige mai multă independență. Profită de fiecare moment disponibil pentru a face o conexiune!

8. Arată că dragostea ta este necondiționată

Ca părinte, ești responsabil pentru corectarea și îndrumarea copiilor tăi. Însă, modul în care îți exprimi îndrumările de corectare face toată diferența în modul în care un copil le primește.

Când trebuie să îți confrunți copilul, evită învinovățirea, criticarea sau găsirea greșelilor care rănesc stima de sine și pot duce la resentimente. În schimb, încearcă să încurajezi, chiar și atunci când îți disciplinezi copiii. Asigură-te că ei știu că, deși vrei și te aștepți la a fi mai bine data viitoare, dragostea ta este acolo, indiferent de circumstanțe.

9. Cunoaște-ți propriile nevoi și limitări ca părinte

Trebuie să recunoști și că ești un părinte imperfect, însă trebuie să îți dorești să evoluezi din acest punct de vedre. Ai puncte tari și puncte slabe. Recunoaște-ți abilitățile: „sunt iubitor și dedicat”. Promite să lucrezi la punctele tale slabe: „Trebuie să fiu mai consecvent cu disciplina”. Încearcă să ai așteptări realiste pentru tine, partenerul tău și copiii tăi. Nu trebuie să ai toate răspunsurile: fii iertător cu tine însuți.

Încercă să faci din parenting un loc de muncă gestionabil. Concentrează-te pe zonele care necesită cea mai mare atenție mai degrabă, decât să încerci să abordezi totul dintr-o dată. Recunoaște atunci când ești epuizat. Ia-ți timp și de la educația parentală pentru a face lucruri care te vor face mai relaxat și fericit.

Concentrarea asupra nevoilor tale nu te face egoist. Acest lucru înseamnă pur și simplu că îți pasă de propria ta bunăstare, care este o altă valoare importantă de modelat pentru copiii tăi.

Ludovic Orban, premierul României, a declarat pentru ZF că datele privind evoluţia economică din România vor fi revizuite după execuţia bugetară la şase luni, însă nu crede economia va scădea cu mai mult de 3% în 2020. În acest moment Guvernul lucrează cu o prognoză de scădere economică de 1,9% şi un deficit bugetar echivalent cu 6,7% din PIB.

„Vedem ce vor arăta cifrele la şase luni şi vom revizui prognozele în funcţie de acestea. Personal nu cred că revizuirea va fi dură, cred că economia va scădea cu maxim 3% anul acesta”, a declarat pentru ZF, premierul Orban.

Prognoza pe care lucrează Guvernul, de scădere economică de 1,9%, este una dintre ele mai optimiste. Instituţiile internaţionale văd o scădere economică de cel puţin 5 procente pentru România în acest an.