CSAT a analizat, joi, Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034 și a arătat că România este direct interesată ca pe teritoriul național să existe capacități industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forțe pe timp de pace și menținerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război.

CSAT a analizat Planul de înzestrare a Armatei României 2025 – 2034

Membrii Consiliului au abordat în ședința de joi Planul de înzestrare a Armatei României 2025-2034, documentul pentru planificarea armamentelor, prin care se realizează corelarea dintre nevoile operaționale de tehnică și echipamente militare pentru dotarea structurii de forțe și resursele financiare preconizate a fi alocate pentru înzestrare, conform Administrației Prezidențiale.

„Schimbarea majoră a situaţiei regionale de securitate generate de postura agresivă a Federaţiei Ruse a determinat reanalizarea, reprioritizarea şi reconfigurarea programelor de înzestrare pentru dotarea şi dezvoltarea capabilităţilor militare necesare contracarării noilor ameninţări, inclusiv prin creşterea, în cadrul acestora, a achiziţiei cantităţilor de muniţii necesare pentru luptă şi pentru constituirea graduală a stocurilor”, se arată în comunicat, conform news.ro.

„Din această perspectivă, pentru protejarea intereselor esenţiale de securitate şi asigurarea securităţii aprovizionării, România este direct interesată ca pe teritoriul naţional să existe capacităţi industriale care să poată asigura atât producerea de tehnică militară modernă pentru dotarea structurii de forţe pe timp de pace şi menţinerea în stare operaţională a echipamentelor achiziţionate, cât şi fabricarea şi dezvoltarea de noi echipamente care să contribuie la multiplicarea capabilităţilor militare în situaţii de criză sau război”, se mai precizează în comunicat.

CSAT a arătat că „creşterea alocaţiilor bugetare pentru Apărare generează un efect direct şi asupra industriei de profil din România, care are oportunitatea de a iniţia un proces de transformare, retehnologizare şi adaptare prin atragerea de tehnologii noi performante şi know-how, prin colaborare cu companii din domeniu, consacrate la nivel internaţional”.

Senatorii PNL au depus un proiect de lege prin care pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei pot obține gratuit adeverințele de venit pentru recalcularea pensiilor, iar pentru pensionarii cu venituri cuprinse între 3.0001 și 6.000 de lei costurile se reduc la jumătate.

„Partidul Naţional Liberal vine în sprijinul pensionarilor pentru obţinerea adeverinţelor de venit prin reducerea la zero a taxelor pentru emiterea lor. Senatorii PNL au depus în procedură parlamentară propunerea legislativă prin care pensionarii pot obţine cu taxe zero adeverinţele de venit de la deţinătorii legali de arhive sau de la operatorii economici autorizaţi de Arhivele Naţionale pentru prestarea serviciilor, arhivisti”, a anunțat grupul parlamentar al PNL de la Senat.

Pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei pot obține gratuit adeverințele pentru recalcularea pensiilor

Senatorii PNL au depus în procedura parlamentară propunerea legislativă prin care pensionarii pot obține gratuit adeverințele de venit.

„Pensionarii cu pensii de până la 3.000 de lei pot solicita gratuit aceste adeverinţe, costul lor fiind decontat de către agenţiile judeţene pentru prestaţii sociale! Pentru pensionarii cu venituri din pensii cuprinse între 3.001 şi 6.000 lei, costurile pentru emiterea adeverinţelor se reduc la jumătate!”, au precizat aceștia.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a solicitat dezbaterea şi aprobarea acestei iniţiative în procedură de urgenţă, astfel încât ambele camere ale Parlamentului să poată aproba actul normativ cât mai repede.

Marcel Ciolacu a afirmat, marți, că România a obținut, prin Roxana Mînzatu, poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene și unul dintre cele mai importante portofolii – Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie.

„Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, România a obţinut poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi unul dintre cele mai importante portofolii – Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie. Un portofoliu major, care va administra o cincime din bugetul UE, mai exact 235 de miliarde de euro. Practic, România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană”, a anunţat, marţi, pe Facebook, Marcel Ciolacu.

Roxana Mînzatu, propunerea României de comisar european

Roxana Mînzatu, propunerea României de comisar european, va coordona atât partea de educație, cât și zona de politici sociale, precum și programele de finanțare aferente acestor domenii: Fondul Social European Plus, Fondul Social pentru Climă și Erasmus+.

„Astăzi eforturile românilor au primit şi recunoaşterea binemeritată prin acest portofoliu ce combină o greutate politică semnificativă şi fonduri substanţiale ale UE, cu potenţial legislativ şi politic solid şi acces esenţial la serviciile şi agenţiile Comisiei”, a adăugat Ciolacu.

Premierul a amintit că în prezent România este reprezentată la cel mai înalt nivel al conducerii Uniunii prin:

• Roxana Mînzatu, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar al unuia dintre cele mai relevante portofolii în arhitectura noii Comisii
• Victor Negrescu, vicepreşedinte al Parlamentului European
• Dragoş Benea, preşedinte al uneia dintre cele mai importante comisii din PE – Comisia REGIO, de dezvoltare regională