Președintele Germaniei: Mulți au reușit în România să păstreze ceva din entuziasmul anului 2007 față de UE

Mulți oameni au reușit în România să păstreze ceva din entuziasmul anului 2007 față de Uniunea Europeană, iar în această țară partidele „critice la adresa Europei” nu joacă „aproape niciun rol”, a apreciat marți, în discursul său, președintele Republicii Federale Germania, Joachim Gauck, potrivit Agerpres.

Joachim Gauck, aflat în vizită de stat în România, a susținut marți, la Biblioteca Națională, discursul „Europa: pasiune pentru rațiune”. Alături de el s-a aflat Andrei Pleșu.

Pleșu a subliniat, cu umor, că personalitatea președintelui german este „un mix foarte bun între pasiune și rațiune”.

„Admirația este cel mai bun argument să vorbești despre cineva. (…) Unul dintre motivele pentru care sunt un mare simpatizant al domnului președinte este să văd cât de puțin îl simpatizează o anumită parte a stângii germane. E pentru mine o garanție a bunei așezări intelectuale și politice”, a spus Andrei Pleșu.

La discursul președintelui au asistat, printre alții, scriitoarea Ana Blandiana și președintele Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), Radu Preda, alături de politicieni și membri ai corpului diplomatic.

„Înainte de a deveni președinte federal, eram din când în când tentat să sprijin eforturile unor oameni precum Ana Blandiana din țara dumneavoastră, personalități care au încercat o asumare foarte proactivă a trecutului comunist”, a arătat președintele german.

El a abordat, în discursul său, fenomene diverse, precum scindarea din interiorul Uniunii Europene, pe teme de maximă importanță, referendumul privind ieșirea Marii Britanii din UE, rolul dialogului în Uniune, dar și egalitatea între țările membre.

De asemenea, președintele german a apreciat că România este una dintre țările care și-a păstrat „entuziasmul” de la data aderării cu privire la Uniune și este, de asemenea, o națiune în care nu există formațiuni politice anti-UE.

„Ceea ce diferențiază țările mai noi de țările mai vechi (în UE — n.r.) este o viziune diferită despre Europa. Mulți oameni au reușit aici, în România, să își păstreze ceva din entuziasmul anului 2007. Puțini sunt cei care în țara dumneavoastră se îndoiesc de UE, lucru care în alte țări se petrece altfel. Partide critice la adresa Europei nu joacă aproape niciun rol (n.r. — în România)”, a adăugat el.

Joachim Gauck a apreciat și evoluția României în interiorul UE. „Știu că și Uniunii Europene îi revine o contribuție importantă la dezvoltarea țării dumneavoastră și aceasta sprijină procesul de reforme, de exemplu, în justiție. La începutul anului, Comisia Europeană a constatat, în cazul României, realizări, dar a evidențiat și necesitatea luării unor măsuri și în viitor. Toți cei care se implică în țara dumneavoastră pentru statul de drept și independența justiției apreciază sprijinul venit din Europa”, a mai spus președintele german.

Acesta a afirmat că, în prezent, Uniunea Europeană se confruntă cu o criză de încredere. Antidotul unui „asalt de stări afective negative” ar trebui să fie rațiunea și dialogul, nu izolarea reciprocă, a apreciat politicianul.

„Europa comună nu există în primul rând pentru a permite călătorii cu avioane low cost de la Atena la Dublin sau pentru ca (…) să se recunoască diplome emise la Bordeaux. Europa comună există ca pentru ceea ce a fost cel mai puțin firesc din punct de vedere istoric în Europa să rămână în mod sustenabil realitate — pacea în libertate”, a arătat el.

De asemenea, președintele german a vorbit despre o Uniune Europeană cu țări egale.

„Nimeni nu trebuie să trăiască cu impresia că în Europa există meșteri și ucenici. Cine face parte din comunitate face parte cu totul. Data aderării ar trebui să aibă doar valoare istorică”, a adăugat el.

În opinia lui Joachim Gauck, „dacă dorește să rămână ea însăși, UE este și va trebui să fie fără îndoială și o comunitate de valori”.

„În afară de principiile fundamentale intangibile precum drepturile omului, libertatea de exprimare și religioasă, precum și egalitatea între femei și bărbați există spațiu generos pentru o Uniune Europeană diversă”, a punctat acesta.

În încheiere, președintele german a descris o Uniune Europeană a dialogului, chiar și când părerile sunt diferite.

„Trebuie să învățăm să reînnodăm tradiția disputelor argumentative (…) care a stat la baza culturii europene. (…) În Europa secolului XXI nu ar trebui să fim mai puțin diverși, mai puțin capabili de dispute și conflicte, (…) astfel încât fiecare parte din această frumoasă mare Europă să nu trăiască doar în propriul său mic univers în care are dreptate de dimineața până seara”, a arătat, în discursul său, președintele german.