Primăria Romei se gândește să introducă o taxă de acces pentru Fontana di Trevi. Acest obiectiv este vizitat anual de milioane de persoane, iar măsura precizată se află în analiză și are scopul de a combate turismul excesiv.

Fontana di Trevi ar putea fi vizitată contra-cost de turiști

Alessandro Onorato, adjunctul responsabil de turism la Primăria Romei, ia în considerare impunerea unor ore de acces pentru vizitatorii care doresc să vadă emblematica fântână, conform AFP, citat de Agerpres.

„Aş fi în favoarea ideii de examinare a unui nou tip de acces, limitat în timp şi cu un număr fix (de vizitatori), cu un sistem de rezervare”, a declarat el pentru cotidianul Corriere della Sera.

Cât ar putea costa biletul de acces la Fontana di Trevi

Biletul de acces ar urma să fie gratuit pentru locuitorii din Roma, iar pentru turiști să se vândă la prețul de un euro.

Măsurile menționate nu au scopul de a atrage câștiguri, mai ales de pe urma introducerii taxei, ci de a controla aglomerația.

Un purtător de cuvânt al municipalității a declarat pentru AFP că posibilitatea introducerii taxei de acces este doar o „idee inițială” și „nu există încă nimic concret”.

„Este o chestiune delicată şi dificilă, dar mai devreme sau mai târziu va trebui abordată. Turismul la Roma, care înregistrează cifre record, trebuie să fie sustenabil pentru oraş şi pentru mediu”, a mai spus acesta.

Într-o perioadă în care inteligența artificială (AI) devine tot mai centrală în strategia globală a companiilor de tehnologie, OpenAI, una dintre cele mai proeminente organizații din domeniu, se află într-un moment critic.

Fondată inițial ca un laborator de cercetare non-profit, dedicat dezvoltării unei inteligențe artificiale generale (AGI) care să fie benefică umanității, OpenAI trece printr-o tranziție complexă, în care încearcă să își redefinească identitatea și prioritățile.

O tranziție cu provocări interne

În ultimii ani, OpenAI a cunoscut o creștere rapidă, transformându-se într-un jucător important pe scena tehnologică globală. De la lansarea ChatGPT în noiembrie 2022, compania a angajat peste 1.700 de persoane, 80% dintre acestea alăturându-se după succesul răsunător al chatbotului online, conform The New York Times.

Cu toate acestea, tranziția către o companie orientată spre profit a fost marcată de tensiuni interne și plecări notabile.

O serie de angajări recente, inclusiv cea a lui Sarah Friar ca director financiar și a lui Kevin Weil ca director de produs, semnalează intenția OpenAI de a se poziționa ferm ca lider în industria AI. De asemenea, compania a atras figuri influente în consiliul de administrație, cum ar fi Paul M. Nakasone, fost general al armatei SUA și fost șef al NSA, demonstrând că securitatea și protecția sunt esențiale în strategia sa de dezvoltare.

Cu toate acestea, pe măsură ce noi lideri au intrat în scenă, unii dintre pionierii care au contribuit la fondarea OpenAI au ales să plece. Ilya Sutskever, unul dintre cofondatori și cercetător-șef, a părăsit compania în mai 2024 pentru a-și înființa propria firmă de inteligență artificială. În mod similar, Jan Leike, un alt cercetător de top, a plecat la Anthropic, un rival emergent, exprimându-și îngrijorarea că cultura de siguranță din cadrul OpenAI a fost subordonată presiunilor comerciale.

Riscurile siguranței și dilemele etice în privința AI

Aceste plecări subliniază una dintre cele mai mari dileme ale OpenAI: cum să echilibreze presiunile de a genera profit cu nevoia de a asigura că tehnologiile sale nu vor cauza daune majore. Echipa „Superalignment”, creată de Sutskever și Leike, a avut misiunea de a explora riscurile catastrofale ale AI-ului, însă conflictele interne legate de modul în care aceste eforturi se integrează în viziunea generală a companiei au dus la desființarea echipei.

Într-o companie în care inovația rapidă este adesea prioritară, angajații au început să își exprime temerile. Todor Markov, un cercetător care și-a anunțat demisia în iunie 2024, a acuzat conducerea că nu poate fi de încredere în a dezvolta AGI într-un mod sigur, evocând motivele pentru care consiliul de administrație l-a demis temporar pe Sam Altman, CEO-ul OpenAI, la sfârșitul anului 2023.

Aceste îngrijorări nu sunt izolate. Foștii angajați care au părăsit compania au dezvăluit, sub anonimat, că măsurile coercitive, cum ar fi retragerea acțiunilor OpenAI în caz de critici publice, au amplificat tensiunile interne și au redus încrederea în leadership-ul companiei.

Impactul asupra viitorului Inteligenței Artificiale

În contextul actual, OpenAI este presată să răspundă nu doar la provocările interne, ci și la așteptările externe. Cu venituri anuale de peste 2 miliarde de dolari și mai mult de 200 de milioane de utilizatori săptămânali ai ChatGPT, compania se află la o răscruce. Pe de o parte, investitori precum Microsoft, Apple și Nvidia sunt interesați de potențialul său de creștere. Pe de altă parte, există o nevoie stringentă de reglementare și de stabilire a unor standarde clare pentru a preveni utilizarea greșită a AI-ului.

Paul M. Nakasone, noul membru al consiliului de administrație, a declarat recent că experiența sa la NSA l-a pregătit pentru a gestiona provocările legate de AI, subliniind necesitatea unei abordări ferme în ceea ce privește securitatea. Cu toate acestea, plecarea lui John Schulman, un alt co-fondator al OpenAI, care s-a alăturat și el Anthropic, ridică întrebări despre capacitatea companiei de a menține echilibrul între inovație și responsabilitate.

Pe măsură ce OpenAI navighează prin aceste ape tulburi, rămâne de văzut dacă va reuși să își mențină poziția de lider în industrie, fără a compromite siguranța și etica.

Prețurile petrolului au crescut joi cu peste un dolar pe baril din cauza întreruperilor aprovizionării în Libia și planurilor de reducere a producției în Irak care au stârnit îngrijorări în privința scăderii ofertei, potrivit Reuters.

Contractele futures pentru ţiţeiul West Texas Intermediate din SUA au crescut cu 1,35 USD, sau cu 1,8%, până la 75,85 USD pe baril până la ora 16:01 GMT.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au crescut cu 1,07 dolari, sau cu 1,4%, până la 79,72 dolari pe baril.

Peste jumătate din producția de petrol a Libiei a fost oprită în cursul zilei de joi, iar exporturile au fost blocate în mai multe porturi, pe fondul unui conflict între facțiunile politice rivale. Astfel, Producţia de aproximativ 700.000 de barili pe zi de petrol este oprită în ţară.

Irakul se gândește să reducă producția de petrol în luna septembrie, ca parte a unui plan de compensare a producției peste cota convenită cu Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol și aliații săi, conform sursei citate anterior.

În luna iulie, Irakul a produs 4,25 milioane bpd și va reduce producția la 3,85 milioane și 3,9 milioane bpd în luna septembrie, în timp ce cota convenită este de 4 milioane bpd.

Posibilitatea reducerii puternice a producției și anularea de către Irak a unor exporturi au contribuit la creșterea prețurilor petrolului, din cele spuse de Staunovo. Acesta avertizează că majoritatea participanților pe piață vor aștepta să vadă o scădere reală a exporturilor.

Aşteptările ca banca centrală a SUA să înceapă să reducă ratele dobânzilor luna viitoare au susţinut în schimb preţurile petrolului.