Connect with us

Publicat cu

pe

După epoca acordării facile a creditelor, economia trebuie să se adapteze la o cerere echilibrată şi sustenabilă din punct de vedere economic, consideră Raghuram Rajan, profesor de finanțe la școala de afaceri Booth din cadrul Universității Chicago și economist șef al Ministerului de Finanțe al Indiei, într-un articol pentru European Voice.

Există două idei fundamentale care au stat în spatele politicilor economice mondiale din ultimii ani. Prima susţine că lumea se confruntă cu o cerere scăzută comparativ cu oferta, iar a doua că stimuli monetari şi fiscali vor remedia decalajul.

Este oare posibil ca diagnosticul să fie corect, dar soluţia dată să fie greşită? Acest lucru ar explica de ce am făcut paşi mici până acum spre restabilirea creşterii economice la nivelul dinainte de criză. Şi ar sugera, de asemenea, că soluţiile noastre trebuie regândite.

Nivelul crescut al şomajului involuntar în economiile avansate indică faptul că cererea de forţă de muncă a rămas în urma posibilităţii de ofertă. Şomajul este cu atât mai crescut în domeniile care se dezvoltau masiv înainte de criză, cum ar fi construcţiile în Statele Unite, cu cât este şi mai întins, conducând la concluzia că pentru o utilizare deplină a forţei de muncă este nevoie de o cerere crescută.

Guvernanţii au apelat iniţial la măsuri precum tăieri bugetare şi rate ale dobânzii scăzute pentru a încuraja cererea. Dar cum datoriile statelor au crescut vertiginos, iar ratele dobânzilor de referinţă a ajuns la limită, băncile centrale s-au concentrat pe găsirea unor politici inovatoare pentru a încuraja cererea de forţă de muncă. Cu toate acestea, creşterea economică se petrece dureros de încet. De ce?

Dacă problema stă, de fapt, în presupunerea că toată cererea apare în mod egal? Ştim că, înaintea perioadei de criză, cererea a fost umflată de împrumuturi uriaşe. Când un împrumut se face mai uşor, nu creşte consumul celor înstăriţi, al căror venit nu le limitează cheltuielile; mai degrabă creşte consumul familiilor tinere, mai sărace, ale căror nevoi şi vise depăşesc cu mult veniturile pe care le pot avea. Nevoile lor pot fi diferite de cele ale înstăriţilor.

Falimentul care rezultă după ani de pompare a economiei cu datorii lasă în urmă o economie care alimentează prea mult cu ce nu trebuie.

În plus, bunurile cel mai uşor de cumpărat sunt cele care sunt uşor de catalogat ca secundare – case şi maşini, în locul perisabilelor. Iar preţurile în creştere ale caselor în unele regiuni facilitează mai multe împrumuturi pentru cheltuieli zilnice, pe bunuri cum ar fi scutecele sau mâncarea pentru copii.

Drept urmare, cererea stimulată prin datorii provine de la anumite gospodării, în anumite regiuni pentru anumite bunuri. Deşi catalizează o cerere mai generalizată – instalatorul mai în vârstă care munceşte mai mult într-o perioadă de creştere economică poate cheltui mai mult pe colecţia lui de timbre –, nu este exagerat să credem că mare parte din cererea încurajată de datorii este mai concentrată. Astfel, când împrumuturile devin limitate, gospodăriile care se bazau pe ele nu mai pot cheltui, iar cererea pentru anumite bunuri se modifică disproporţionat, în special în zone care se dezvoltau înainte.

Desigur că efectele se reflectă în toată economia – cum cererea pentru maşini scade, va scădea şi cea pentru oţel, iar mulţi dintre cei care lucrează în producţia de oţel vor fi disponibilizaţi. Dar cea mai crescută rată a şomajului se găseşte în construcţii şi în industria constructoare de maşini, precum şi în regiuni unde preţurile caselor au crescut extrem de repede.

Este uşor de observat de ce un stimul general al cererii, cum este reducerea impozitelor pe salarii, poate fi ineficient pentru readucerea pieţei muncii la un randament ridicat. Stimulul general se aplică oricui, nu numai celor care au făcut împrumuturi în trecut. Iar obiceiurile de a cheltui diferă – cei mai în vârstă şi mai înstăriţi îşi cumpără mai degrabă bijuterii de la Tiffany, decât o maşină de la General Motors. Şi nici cei care au făcut împrumut nu îşi vor da banii primiţi pe locuinţe – s-au convins că imobiliarele nu sunt o afacere care rezistă.

Citește mai departe
Apasă pentru a comenta

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Politică

Ciucă, despre renunţarea de către PNL şi PSD la candidatura lui Cîrstoiu: Am constatat că nu reuşeam să îndeplinim obiectivul

Publicat cu

pe

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat marţi, la Băileşti, că decizia PNL şi PSD de a renunţa la susţinerea candidatului comun Cătălin Cîrstoiu la funcţia de primar general al Capitalei şi a avea candidaţi separaţi a venit în baza unei analize care arăta că astfel cele două formaţiuni nu reuşeau să îşi îndeplinească obiectivul de a câştiga alegerile în Bucureşti.

Întrebat cum s-a ajuns la ideea unei candidaturi separate la Primăria Capitalei, Nicolae Ciucă a spus că liberalii şi social democraţii au considerat că este bine să ia o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale.

„A fost o analiză pe baza datelor despre modul în care evolua candidatul comun ales de coaliţie şi în momentul în care s-a identificat faptul că nu reuşim să ne îndeplinim obiectivul, am considerat că este bine să luăm o decizie care să asigure maximizarea scorului la alegerile locale. De cealaltă parte, considerăm că este important ca alături de mesajele pe care le-am dat legate de echilibru şi stabilitate, inclusiv în campania electorală, să facem trecerea de la o campanie negativă la una pozitivă, să lăsăm bucureştenilor şansa să aleagă între patru candidaţi, pentru că orice soluţie am fi ales cu un candidat comun, fie din partea PSD, fie din partea PNL, ar fi maximizat şansele primarului în funcţie sau ale candidatului deja înscris, care, aşa cum arată sondajele, au şansele cele mai mari. Această situaţie ducea la o confruntare doar între doi candidaţi”, a spus Ciucă, aflat marţi într-o vizită în judeţul Dolj.

Preşedintele PNL a mai afirmat că în acest moment se poate vorbi despre o resetare a competiţiei politice şi în felul acesta „electoratele, atât cel liberal, cât şi cel social-democrat pot să intre cu o altă speranţă”.

Despre candidatul PNL, Sebastian Burduja, preşedintele PNL a afirmat că acesta este singurul candidat care nu a fost niciodată în funcţia de primar.

„Din perspectiva PNL, venim cu un candidat care este o opţiune nouă, diferă de ceilalţi pentru că nu este în funcţie, nu a fost niciodată în administraţie la nivel local”, a spus Nicolae Ciucă.

Întrebat dacă medicul Cîrstoiu va primi o funcţie în Guvern, Ciucă a răspunss că „nici nu s-a pus problema”. „A fost o discuţie cât se poate de decentă pe cifre, era clar că nu există nicio speranţă să putem recupera, motiv pentru care s-a luat această hotărâre”, a afirmat preşedintele PNL.

Citește mai departe

Politică

Ciolacu: Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie; Gabriela Firea, cea mai bună alegere

Publicat cu

pe

Prim-ministrul Marcel Ciolacu, preşedintele PSD, a declarat marţi că decizia ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primăria Capitalei a fost „dificilă”, dar este soluţia corectă şi a afirmat că Gabriela Firea este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care „îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”.

„Decizia ca PSD şi PNL să meargă cu propriii candidaţi la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluţia corectă pentru bucureştenii condamnaţi de patru ani la frig, mizerie, poluare şi trafic blocat care, în loc de soluţii, aveau de ales acum doar între incompetenţă şi circ!”, a afirmat Ciolacu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Liderul social-democraţilor a punctat că Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie, iar acesta nu poate fi decât Gabriela Firea.

„Bucureştiul are nevoie de un om care ştie administraţie şi este capabil să aranjeze încă din prima zi de mandat lucrurile lăsate vraişte de Nicuşor Dan. Iar aceasta nu putea fi decât Gabriela Firea, preşedintele organizaţiei PSD Bucureşti! Este cea mai bună alegere pentru bucureştenii care îşi doresc mai puţin spectacol, dar mai multe soluţii la problemele zilnice cu care se confruntă”, a spus Ciolacu.

În altă ordine de idei, premierul i-a mulţumit lui Cătălin Cîrstoiu pentru efortul depus în această perioadă şi i-a urat succes Gabrielei Firea în competiţia electorală pentru funcţia de primar general.

Citește mai departe

Politică

Burduja: Din respect pentru bucureşteni, trebuie să le prezentăm un model liberal de administraţie

Publicat cu

pe

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a afirmat, marţi, că în actuala campanie pentru Primăria Capitalei, trebuie prezentat „un model liberal de administraţie”.

„Toate aceste cancanuri (…) este neplăcut pentru bucureşteni. Din respect pentru ei, trebuie să să mergem înainte şi să le prezentăm un model liberal de administraţie”, a spus ministrul Energiei, adăugând că „întotdeauna” a pus interesul oamenilor „mai presus”.

„Îmi doresc să văd o campanie fără atacuri între niciunul dintre participanţi, să fie o campanie altfel, pentru democraţia adevărată. Aşa trebuie să fie România, după 34 de ani, în care să vorbim realmente pentru bucureşteni pe soluţii, pe programe, pe investiţii, cum ar trebui să arate o capitală europeană. Asta este miza. Poate Bucureştiul să dea exemplul unei altfel de campanii?”, a arătat Sebastian Burduja, conform Agerpres.

Ministrul Energiei îl însoţeşte pe preşedintele Klaus Iohannis în vizita sa oficială în Coreea de Sud.

Coaliţia a decis luni seara să propună candidaturi separate la Primăria Capitalei, respectiv Gabriela Firea – PSD şi Sebastian Burduja – PNL, pentru a maximiza electoratele celor două partide, potrivit unor surse politice.

Sursele au precizat că cei doi candidaţi la Primăria Capitalei nu se vor ataca în campanie, ci vor avea o campanie constructivă, centrată pe soluţii pentru Bucureşti.

Citește mai departe

Facebook

Articole Populare