Restructurarea şi privatizarea sectorului întreprinderilor de stat s-au efectuat în România cu un succes limitat, finanţarea sustenabilă a sistemului de sănătate va necesita reforme fundamentale, iar planurile de acţiune pentru remedierea deficienţelor din administraţia publică sunt implementate într-un ritm redus, fapt care afectează şi absorbţia fondurilor UE, menţionează un document întocmit de serviciile Comisiei Europene şi dat publicităţii în luna iulie. Pe de altă parte, raportul notează că, în prezent, condiţiile macroeconomice care continuă să se îmbunătăţească şi solida majoritate a coaliţiei aflate la guvernare asigură un mediu favorabil pentru implementarea reformelor structurale, în scopul deblocării potenţialului de creştere al României.

Documentul este realizat de Directoratul General Afaceri Economice şi Financiare al CE şi de experţi externi şi analizează modul de îndeplinire a ultimelor două acorduri pe care România le-a avut cu finanţatorii internaţionali, UE, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în 2009-2011 şi respectiv 2011-2013.

Raportul notează că bilanţul celor două acorduri de finanţare a fost unul amestecat, cu un progres rezonabil în zona de reglementare, dar cu un progres redus în ceea ce priveşte schimbările concrete din teren. Deşi majoritatea condiţionalităţilor legate de cadrul de reglementare au fost implementate pe hârtie, ele vor produce efecte reale numai prin implementarea lor în practică, apreciază autorii documentului. Mai mult decât atât, unele reforme structurale care până acum au fost evitate trebuie abordate serios, pentru a oferi perspective economice îmbunătăţite.

În ceea ce priveşte guvernanţa fiscală, raportul menţionează printre realizări adoptarea legii responsabilităţii fiscale, crearea unui Consiliu fiscal independent, realizarea unei reforme majore a sistemului de pensii pentru creşterea sustenabilităţii pe termen lung a finanţelor publice, precum şi reforma sistemului de plăţi publice. Totuşi, persistenţa arieratelor indică faptul că mecanismele bugetare şi de control al angajamentelor sunt încă insuficiente. Arieratele guvernamentale continuă să reprezinte în jur de 0,5% din PIB. În timp ce arieratele la nivelul guvernului central şi al sistemului de securitate socială au fost controlate relativ bine, tentativele de a controla aceste arierate la nivelul administraţiei locale au înregistrat un succes limitat.

Arieratele din sistemul sanitar au fost reduse, dar problemele rămân. Vor fi necesare reforme fundamentale pentru a avea un sistem sustenabil de finanţare şi pentru a ameliora sistemul de sănătate şi serviciile medicale. Structura de furnizare a serviciilor medicale este ineficientă din punctul de vedere al costurilor, serviciile de îngrijire în ambulatoriu sunt slabe şi subfinanţate, iar spitalele au o capacitate prea mare, fiind ineficiente din cauza acestui lucru. Abordarea acestor chestiuni va fi importantă pentru ca România să poată utiliza mai bine resursele sale limitate şi să amelioreze rezultatele la o serie de indicatori din domeniul sănătăţii, apreciază raportul.

Reforma pieţei muncii s-a axat pe combaterea muncii la negru şi pe creşterea flexibilităţii masei de salariaţi, în condiţiile în care România are un sector al economiei ‘informale’ relativ mare, care reprezintă circa 30% din economie. Acest lucru are implicaţii negative asupra veniturilor fiscale, pentru competiţie şi pentru condiţiile de lucru. Pentru a reduce munca la negru, printre măsurile luate se află adoptarea în 2010 a unei strategii naţionale de combatere a muncii nedeclarate, încă în curs de implementare, şi a unei legi privind munca ocazională a zilierilor. Chiar înainte de începerea celui de al doilea program de finanţare au fost luate măsuri pentru creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a eficienţei dialogului social.

Raportul notează şi că România a adoptat noi legi privind gazele şi electricitatea pentru a transpune cel de-al treilea pachet energetic al UE şi a stabilit calendare pentru dereglementarea preţurilor la gaze şi electricitate în următorii ani. Unele progrese au fost realizate în descentralizarea reţelelor de furnizare a gazului şi electricităţii, în timp ce autoritatea de reglementare în domeniu are acum un statut mai independent. Totuşi, progresele legate de anumite condiţionalităţi – precum în asigurarea fluxului invers de gaze între România şi ţările vecine şi în renegocierea acordurilor cu Rusia privind tranzitul gazului – au fost limitate. În privinţa transportului feroviar se notează că obiectivele programelor de asistenţă financiară au fost îndeplinite în general, în ciuda numeroaselor întârzieri, în special în legătură cu independenţa autorităţii de regulamentare şi cu determinarea taxelor de acces la sistemul feroviar.

Nu în ultimul rând, documentul relevă că absorbţia de fonduri UE, deşi s-a îmbunătăţit, rămâne cea mai scăzută din UE şi a rămas mult în urma ţintelor acordurilor. Absorbţia este afectată de lipsa unei coordonări ferme la cele mai înalte niveluri, care duce la absenţa prioritizării, reglementări prea complicate, la o legislaţie privind achiziţiile ineficientă şi neclară, cuplată cu proceduri anevoioase în domeniu. Totuşi, absorbţia de fonduri structurale, de coeziune şi din agricultură a crescut de la 0,9% în martie 2009, la 25% în mai 2013, notează documentul, subliniind că executivul comunitar face tot ce poate pentru a ajuta România să remedieze aceste neajunsuri. Pentru a îndepărta riscul unei masive dezangajări de fonduri în 2013 din cauza absorbţiei scăzute, în mai 2013 CE a propus Consiliului UE şi Parlamentului European să extindă cu un an termenul pentru angajarea acestor sume, prin modificare aşa-numitei reguli „n+3” pentru România şi Slovacia.

În condiţiile în care stabilitatea macroeconomică a fost recâştigată, este important ca reformele structurale să fie intensificate pentru a debloca potenţialul de creştere al României, fapt ce va necesita hotărâre din partea autorităţilor române. Condiţiile macroeconomice care continuă să se îmbunătăţească şi solida majoritate a coaliţiei aflate la guvernare asigură un mediu favorabil pentru implementarea reformelor structurale, fapt care va fi crucial pentru repornirea procesului de convergenţă cu perspectiva creşterii productivităţii şi, în timp, a nivelurilor veniturilor, apreciază raportul serviciilor CE. Un eşec ar atrage după sine riscul blocării României pe o cale de creştere care nu este cea optimă, chiar dacă stabilitatea macroeconomică poate fi păstrată în aceste condiţii, mai afirmă autorii documentului.