Connect with us

Publicat cu

pe

Niciun potenţial investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română, până marţi, la expirarea termenului, un motiv fiind situaţia financiară a companiei, dar și noua datorie stabilită de ANAF, a declarat directorul general al companiei, Ion Smeeianu, într-o conferinţă.

„Până în acest moment nu a fost niciun investitor”, a spus Smeeianu, citat de Mediafax.

Potenţialii investitori interesaţi să participe la privatizarea Poştei au solicitat prelungirea perioadei de depunere a ofertelor neangajante, după ce ANAF a calculat, în urma unui control, noi datorii fiscale, de 107 milioane lei (25 milioane euro).

„ANAF a identificat noi datorii fiscale, de 107 milioane de lei, aferente perioadei 2003-2012. Controlul a fost efectuat la cererea Ministerului pentru Societatea Informaţională”, au declarat agenţiei MEDIAFAX, săptămâna trecută, surse din companie.

În total, compania are în prezent obligaţii fiscale ce depăşesc 240 milioane de lei.
Smeeianu a afirmat că situaţia financiară negativă a Poştei şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei, au avut ca efect apariţia unei reticenţe din partea potenţialilor investitori.

„Poşta are datorii fiscale de 242 milioane de lei, sumă care include şi datoria calculată de ANAF, de 107 milioane de lei. Cea mai mare parte a datoriilor este efectul unui contract încheiat în mandatul directorului general Dan Mihai Toader, care prevedea acordarea de tichete de masa premium. Ne vom îndrepta în instanţă pentru a recupera prejudiciul, care se ridica la 42 milioane de lei”, a spus şeful Poştei.

În plus, investitorii au evitat să cumpere caietul de sarcini din cauza pierderilor provocate Poştei de respectarea prevederilor legate de serviciul universal în domeniul poştal.

„Serviciul universal generează pierderi din partea Poştei Române. Evaluarea acestor pierderi se va face în septembrie 2014. Acest element i-a îndepărtat pe potenţialii investitori. Un alt aspect negativ il reprezintă Contractul colectiv de muncă încheiat pentru perioada 2008-2018, ale cărui prevederi fac aproape imposibilă aplicarea unor măsuri de restructurare a activităţii operatorului poştal”, a spus Smeeianu.

El a adăugat că, după emiterea certificatului fiscal de către ANAF, situaţia privind datoriilor Poştei este clară şi potenţialii investitori pot realiza o serie de calcule economico-financiare.

„Soarta Poştei este acum în mâinile Guvernului. Se ia în calcul creşterea atractivităţii Poştei prin conversia acestor datorii în acţiuni. Potenţialii investitori au solicitat un răgaz pentru a vedea ce măsuri va lua Executivul. De asemenea, se ia în calcul şi reeşalonarea acestor datorii, aşa cum s-a procedat şi cu amenda aplicată de Consiliul Concurentei, pentru care plătim lunar 5,5 milioane de lei. Dacă se reeşalonează şi amenda aplicată de ANAF, vom avea de plătit 11 milioane de lei, suma aproape imposibil de achitat de Poşta Română. În prezent, Poşta are datorii totale, inclusiv cele fisclae, de 650 milioane de lei”, a spus Smeeianu.

Anul trecut, Poşta Româna a consemnat pierderi de 53 milioane de lei, comparativ cu 181 milioane de lei în 2011, la venituri de 1,255 miliarde de lei.

„Pe perioada mandatului meu, mai 2012-mai 2013, pierderea companiei a fost de 66 milioane de lei. Conform bugetului, cheltuielile de personal vor scădea în acest an cu 6,3% faţă de 2012. De asemenea, veniturile Poştei au fost estimate la 1,2 miliarde de lei. În primele patru luni avem venituri similare celor de dinaintea liberalizării pieţei de profil, de la 1 ianuarie 2013. Practic, în perioada ianuarie-aprilie a acestui an, media veniturilor lunare ale companiei a fost de 104,9 milioane de lei. De asemenea, în acelaşi interval, pierderea lunară medie a fost de 1,3 milioane de lei”, a spus şeful Poştei.

Datele prezentate de Smeeianu arată că, în perioada mai 2012-mai 2013, numărul salariaţilor disponibilizaţi prin pensionare şi sancţiuni a fost de 2.340.

„În prezent, Poşta are 32.000 de salariaţi care îşi desfăşoară activitatea în aproximativ 5.600 de unităţi poştale. În mai 2012, când am preluat conducerea companiei, Poşta avea peste 34.000 de salariaţi. Pentru acest an, conform unor calcule estimative, ar trebui să fie disponibilizaţi 4.458 de salariati, cu o variaţie de plus/minus 5%, în funcţie de ultimele verificări şi discutii cu sindicatele. Cei care vor fi disponibilizaţi vor primi, în funcţie de vechime, între 3 şi 30 de salarii”, a spus directorul general al Poştei.

El a adăugat că Poşta Româna va semna în cursul acestei săptămâni un contract pentru servicii de telefonie mobilă virtuală (MVNO) cu Orange România.

„Mai multe detalii vor fi date publicităţii într-o conferinţă. De asemenea, Poşta va avea o filială care va realiza operaţiuni de brokeraj în domeniul asigurărilor, propunerea urmând să fie discutată de Consiliul de Administraţie. Vom intra şi în zona francizelor şi în domeniul serviciilor bancare. Luăm în calcul trei variante, una dintre ele fiind înfiinţarea unui IFN. Vom continua şi informatizarea unităţile poştale, în prezent circa 1.300, fie prin credit furnizor fie prin închiriere de echipamente IT&C”, a mai spus Smeeianu.

Prezent la eveniment, directorul executival Direcţiei Strategie şi dezvoltare al Poştei, Alexandru Petrescu, a spus că lista lungă a celor interesaţi de privatizarea operatorului poştal a depăşit 50.

„Pe lista scurtă au rămas 3-4 investitori, din care doar doi au continuat discuţiile şi ne-am asteptat ca măcar unul dintre ei să vina pe ultima suta de metri cu o oferta neangajantă, dar datoria calculată de ANAF i-a făcut să solicite timp pentru a analiza noua situaţie. Există şi un element pozitiv în această situaţie. Acum se ştiu exact datoriile fiscale ale Poştei şi investitorul poate să îşi facă nişte calcule mai precise, care nu pot fi influenţate major după privatizare”, a spus Petrescu, care este şi şeful comisiei de privatizare.
Acţionarii Companiei Naţionale Poşta Română sunt Ministerul pentru Societatea Informaţională – 75% şi Fondul Proprietatea – 25%.

Poşta este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.

În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei.

Compania avea la sfârşitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi scăzuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.

Bugetul Poştei Române pentru acest an prevede venituri totale de 1,26 miliarde de lei şi profit zero.

În prezent, Poşta are circa 32.000 de angajaţi. Compania nu a prezentat datele financiare pentru 2012.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Ciucă, despre renunţarea de către PNL şi PSD la candidatura lui Cîrstoiu: Am constatat că nu reuşeam să îndeplinim obiectivul

Publicat cu

pe

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, la Băileşti, că decizia PNL şi PSD de a renunţa la susţinerea candidatului comun Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei şi a avea candidaţi separaţi a venit în baza unei analize care arăta că astfel cele două formaţiuni nu reuşeau să îşi îndeplinească obiectivul de a câştiga alegerile în Bucureşti.

Întrebat cum s-a ajuns la ideea unei candidaturi separate la Primăria Capitalei, Nicolae Ciucă a spus că liberalii şi social democraţii au considerat că este bine să ia o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale.

„A fost o analiză pe baza datelor despre modul în care evolua candidatul comun ales de coaliţie şi în momentul în care s-a identificat faptul că nu reuşim să ne îndeplinim obiectivul, am considerat că este bine să luăm o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale. De cealaltă parte, considerăm că este important ca alături de mesajele pe care le-am dat legate de echilibru şi stabilitate, inclusiv în campania electorală, să facem trecerea de la o campanie negativă la una pozitivă, să lăsăm bucureştenilor şansa să aleagă între patru candidaţi, pentru că orice soluţie am fi ales cu un candidat comun, fie din partea PSD, fie din partea PNL, ar fi maximizat şansele primarului în funcţie sau ale candidatului deja înscris, care, aşa cum arată sondajele, au şansele cele mai mari. Această situaţie ducea la o confruntare doar între doi candidaţi”, a spus Ciucă, aflat marţi într-o vizită în judeţul Dolj.

Preşedintele PNL a mai afirmat că în acest moment se poate vorbi despre o resetare a competiţiei politice şi în felul acesta „electoratele, atât cel liberal, cât şi cel social-democrat pot să intre cu o altă speranţă”.

Despre candidatul PNL, Sebastian Burduja, preşedintele PNL a afirmat că acesta este singurul candidat care nu a fost niciodată în funcţia de primar.

„Din perspectiva PNL, venim cu un candidat care este o opţiune nouă, diferă de ceilalţi pentru că nu este în funcţie, nu a fost niciodată în administraţie la nivel local”, a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă medicul Cîrstoiu va primi o funcţie în Guvern, Ciucă a răspunss că „nici nu s-a pus problema”. „A fost o discuţie cât se poate de decentă pe cifre, era clar că nu există nicio speranţă să putem recupera, motiv pentru care s-a luat această hotărâre”, a afirmat preşedintele PNL.

Citește mai departe

Politică

Ciolacu: Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie; Gabriela Firea, cea mai bună alegere

Publicat cu

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat marţi că decizia ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primăria Capitalei a fost „dificilă”, dar este soluţia corectă şi a afirmat că Gabriela Firea este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care „îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”.

„Decizia ca PSD şi PNL să meargă cu propriii candidaţi la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluţia corectă pentru bucureştenii condamnaţi de patru ani la frig, mizerie, poluare şi trafic blocat care, în loc de soluţii, aveau de ales acum doar între incompetenţă şi circ!”, a afirmat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul social-democraţilor a punctat că Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie, iar acesta nu poate fi decât Gabriela Firea.

„Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie şi este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraişte de Nicuşor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, preşedintele organizaţiei PSD Bucureşti! Este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”, a spus Ciolacu.

În altă ordine de idei, premierul i-a mulţumit lui Cătălin Cîrstoiu pentru efortul depus în această perioadă şi i-a urat succes Gabrielei Firea în competiţia electorală pentru funcţia de primar general.

Citește mai departe

Politică

Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie

Publicat cu

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat „un model liberal de administraţie”.

„Toate aceste cancanuri (…) este neplăcut pentru bucureşteni. Din respect pentru ei, trebuie să să mergem înainte şi să le prezentăm un model liberal de administraţie”, a spus ministrul Energiei, adăugând că „întotdeauna” a pus interesul oamenilor „mai presus”.

„Îmi doresc să văd o campanie fără atacuri între niciunul dintre participanţi, să fie o campanie altfel, pentru democraţia adevărată. Aşa trebuie să fie România, după 34 de ani, în care să vorbim realmente pentru bucureşteni pe soluţii, pe programe, pe investiţii, cum ar trebui să arate o capitală europeană. Asta este miza. Poate Bucureştiul să dea exemplul unei altfel de campanii?”, a arătat Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Ministrul Energiei îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa oficială în Coreea de Sud.

Coaliţia a decis luni seara să propună candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice.

Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare