Iohannis: România va pleda la Summitul NATO pentru o atenție sporită acordată Mării Negre

România va pleda la Summitul NATO de la Varșovia pentru o atenție sporită acordată Mării Negre, a declarat, marți, președintele Klaus Iohannis.

„România va pleda inclusiv în cadrul acestuia (Summitului NATO — n.r.) pentru o atenție sporită acordată Mării Negre, pe care o considerăm crucială pentru securitatea regională și euroatlantică”, a afirmat Iohannis, la deschiderea Programului „Securitate în Regiunea Mării Negre. Provocări comune, viitor sustenabil”.

El a subliniat că regiunea Mării Negre are o semnificație specială, fiind frontieră pentru NATO și Uniunea Europeană și un punct de congruență comercială, culturală și de securitate între Europa, Asia Centrală și Orientul Mijlociu. Șeful statului a adăugat că această regiune reprezintă punctul de conexiune între Vecinătatea Estică și cea Sudică a NATO și UE, cu toate amenințările, riscurile și provocările care vin din aceste zone.

„Acest spațiu are, prin urmare, o dinamică aparte, generată inclusiv de interesele diferite ale statelor riverane în domeniile politico-militar, economic și energetic. Prezența unor conflicte înghețate sau chiar active, deficitele democratice, nivelul crescut al criminalității transfrontaliere și tipurile de presiuni diferite fac din această zonă una problematică, cu riscuri, dar și crucială pentru securitatea continentului nostru și chiar a spațiului euro-atlantic în ansamblu”, a susținut Iohannis.

Șeful statului a arătat că în prezent există un spectru mai larg de provocări, cu un complex de amenințări ce nu puteau fi anticipate cu câțiva ani în urmă și care fac mediul de securitate imprevizibil.

„În Est, avem de-a face cu Federația Rusă mai activă, mai agresivă cu vecinii săi, care încalcă normele de drept internațional și care, prin acțiunile sale de militarizare a spațiului Mării Negre, inclusiv în Crimeea ilegal ocupată, a afectat grav echilibrul de securitate la Marea Neagră. Concomitent, în Sud, asistăm la un mediu de securitate instabil, caracterizat de violență, terorism internațional care afectează continentul european și migrație ilegală. Aceste fenomene sunt favorizate și de dificultatea găsirii unor soluții durabile pentru criza din Siria sau Yemen și pentru stabilizarea situației din Libia și Irak. Simultan, ne confruntăm cu amenințări la adresa securității energetice și cu atacuri cibernetice. La toate aceste provocări trebuie să răspundem cu fermitate și promptitudine”, a spus Iohannis.

El a indicat că cele două dimensiuni ale securității europene, cea Estică și cea Sudică, trebuie tratate sistemic, prin identificarea unor opțiuni, atât pentru creșterea securității și a rezilienței statelor europene, cât și pentru proiectarea securității, democrației și prosperității în vecinătate.

„Cred că trebuie să oferim soluții integrate, care să aibă în vedere elemente de securitate și umanitare și care să abordeze, în primul rând, cauzele focarelor de insecuritate, nu numai consecințele acestora. România acționează responsabil și contribuie substanțial prin inițiativele pe care le-a promovat și le promovează la realizarea acestui obiectiv”, a subliniat șeful statului.

Iohannis a indicat că problema securități energetice, în regiunea noastră, a căpătat o dinamică și o semnificație nouă odată cu anexarea ilegală a Crimeii de către Federația Rusă.

„Deși nu suntem afectați în mod direct, nu putem fi impasibili la faptul că, prin anexarea Crimeii de către Rusia, Ucrainei, stat vecin României și țară cu vocație democratică și pro-occidentală, îi este blocat accesul atât la incintele de stocare de gaze naturale, cât și la resursele de hidrocarburi submarine din Marea Neagră”, a spus el.

Șeful statului a arătat că, în acest mediu de securitate regional complex și instabil, România urmărește în mod consecvent punerea în aplicare a priorităților sale strategice de politică externă și de securitate, respectiv consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA și a profilului său în NATO și în UE.