“Las’ că merge și așa”. Sloganul de țară care adâncește criza de încredere din România

Majoritatea o vor nega, mulți nici măcar nu o vor vedea, însă în România rulează o criză majoră de încredere, care erodează în fiecare zi șansele la o țară cu adevărat europeană.

Oamenii privesc la televizor și încearcă să distingă relevanța subiectelor de pe agenda publică. În experiența lor cotidiană, cu totul si cu totul alte subiecte sunt observabile cu ochiul liber:

• O corupție în creștere la toate nivelurile interacțiunii de zi cu zi, la același nivel sau poate mai mare comparativ cu anii de dinaintea campaniei anticorupție, oprită în 2015.
• O infracționalitate în creștere în toate județele României, pe fondul slabei acțiuni a Poliției. Probabil MAI este cel mai afectat minister de acțiunile politice ale PSD.
• Servicii publice la fel de proaste sau ineficiente sau chiar mai proaste ca în urmă cu 10 ani. De la transport la sănătate, totul durează mai mult și e mai scump. Apropierea de standardele europene e o iluzie frumos ambalată. Poluarea a depășit cotele de alarmă în marile orașe, cetățenii o simt, autoritățile o bagă sub preș în mod complice.
• O acută imposibilitate de a își împlini aspirațiile, fie ele de natură socială sau economică. Corupția, lipsa de capacitate administrativă sau politizarea excesivă ca principale cauze.

Realitatea României din 2020 arată cam așa:

• Cel puțin 200.000 de persoane pleacă din țară în fiecare an. 50% nu vor să se mai întoarcă decât în vacanțe.
• Cel puțin 10.000 de tineri români pleacă la studii în alte state membre ale Uniunii Europene. Și mai puțini vor să se întoarcă.
• Cel puțin 100 de companii românești de tot felul se relochează în alte țări europene în fiecare an.
• Tot mai mulți oameni cu bani aleg se mută cu reședința în alte state europene, preponderent Spania, Italia, Germania, Marea Britanie. Aleg să plece nu pentru bani, ci pentru a nu sta sub stresul unui stat represiv, super-birocratizat și ineficient.

De unde vine această criză de încredere? Se reportează din ultimii 15 ani, sau are legătură cu elemente de dată recentă? Ce rol au jucat guvernele din ultimii ani – Cioloș, Dăncilă, Orban?

Care sunt cele mai importante elemente ale încrederii?

Jay Zenger și Joseph Folkman scriau în 5 februarie 2019, în Harvard Business Review, în urma studierii a mii de lideri,  că 3 elemente principale definesc încrederea în aceștia.

Relații pozitive.Încrederea se bazează în parte pe gradul în care un lider este capabil să creeze relații pozitive cu alte persoane sau alte grupuri. În principal, un lider credibil trebuie să fie conectat la preocupările și îngrijorările celorlalți.

O bună judecată/expertiză.Un alt factor în funcție de care depinde încrederea de care se bucură un lider este măsura în care acesta este bine informat pe diverse teme. Liderii trebuie să înțeleagă aspectele tehnice ale unor teme dar și să aibă o experiență în profunzime.

Consistență.Elementul final al încrederii este măsura în care liderii fac ceea ce spun ce vor face. Oamenii apreciază un lider care se comportă ca un model și dă un bun exemplu, își onorează angajamentele și își ține promisiunile. De asemenea, este foarte important ca liderul să se dea peste cap ca să facă acele lucruri necesare așteptate de oameni.

Ce putem constata în acești ani?

Obiective tot mai modeste asumate de liderii politici. La minima rezistență.

Lupta împotriva corupției a fost pusă pe butuci. 5 ani în care PSD-ul a furat tot a vrut în România.

Modernizarea instituțiilor publice oprită pentru a reveni la modelul super politizării, cu efect negativ direct asupra capacității administrative și creșterii corupției.

“Las’ că merge și așa” a devenit sloganul de țară al României.