Politică
Marcel Ciolacu, despre noul acord cu Comisia Europeană, în ceea ce priveşte deficitul României, pe şapte ani: „Cele mai mari investiții vor urma în 2025 și 2026”
Marcel Ciolacu a vorbit, joi, despre noul acord în ceea e privește deficitul României, pe 7 ani, discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. El a expplicat că cele mai mari investiții vor fi în anii următori, 2025 și 2026.
„Am avut o discuţie, aş spune, foarte aplicată cu doamna preşedinte al Comisiei Europene, nou aleasă. Cum este şi normal, am discutat despre viitorul comisar european din partea României, am discutat despre portofoliul viitorului comisar din partea României, am discutat despre renegocierea PNRR, lucru pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi, cu solicitarea de reducere de 10% din componenta de împrumuturi, am discutat chiar mai tehnic cu doamna preşedinte şi despre Cererea de Plată numărul 3.
Urmează în cursul zilei de astăzi, împreună cu Victor Negrescu, să am o discuţie şi cu preşedintele PES, cu Stefan, în ceea ce priveşte negocierile în cadrul familiilor europene privind portofoliile comisarilor europeni pe fiecare familie politică”, a spus premierul, într-o conferinţă de presă organizată la Bruxelles, după întâlnirea cu preşedinta Comisiei Europene, conform news.ro
Șeful Guvernului a spus că în cadrul întâlnirii s-a discutat și despre un nou acord în ceea ce privește deficitul României, însă de această dată venind cu propunerea de a avea un acord pe 7 ani.
„Am explicat foarte clar de ce ne dorim acest lucru, pentru că cele mai mari investiţii vor urma în anul 2025 şi în 2026. După cum bine ştim, PNRR are un deadline la sfârşitul anului 2026 în ceea ce priveşte investiţiile. Aş da un lucru pe care, ca exemplu, l-am făcut şi la întâlnirea cu doamna preşedinte, investiţiile în infrastructura rutieră şi feroviară: infrastructura rutieră, prima propunere a fost din partea României să avem o sumă alocată de aproximativ 13,7 miliarde de euro. Aprobarea finală a fost în jur de 7 miliarde. Diferenţa reprezintă cofinanţarea din partea statului român”, a spus Ciolacu.
Totodată, Ciolacu a arătat că, din ce a discutat cu ministrul Sorin Grindeanu, astăzi am ajuns la 900 de km în lucru și în licitație de drum expres și autostrăzi.
„Atunci, efortul bugetar din partea statului român este de aproximativ 60% ca cofinanţare. Normal că aceste investiţii aduc domnului Boloş la Ministerul Finanţelor impozite şi taxe mai mari şi de aceea se şi vede pe acest trimestru că are depăşiri de plan datorită acestor investiţii majore în infrastructura din România, mult aşteptate de către români”, a explicat Ciolacu.
Politică
Dan Motreanu, printre europarlamentarii români cu cele mai multe absențe în Parlamentul European
Liberalul Dan Motreanu se numără printre europarlamentarii români care au lipsit cel mai mult de la ședințele Parlamentului European, potrivit unei analize Digi24. De la începutul actualului mandat, în iulie 2024, și până în prezent, Motreanu a absentat de la 28 din cele 65 de ședințe de plen organizate la Strasbourg și Bruxelles.
În topul absenților, Motreanu se află alături de Gabriela Firea și Gheorghe Cârciu, ambii de la PSD, fiecare cu câte 29 de absențe, precum și de Cristian Terheș (ales pe listele AUR), care are tot 28 de absențe. Pe locul următor se află social-democratul Claudiu Manda, cu 26 de absențe.
Potrivit sursei citate, mulți europarlamentari români au lipsit la peste 40% dintre ședințele Parlamentului European de la preluarea mandatului.
De altfel, în legislatura anterioară, Claudiu Manda s-a aflat printre eurodeputații europeni cu cele mai multe absențe, fiind depășit doar de un coleg din Grecia care nu a putut participa la lucrări din cauza unei condamnări penale.
Totodată, analiza Digi24 arată că social-democratul Andi Cristea nu a participat deloc la ședințele de plen timp de cinci luni, de la debutul mandatului până în decembrie 2024.
Salariul unui europarlamentar este de aproximativ 8.000 de euro net, la care se adaugă o indemnizație lunară de 5.000 de euro pentru cheltuieli de birou și o diurnă de 350 de euro pe zi pentru participarea la ședințe. Eurodeputații care nu ating un anumit prag de prezență riscă să piardă o parte din aceste beneficii financiare.
România este reprezentată în Parlamentul European de 33 de eurodeputați.
Politică
Ungurii vor să cumpere brandul românesc Napolact. Temeri legate de invazia laptelui ieftin din Ungaria
Compania olandeză FrieslandCampina a anunțat recent intenția de a-și vinde operațiunile din România către grupul maghiar Bonafarm, controlat de Sandor Csanyi, directorul executiv al grupului bancar OTP. Acesta este cel mai bogat om din Ungaria și unul dintre cei mai importanți investitori în agricultura din țara vecină.
Bonafarm va achiziționa 97,57% din acțiunile FrieslandCampina România S.A. Tranzacția, care include brandul Napolact și fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, va fi supusă aprobărilor uzuale de reglementare, inclusiv avizului Consiliului Concurenței din România, și este estimată să se finalizeze în decembrie 2025..
În piața locală de procesare a laptelui, FrieslandCampina ocupă poziția a cincea ca volum de afaceri, după Albalact, Danone, Olympus și Hochland, toate parte a unor grupuri străine. În 2024, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 588 milioane de lei, în scădere cu 4% față de anul precedent, și o pierdere de 29 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului de Finanțe. FrieslandCampina operează două unități de producție moderne, în Cluj-Napoca și Târgu Mureș, și avea la finalul anului trecut 422 de angajați.
Sebastian Burduja atrage atenția asupra riscurilor majore ale vânzării Napolact către ungurii de la Bonafarm
Într-o înterpelare adresată miniștrilor Economiei și Agriculturii și președintelui Consiliului Concurenței, fostul Ministru al Energiei, deputatul Sebastian Burduja, avertizează că tranzacția are „importanță strategică națională” și poate reprezenta un risc pentru securitatea națională și ordinea publică.
Burduja atrage atenția că Sándor Csányi, prin legăturile apropiate cu premierul Viktor Orbán și prin rolurile sale cheie în OTP Bank, MOL și Bonafarm, concentrează putere economică în sectoare strategice și ar putea transforma investiția în România într-un instrument al agendei politice a statului maghiar, aceasta nefiind doar o simplă decizie de afaceri.
“Prin urmare, o investiție realizată de Bonafarm în România nu poate fi evaluată ca o simplă decizie de afaceri a unei companii private, ci trebuie analizată ca o potențială extensie a strategiei unui stat ale cărui politici au intrat frecvent în conflict cu principiile Uniunii Europene și interesele naționale ale României”, se arată în documentul disponibil pe site-ul Camerei Deputaților.
Fermierii din Cluj riscă să fie înlăturați din lanțul de producție
La rândul său, deputatul PSD de Cluj, Remus Lăpușan, a ridicat semne mari de întrebare privind impactul pe care îl va avea preluarea brandului Napolact de către grupul maghiar Bonafarm. Acesta avertizează că fermierii români din Ardeal riscă să fie eliminați din lanțul de producție, iar laptele românesc să fie înlocuit cu materie primă din alte state europene, inclusiv Ungaria.
El subliniază că cele unitățile FrieslandCampina procesează zilnic aproximativ 30.000 de litri de lapte de la peste 1.100 de fermieri locali, iar schimbarea politicii de aprovizionare ar putea înlătura fermierii români din lanțul de producție. Remus Lăpușan insistă ca fermierii români să își păstreze oportunitatea de a-și valorifica laptele, iar brandul Napolact să continue colaborarea cu producătorii locali, păstrând tradiția și reputația construită în Ardeal.
Deputatul subliniază că statul român trebuie să garanteze mai multe aspecte: menținerea aprovizionării cu lapte românesc, evitarea relocării fabricilor, protejarea locurilor de muncă, păstrarea rețetelor tradiționale și a gamei BIO, și evitarea prețurilor defavorabile fermierilor. Lăpușan concluzionează că interesul național nu este negociabil și că autoritățile trebuie să acționeze ca arbitru pentru a proteja fermierii și autenticitatea Napolact.
Politică
Bolojan: Aderarea României la OCDE în 2026 – obiectiv strategic prioritar
Premierul Ilie Bolojan a condus astăzi ședința Comitetului Național pentru Aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), structură ce reunește ministerele și instituțiile implicate în acest proces.
În cadrul întâlnirii au fost analizate progresele realizate până acum și au fost stabilite direcțiile de acțiune pentru perioada următoare, cu accent pe implementarea recomandărilor cheie formulate de OCDE.
Șeful Executivului a subliniat importanța menținerii unui efort instituțional constant și a apreciat contribuția tuturor structurilor implicate. Totodată, a cerut accelerarea adoptării modificărilor legislative necesare, întărirea coordonării interinstituționale și pregătirea atentă a evaluărilor programate în etapele următoare.
„Aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, prevăzută în Programul de Guvernare. Este nu doar un obiectiv de politică externă, ci și o oportunitate reală de reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele OCDE nu oferă doar o analiză a politicilor publice, ci și soluții concrete pentru îmbunătățirea acestora, pe care vă încurajez să le folosiți în activitatea instituțiilor dumneavoastră”, a declarat premierul.
România a primit statutul de candidat la OCDE în ianuarie 2022 și Foaia de parcurs pentru aderare în iunie același an. În prezent, țara noastră se află în etapa de evaluare tehnică, proces ce presupune implementarea recomandărilor prioritare și susținerea evaluărilor sectoriale.
Comitetul Național pentru Aderarea la OCDE, coordonat de prim-ministru, are rolul de a defini liniile de acțiune și de a armoniza legislația și politicile publice cu standardele organizației, pentru a sprijini avansarea procesului de aderare.
-
Politică11 luni înainteMarcel Ciolacu a prezentat trei facturi pe TikTok, susținând că reprezintă plata zborurilor cu avioanele Nordis. Boarding Pass: „E puţin probabil ca aceste facturi să fi fost emise în anul 2022, când au avut loc zborurile”
-
Business4 luni înainteContraoferta nu blochează concurența. Confuzia președintelui Consiliului Concurenței riscă să penalizeze exact ceea ce ar trebui încurajat
-
Business4 luni înainteReci, comuna transformată de o fabrică ecologică de cherestea: investiție de 175 de milioane de euro
-
Politică8 luni înainteRaluca Turcan solicită reducerea numărului de ursi, pentru a preveni atacurile asupra oamenilor
