Noua revoluție din online! Tendința de fragmentare a internetului, tot mai accentuată în ultima vreme

Anul trecut s-a dovedit a fi unul în care lumea digitală a început să se clatine. Giganții IT, Amazon (AMZ), Apple (APPL), Facebook (FB), Google (GOOGL) și Microsoft (MS) au intrat rând pe rând în atenția Comisiei Europene (C.E.) și a guvernelor diferitelor țări iar noi schimbări sunt pe cale să se producă.

În vreme ce Comisia Europeană a propus un set nou de reguli ce urmează a fi puse în aplicare în maximum doi ani, o coaliție din Statele Unite ale Americii a demarat proceduri pentru practici anticorupțiale împotriva gigantului Google. Totodată, un ochi atent poate distinge faptul că se dau două lupte, una între guverne și Big Tech și una în interiorul Big Tech. În timp ce Brad Smith, președintele Microsoft, afirma într-un moment în care până și Google amenința să părăsească Australia că motorul său de căutare, Bing, ar fi fericit să umple golul și să contribuie la industria de știri, Tim Cook, președintele Apple anunța că noua generație de Iphone (Iphone 13) ar putea exclude aplicațiile care extrag datele personale ale utilizatorilor ca elemente esențiale în modelul lor de afaceri, ceea ce ar însemna că Facebook, Instagram și WhatsApp nu ar mai fi disponibile.

Toate aceste bătălii vin să sfărâme peisajul serviciilor digitale.

„Cred că există o tendință globală de fragmentare a internetului mult mai mare decât a fost în trecut”, a declarat Daphne Keller, directorul Programului privind reglementarea platformelor de la Centrul de politici cibernetice al Universității Stanford, pentru CNN Business.

Fragmentarea internetului, așa numitul fenomen „Splinternet”, ar putea fi consemnată ca un semnal simbolic de de-globalizare. Nu este exclus ca în viitor tot mai multe guverne să dorească o distanțare de giganții americani și să introducă tot mai multe sisteme de acces controlat a traficului pe internet și reglementări dure. Totodată acestea ar putea încuraja populația să găsească alternative la aceste corporații. Astfel, în viitor, fiecare țară ar putea avea propria rețea de socializare.

Ce a decis Comisia Europeană pentru giganții digitali?

La sfârșitul anului 2020, Comisia Europeană (C.E.) a prezentat  noi acte legislative care vor afecta modul de funcționare al Amazon, Apple, Facebook, Google și Microsoft. C.E. și-a exprimat în nenumărate rânduri îngrijorarea față de puterea pe care cei cinci mari giganți o dețin asupra pieței și despre felul în care alte companii mai mici sunt puse în umbră, potrivit CNBC.

Prin urmare, noile norme ar revizui cadrul juridic prin care acești giganți își desfășoară afacerile digitale. Aceștia vor fi obligați să asigure transparența inclusiv în ceea ce privește publicitatea online și algoritmii utilizați pentru a recomanda conținuturi utilizatorilor. Companii precum Apple și Google vor trebui să permită utilizatorilor să dezinstaleze aplicațiile care au venit inițial cu dispozitivele lor. Totodată, C.E. a propus norme privind eliminarea bunurilor, serviciilor sau a conținuturilor ilegale online și garanții pentru utilizatorii al căror conținut a fost eliminat în mod eronat de către platforme.

„Cele două propuneri au un singur scop: să ne asigurăm că noi, în calitate de utilizatori, avem acces la o gamă largă de produse și servicii sigure online. Și că întreprinderile care operează în Europa pot concura liber și echitabil online, la fel cum o fac offline”, a declarat Margrethe Vestager, comisarul UE pe probleme tehnice.

Nerespectarea normelor ar putea duce la amenzi de până la 10% din cifra de afaceri anuală a companiilor la nivel mondial, informează sursa citată anterior.

Vestager a mai declarat și că acțiunile întreprinse de Uniunea Europeană, Statele Unite, Australia, Canada și Japonia fac parte „dintr-o conversație globală” și că speră ca normele să intre în vigoare în cel puțin doi ani, notează CNBC, în același articol.

Statele Unite ale Americii, acțiuni împotriva Google. Tik Tok și Wechat luate în colimatoriu

Tot la finalul anului trecut, autoritățile americane au demarat produceduri pentru practici anticorupțiale împotriva gigantului internetului Google, notează CNN. Procesul, condus de opt state (Arizona, Colorado, Iowa, Nebraska, New York, Carolina de Nord, Tennessee și Utah) reflecta un proces antitrust anterior depus de Departamentul de Justiție și de 11 state la începutul toamnei anului 2020, care a susținut că Google folosește acorduri anticoncurențiale pentru a asigura o poziție dominantă pentru motorul său de căutare pe smartphone-uri.

Pentru procurori, atacul simultan al autorităților asupra Google este unul cu adevărat istoric și reprezintă cea mai mare coaliție într-un caz antitrust de la cel demarat în anii 1990 împotriva Microsoft.

De asemenea, Statele Unite au fost pe punctul de a interzice TikTok și WeChat. Totuși, noua administrație Biden regândește această mișcare, potrivit CNN.

Australia și lupta sa împotriva Google și Facebook. Cum au gestionat cei doi giganți problema?

În luna februarie a anului trecut, Facebook a decis să blocheze accesul utilizatorilor autralieni la știri ca răspuns la propunerea unei legi care i-ar fi cerut gigantului digital să plătească editorilor  pentru conținutul jurnalistic. Totul a pornit de la întrebarea  „este necesar ca marile companii tech să plătească pentru articolele de știri care sunt distribuite prin intermediul lor și astfel să aibă de câștigat și organizațiile media care produc acel conținut?”

Facebook a decis că utilizatorii săi să rămână fără acces la conținutul media.

Un mesaj care spunea  „acest post nu poate fi distribuit” a apărut tuturor utilizatorilor care doreau să partajeze știri. Adiacent, Facebook a blocat și numeroase pagini ale guvernului australian și chiar pagini ce cuprindeau informații despre pandemia Sars-COV-2. Acest lucru a schimbat dramatic modul de funcționare al platformei, comparativ cu alte țări de pe mapamond. Atât autoritățile cât și utilizatorii de pe tot Globul au avut o reacție extrem de critică asupra deciziei luate de platforma lui Mark Zuckerberg.

Guvernul australian a declarat că acțiunea demonstrează „imensa putere a acestor giganți digitali”, potrivit BBC.

Totuși, același guvern a reușit să rezoneze cu gigantul digital, promițând modificări asupra legii. Numai după promisiune, Facebook a restabilit paginile de știri.

Dar povestea pare să nu fie încheiată deoarece Campbell Brown, vicepreședinte al parteneriatelor de știri globale Facebook a afirmat că personalul va continua să investească în știri și să reziste eforturilor conglomeratelor media de a avansa „cadre de reglementare care nu țin cont de schimbul de valori reale între editori și platforme precum Facebook”.

Iar acum întrebarea este: cine a pierdut și cine a câștigat din acest război? În presă, părerile par a fi împărțite. În timp ce anumite cotidiene străine notează că Facebook a capitulat și că lucrurile petrecute pe teritoriul australian vin să dizolve puterea giganților digitali, alte surse de informare străine spun că Facebook a obținut tot ce își dorea de la Australia.

Deci, cine a câștigat această bătălie titanică și cum va afecta asta întreaga lume?

Stephen Scheeler, fostul director executiv al FB Australia consideră că imperiul lui Mark Zuckerberg „a clipit primul în lupta cu Australia”.

„Cred că nu există nicio îndoială că reacția globală împotriva acestui lucru a fost una destul de severă. Mai cred și că Facebook a observat probabil că guvernele din întreaga lume au luat o poziție pe care gigantul nu a anticipat-o”, a declarat Scheeler pentru BBC Radio.

Dacă este vorba de o analiză amplă, concluzia este evidentă: Facebook a pierdut în ceea ce privește percepția publică. Iar acest lucru nu este altceva decât un alt segment care se adaugă la o dispută veche și amplă care vizează libertatea de exprimare, jurnalismul și democrația.

De notat este și faptul că Australia a primit sprijin din partea Microsoft în demersurile sale, gigantul Microsoft dovedindu-se un real ajutor pentru guvernul australian, potrivit BBC. Astfel, o altă concluzie care poate fi trasă este cea că nu este doar o bătălie între guverne și giganții economici, ci este și o luptă în interiorul Big Tech.

În timp ce Brad Smith, președintele Microsoft a adus la cunoștință faptul că „legea va remedia dezechilibrul economic dintre tehnologie și jurnalism prin mandatarea negocierilor dintre acești paznici tehnologici și organizații independente de știri.”

Google a decis să abordeze problema diferit. Deși inițial gigantul digital anunțase că va bloca motorul său de căutare în Australia dacă guvernul va adopta noul cod, ulterior acesta a decis să cedeze și să plătească pentru conținut companiei News Corp a lui Rupert Murdoch, potrivit BBC.

Așadar concluzia este că, în timp ce Facebook a optat pentru soluția războinică, Google a mers pe ideea de pace. Însă întrebarea care se pune acum este: cazul Australiei are să devină cazul mai multor țări? Desigur, Facebook plătește pentru conținutul jurnalistic în Marea Britanie, unde are parteneriate, însă gigantul dorește să dețină controlul și nu dorește ca guvernele să impună când și pentru ce să plătească.

Situația din Australia poate fi văzută ca un avertisment despre ce consecințe apar în cazurile în care guvernele se implică în afacerile Big Tech. Iar atunci, întrebarea se pune cum ar arăta o țară în care influența marilor companii este limitată?

India, țara care vrea să se distanțeze tot mai mult de Big Tech

În ultimii ani, guvernul Modi și-a îndreptat atenția către Big Tech, sporindu-și presiunea asupra acestora. Dar în luna februarie a anului curent, India a decis să adauge și mai multe reguli pentru giganții digitali, conform BBC. Normele impuneau oricărei companii de social media să creeze trei roluri: ofițer de conformitate, o persoană autorizată care avea să se asigure de faptul că regulile locale sunt respectate, un ofițer de reclamații care va adresa reclamațiile utilizatorilor indieni cu privire la platformele lor și o persoană de contact disponibilă pentru aplicarea legii indiene 24/7. De asemenea, companiile vor trebui să publice în fiecare lună un raport de conformitate care să detalieze câte reclamații au primit și ce măsuri au luat.

O altă schimbare va fi faptul că platformele de social media vor trebui să elimine anumite tipuri de conținut, inclusiv postări care conțin nuditate totală sau parțială, un act sexual sau impersonare, inclusiv imagini editate.

Toate aceste noi reguli au venit în urma confruntărilor tensionate între Twitter și guvernul indian. Twitter a restabilit mai multe conturi pe care guvernul a ordonat să le elimine pentru postarea de „materiale incediare și nefondate” legate de fermierii care organizează proteste împotriva noilor reforme agricole. În cele din urmă, platforma a eliminat sute de conturi și a restricționat parțial altele, dar a tras o linie refuzând să blocheze conturile jurnaliștilor, activiștilor și politicienilor.

La vederea normelor, Facebook a declarat că „le va studia cu atenție”, notează același articol BBC. Exemplul său a fost urmat de Twitter, dar Google, care deține și Youtube nu a adresat niciun răspuns.

Cu toate acestea, India este tot mai determinată să își creeze propria rețea de socializare și astfel să nu mai ofere atât de multă putere giganților americani.

Rețeaua de socializare indiană, care prezintă un logo asemănător logo-ului Twitter, a fost descărcată de mai multe ori decât Twitter în luna februarie, anunță BBC.

Astfel, oricine poate spune că ideile guvernului Modi vor produce o schimbare radicală și vor încuraja utilizarea de aplicații indiene. Marea întrebare este acum dacă guvernul promovează și încurajează pur și simplu aplicațiile fabricate în India sau creează un mediu de reglementare în care acestea sunt singurele rămase în picioare, mai notează BBC.

Iar guvernul indian nu și-a îndreptat atenția numai către Facebook, Twitter și Google. Acesta a interzis de asemenea aplicațiile din China precum Tik Tok.

Toate aceste cazuri subliniază ideea că în viitorul apropiat, internetul pe care oamenii îl cunosc se va schimba dramatic. De asemenea, normele propuse devin o sursă de inspirație pentru țări pentru Regatul Unit și Canada. Regatul Unit și Canada au în vederea acum o legislație similară împotriva companiilor de social media și multe dintre aceste țări vorbesc între ele despre cum să facă acest lucru cât mai repede și cât mai bine.