New York Times despre campania din SUA: Cum se testează în laboratoare strategiile de atacare a adversarilor

ORLANDO, Florida, iulie 2015. Într-un parc de birouri de aici o mână de femei s-au adunat pentru a viziona un clip de 30 de secunde care începe cu imaginea lui Hillary Rodham Clinton arătând bine coafată și aristocratic, ciocnind un pahar de șampanie cu soțul ei îmbrăcat în smoching, fostul președinte, pe un fundal colorat în auriu.

Clipul trece apoi la doamna Clinton descriind ideea de “falit” când ea și soțul ei au părăsit Casa Albă, înainte ca un narator să spună că doamna Clinton face mai mulți bani dintr-un singur discurs, aproape 300.000 de dolari, decât câștigă o familie obișnuită în cinci ani.

Mesajul a atins un punct sensibil, observă jurnaliștii de la New York Times. „Nu prea are contact cu lumea reală”, a spus o femeie care lucrează ca îngrijitoare la o spălătorie.

“Realitatea ei este așa diferită față de realitatea mea”, a șoptit altcineva, în timp ce angajații de la American Crossroads, un “Supra-Comitet de Acțiune Politică” republican, urmăreau cu atenție din spatele unei oglinzi cu un singur sens.

În camere precum acestea de-a lungul țării se pregătește o acțiune scumpă și sofisticată pentru a testa și îmbunătăți cele mai bune linii de atac împotriva doamnei Clinton și pentru a convinge în cele din urmă americanii că ea nu merită voturile lor. Chiar dacă mai sunt 16 luni până la alegeri, grupările de republicani sunt nerăbdătoare pentru a începe să construiască un caz puternic împotriva femeii pe care ei o consideră a fi viitoarea nominalizată a democraților și pentru a insufla în conștiința publică aceste mesaje.

De-a lungul campaniei, doamna Clinton s-a concentrat pe teme legate de politică, precum viziunea economică pe care a prezentat-o într-un speech luni. Dar în privat, campania ei s-a pregătit pentru liniile de atac împotriva ei anticipate în prealabil.

Efortul de a o defăima pe doamna Clinton ar putea costa în cele din urmă câteva sute de milioane de dolari, date fiind varietatea și numărul mare de organizații implicate.

Alegătorul de rând nu este neapărat la curent cu reportajele despre alegere și poate nici nu a urmărit caracterul complex al folosirii de către doamna Clinton a conturilor ei private de email sau a donațiilor din străinătate către fundația familiei sale. Dar republicanii sunt conștienți de faptul că lui Mitt Romney i-a fost imposibil să se apere de atacurile timpurii împotriva lui prin care era etichetat ca fiind “elitist” din 2012 și ei privesc următoarele câteva luni ca fiind critice pentru a pune bazele unui fundament în care să o denigreze și în cele din urmă să o înfrângă pe doamna Clinton.

Tocmai de aceea, într-o seară ploioasă ca aceasta, organizația Crossroads, ale cărei baze au fost puse de strategul republican Karl Rove, a adunat aproape 50 de alegători reprezentând grupurile despre care comitetul crede că pot fi convinse să voteze împotriva doamnei Clinton – un amestec de bărbați tineri, adulți cu venituri mici, mame căsătorite și femei cu viziuni politice moderate, toți albi.

Strategii republicani au descoperit că una dintre problemele creării de mesaje negative împotriva doamnei Clinton este că ea și soțul ei au supraviețuit multor controverse denumindu-le drept atacuri din partea adversarilor. Astfel că organizațiile republicane caută acum să dezvolte linii de atac care să rezoneze mai mult sau care să dea naștere la întrebări neliniștitoare despre caracterul doamnei Clinton.

Ei le-au arătat alegătorilor, care au primit 100 de dolari, sandvișuri și băuturi răcoritoare pentru timpul acordat, mai bine de douăsprezece clipuri de 30 de secunde fiecare (Crossroads a permis unui reporter să observe grupurile țintă cu condiția ca numele participanților să nu fie cunoscute.)

Reclamele scot în evidență faptul că doamna Clinton a șters câteva email-uri de pe contul ei privat, au încercat să sugereze că există o legătură cu președintele Obama, au descris-o ca fiind diferită față de americanii din clasa de mijloc și au încercat să convingă femeile că nu trebuie să o susțină doar din cauza genului.

Dar foarte multe au avut în esență aceeași temă, portretizând-o pe doamna Clinton drept o persoană în care nu se poate avea încredere, o imagine despre care până și democrații care sprijină campania doamnei Clinton recunosc că este o slăbiciune. Aproximativ 57% dintre americani nu cred că doamna Clinton este o persoană onestă și demnă de încredere, potrivit unui sondaj de opiniei al CNN-ului făcut public pe 2 iunie.

“Are o rană deschisă și parte din munca noastră este să turnăm sare pe ea”, a spus Glen Bolger, co-fondator al Strategiilor de Opinie Publică, o firmă republicană de sondaje care a cercetat grupurile țintă.

Cei care o sprijină pe doamna Clinton atrag atenția asupra numărului mic de oameni care aveau încredere în domnul Clinton în timpul alegerilor din 1992 și 1996 și asupra abilității sale de a câștiga alegătorii în ciuda defectelor sale personale.

O reclamă intitulată “Umbra” (Shadow), care s-a numărat printre reclamele cele mai eficiente pe care Crossroads le-a testat în Orlando, încearcă să demonstreze că doamna Clinton e urmată peste tot de scandal ca de o umbră amenințătoare. “Whitewater, Travelgate și Filegate,” așa începe reclama un narator, referindu-se la scandalurile de acum câteva decenii, inclusiv la unul legat de o înțelegere imobiliară. Apoi naratorul continuă povestea, referindu-se la câteva controverse recente, incusiv cea referitoare la faptul că a șters câteva email-uri, cea legată de donațiile străine către fundația familiei sale și cea despre cei patru americani uciși în 2012 în atacurile asupra fortului militar american din Benghazi, Libia.

“Există un sentiment de neîncredere, de neliniște legat de autenticitatea și sinceritatea ei care nu este așa greu de încurajat”, a spus Steven Law, președintele de la Crossroads.

În campaniile moderne, dată fiind modalitatea fragmentată în care mass media e consumată, reclamele televizate sunt importante dar nu sunt întotdeauna de ajuns pentru a crea o poveste, mai ales pe parcursul unei perioade mai lungi de timp.

Crossroads are de gând să folosească o abordare caleidoscopică pentru campania sa anti-Clinton. Pentru a ținti anumiți alegători cu mesaje special create pentru ei, campania se va folosi de instrumente precum reclamele televizate sau de la radio, reclamele digitale pe dispozitivele mobile și reclamele de tip “pre-roll”, care apar înaintea difuzării videoclipurilor online.

Crossroads este nerăbdător în a deveni principalul pilon de atac împotriva doamnei Clinton, dar este un teren aglomerat, mai ales din moment ce și alte Supra-Comitete de Acțiune Politică apar ușor în peisaj în poziția de mari jucători în lumea financiară a republicanilor.

“Dreptul la Ascensiune” (“Right to Rise”), un Supra-Comitet de Acțiune Politică care îl sprijină pe fostul guvernator de Florida Jeb Bush, a ținut recent o ședință de informare pentru grupurile republicane pentru a scoate în evidență informațiile pe care le-a adunat de la grupurile lui țintă și de la sondajele de opinie pentru femei, informații care pot fi folosite în atacurile împotriva doamnei Clinton. A subliniat că în special acele comentarii ale doamnei Clinton referitoare la a fi “falit” au fost nimicitoare, la fel ca și tema email-urilor șterse, deși acolo a fost nevoie de mai multe explicații. Chiar dacă într-adevăr familia Clinton s-a confruntat cu datorii și taxe legale după plecarea de la Casa Albă, doamna Clinton însăși și-a catalogat comentariile drept “neinspirate”.

În afară de aceasta, Comitetul de Acțiune Politică “America în Ascensiune” (“America Rising”), un grup de cercetare de opoziție care se focalizează foarte mult pe a o ataca pe doamna Clinton, și-a început eforturile cu Twitter și alte postări online acum mai bine de un an înainte de a trece la reclame digitale plătite.

Campania doamnei Clinton și grupurile democratice cred că aceste atacuri împotriva nivelului ei de credibilitate și avere ar putea fi cele mai devastatoare dacă ei nu le combat agresiv. În loc să dezbată politici care i-ar putea ajuta pe americanii care muncesc, “ei încearcă să o transforme pe doamna Clinton într-un Mitt Romney în costum de damă”, a spus David Brock, fondatorul a mai multe grupuri externe pro-Clinton și autorul unei cărți care urmează să fie lansate, “Omorârea Mesagerului: complotul partidului de dreapta pentru a o submina pe Hillary și a prelua cu forța guvernul tău” ( “Killing the Messenger: The Right Wing Plot to Derail Hillary and Hijack Your Government”).

Campania Clinton a mai încercat, de asemenea, să ofere o perspectivă diferita asupra problemei legate de credibilitate, susținând că în timp ce opoziția încearcă să convingă alegătorii să nu aibă încredere în felul cum doamna Clinton s-a ocupat de email-urile ei ca secretar de stat, ei pot avea mult mai multă încredere în ea decât în republicani în ceea ce privește interesele clasei de mijloc americane.

 Christina Reynolds, un purtător de cuvânt pentru campanie, a spus că milionarii care sponsorizează atacurile “doresc să se păstreze politicile actuale care sunt clar făcute să fie în favoarea lor în detrimentul acelor alegători din toată țara cărora ea se adresează”.

Grupările politice democratice vor întreprinde și ele, bineînțeles, propriul lor atac împotriva nominalizatului sau concurentului cu cei mai mari sorți de izbândă republican, la fel cum au făcut la alegerile precedente în cazul candidatului republican Mitt Romney. Dar munca lor este mai dificilă din cauza terenului mare și nesigur republican.

Ambele părți recunosc că munca începută cu mult înaintea alegerilor, deseori în anul precedent lor, crează un teren de bază pentru cele mai devastatoare atacuri.

Înainte de alegerile din 2004, domnul Rove și alți oameni implicați în campania de re-alegere a președintelui George W. Bush au încercat să convingă alegătorii că senatorul John Kerry era un “răzgândilă” oportunist. Critica nu a avut priză la public până în luna martie a acelui an, când domnul Kerry, ca răspuns la o întrebare despre finanțarea pentru operațiunile militare din Irak și Afghanista, a spus că “chiar am votat pentru cele 87 de miliarde de dolari înainte de a vota împotriva lor”.

“Fundația fusese construită de dinainte, arătându-se toate momentele în care s-a răzgândit în trecut”, a spus Collin Reed, directorul executiv al comitetului “America în Ascensiune”.

Republicanii abia și-au putut ascunde frivolitatea atunci când doamna Clinton a făcut comentariul legat de a fi “falit” anul trecut. Pentru foarte mulți din lumea politică, comentariul respectiv semăna cu greșeala făcută de domnul Romney în cadrul unei acțiuni de strâns fonduri când a spus că 47% dintre americani erau dependenți prea mult de guvern.

Cu mult înainte ca domnul Romney să facă acel comentariu, Acțiunea pentru Prioritățile SUA, un Supra-Comitet de Acțiune Politică democrat, devotase luni întregi acțiunii de a-l portretiza pe candidatul republican drept un “plutocrat căruia nu-i pasă de oamenii ca tine”, a spus Bill Burton, co-fondator al comitetului Acțiunea pentru Prioritățile SUA.

“Cel mai bun lucru pe care îl poți face este să pregătești terenul pentru un punct vulnerabil important și să speri că acel candidat se ridică la nivelul publicității făcute, lucru pe care cel mai probabil îl va face”, a spus domnul Burton.

În Orlando, reclama legată de comentariul cu “falit” s-a dovedit a fi cea mai eficientă în parte și din cauza faptului că suprinde prăpastia dintre viața doamnei Clinton și viața celor care nu sunt așa bogați, care se adunaseră acolo.

“Ea este săracă la alt nivel”, a spus un bărbat care este proprietarul unei companii de electricitate și care face mai puțin de 50.000 de dolari anual. “Ar putea fi falită, știi, în comparație cu oamenii din lumea ei. Ok, conform statutului ei. <<O, Doamne, nu pot cumpăra un avion personal anul acesta – suntem lefteri, îmi pare rău, dar nu putem merge în Europa anul acesta.>>”

O altă reclamă asemănătoare, intitulată “A arunca la gunoi”, începe cu doamna Clinton spunând că ea nu aruncă niciodată nimic și că “mai are puțin și devine un strângător compulsiv” înainte ca un narator să atragă atenția că ea a șters aproape 30.000 de email-uri în perioada când a fost secretar la Departamentul de Stat.

Dar Crossroads încă mai are multe lucruri de finisat. Câteva dintre femeile care au urmărit reclamele și-au exprimat simpatia pentru doamna Clinton, spunând că și ele se simțeau uneori ca niște strângători compulsivi și că de multe ori ștergeau email-urile de tip spam și alte email-uri personale. Poate doamna Clinton făcuse și ea același lucru?

“Poate erau de la Bed Bath &Beyond (o firmă online care vinde obiecte pentru casă)”, a spus una dintre femei despre email-uri. “Cine știe?”